20,391 matches
-
fost înființată la 21 aprilie 1994. Printre scopurile sale se numără educația civică, educația tineretului, o buna cunoaștere a trecutului țării și, în acest sens, restituirea istoriei contemporane a României, falsificată în anii dictaturii comuniste. Principalul proiect este Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței de la Sighet. Memorialul este format din Muzeul Memorial - Sighet și Centrul Internațional de Studii asupra Comunismului - București. Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței a fost gândit și inițiat încă din 1992 de către președinta Alianței Civice, Ana Blandiana
Academia Civică () [Corola-website/Science/316989_a_318318]
-
trecutului țării și, în acest sens, restituirea istoriei contemporane a României, falsificată în anii dictaturii comuniste. Principalul proiect este Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței de la Sighet. Memorialul este format din Muzeul Memorial - Sighet și Centrul Internațional de Studii asupra Comunismului - București. Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței a fost gândit și inițiat încă din 1992 de către președinta Alianței Civice, Ana Blandiana, realizat împreună cu Romulus Rusan și un important grup de istorici, arhitecți și designeri. În ianuarie 1993, Ana Blandiana a
Academia Civică () [Corola-website/Science/316989_a_318318]
-
acest sens, restituirea istoriei contemporane a României, falsificată în anii dictaturii comuniste. Principalul proiect este Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței de la Sighet. Memorialul este format din Muzeul Memorial - Sighet și Centrul Internațional de Studii asupra Comunismului - București. Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței a fost gândit și inițiat încă din 1992 de către președinta Alianței Civice, Ana Blandiana, realizat împreună cu Romulus Rusan și un important grup de istorici, arhitecți și designeri. În ianuarie 1993, Ana Blandiana a pledat proiectul Memorialului la
Academia Civică () [Corola-website/Science/316989_a_318318]
-
Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței este format dintr-un muzeu situat în fosta închisoare politică din Sighetu Marmației și un Centru internațional de studii asupra comunismului cu sediul în București. Memorialul are ca scop reconstituirea și păstrarea memoriei unor popoare, în particular
Memorialul Sighet () [Corola-website/Science/316991_a_318320]
-
Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței este format dintr-un muzeu situat în fosta închisoare politică din Sighetu Marmației și un Centru internațional de studii asupra comunismului cu sediul în București. Memorialul are ca scop reconstituirea și păstrarea memoriei unor popoare, în particular a celui român, cărora timp de jumătate de secol li s-a indus în conștiință o istorie falsă. Închisoarea Sighet a fost construită în
Memorialul Sighet () [Corola-website/Science/316991_a_318320]
-
au fost gravate în andezit fumuriu numele a aproape opt mii de morți din închisorile, lagărele și locurile de deportare din România. Operația de strângere a numelor morților a necesitat zece ani de muncă în cadrul Centrului Internațional de Studii asupra Comunismului, iar cifra este departe de a acoperi adevărata amploare a represiunii. Cele mai multe nume au fost stabilite de Cicerone Ionițoiu și de către domnul Eugen Sahan, ambii istorici prin vocație și foști deținuți politici. Cheltuielile materiale pentru proiectarea și construirea Spațiului de
Memorialul Sighet () [Corola-website/Science/316991_a_318320]
-
Lucrarea de cea mai amploare artistică este grupul statuar ""Cortegiul Sacrificaților"", realizat de sculptorul Aurel I. Vlad, care tinde să devină una din emblemele muzeului. Este vorba de optsprezece siluete umane mergând spre un zid care le închide orizontul, așa cum comunismul zăgăduise viața a milioane de oameni. Prezentată în 1997 în lemn, lucrarea a fost turnată în anul urmator în bronz și este amplasată azi într-o altă curte interioară a fostei închisori. O ultimă componentă a Memorialului este Cimitirul Săracilor
Memorialul Sighet () [Corola-website/Science/316991_a_318320]
-
putea vedea acest desen simbolic tot mai deslușit, pe masură ce natura va desavârși proiectul. În anul 1993, Ana Blandiana a prezentat Consiliului Europei (CE) un proiect prin care se solicita ca pe locul închisorii să fie creat Memorialul Victimelor Comunismului și Rezistenței, ceea ce s-a și întâmplat în 1994, cand CE l-a luat sub egida sa. Memorialul a fost declarat „ansamblu de interes național”, printr-o lege specială din 12 iunie 1997. În octombrie 1998, Memorialul de la Sighet a
Memorialul Sighet () [Corola-website/Science/316991_a_318320]
-
există câteva momente de trăire intensă a ideilor morale, ca în piesele lui Ibsen, în «Surorile Boga», 1958, tensiunea pe cale să se acumuleze se rezolvă repede, prin acțiune. Cele trei surori - Ioana, Valentina, Iulia - se adaptează cu hotărâre, după instaurarea comunismului, la noul mod de viață, fie luând inițiative îndrăznețe, fie suportând cu fruntea sus consecințele unor evenimente nefavorabile. La o vârstă tomnatică, cu amintirea încă vie a unui eșec sentimental, Ioana găsește energia să se mai îndrăgostească o dată de un
Surorile (film din 1984) () [Corola-website/Science/328895_a_330224]
-
sale. A avut mare credință în Dumnezeu și mare iubire pentru familie. Compozițiile lui vorbesc despre natura și despre iubire de aceea sunt dulci și melancolice, te transporta într-o lume mai bună, într-o lume de vis. Pe vremea comunismului era un revoluționar în felul său, nu voia să se supună dictaturii, de multe ori vorbea cu prietenii sau chiar cu persoane necunoscute, în locuri publice, încercând să găsească un mod de a se revoltă împotriva sistemului. Iubea libertatea și
Andrei Colompar () [Corola-website/Science/328967_a_330296]
-
1890, fiind finanțată atât de minister, cât și de locuitorii județului, fiecare locuitor contribuind printr-un impozit special de 2%. Clădirea a funcționat ca prefectură până în anul 1920, după care a fost preluată de către diferite instituții ale statului român, în timpul comunismului fiint sediul Consiliului Județean al PCR. După 1989, o scurtă vreme a găzduit Primăria municipiului Deva, după care a redevenit sediul Prefecturii Județului Hunedoara. Din 2007 aici se află și sediul Consiliului Județean, iar în același an au fost începute
Palatul Administrativ din Deva () [Corola-website/Science/328980_a_330309]
-
treptată a drepturilor maghiarilor din România a dus la reaprinderea naționalismului de ambele părți, fapt speculat de Uniunea Sovietică. Regiunea Autonomă Maghiară a fost desființată în anul 1968. Regimul comunist de la București, pentru a compensa neajunsurile aduse populației, a adăugat comunismului său o doză crescândă de naționalism care s-a concretizat prin închiderea mai multor școli și instituții ale maghiarilor, prin repartizarea intelectualilor maghiari în județele extracarpatice ale României, concomitent cu aducerea de muncitori din Vechiul Regat în Transilvania și Banat
Relațiile dintre România și Ungaria () [Corola-website/Science/328923_a_330252]
-
a scopurilor și activității nefaste ale acestei organizații”. În cazul în care nu se căiesc, „Biserica le va refuza slujba la moarte. De asemenea, le va refuza prezența ca membri în corporațiile bisericești“. Această poziție mai este oficială și astăzi. Comunismul deasemenea se opune francmasoneriei deoarece o consideră "mișcare burghezo-moșierească, cosmopolită și antipatriotică". Faptul că francmasonii pot fi de orice convingere politică democrată fără discriminări, lăsând politica "la poarta lojei" și păstrând pentru adversarii politici stimă și respect, nu este compatibil
Persecuția francmasoneriei () [Corola-website/Science/325344_a_326673]
-
întâlnește la București pe Richard Demarco, promotor al unei noi conștiințe europene, cu care va colabora de-a lungul anilor. Galeria sa din Edinburgh dedică importante expoziții artiștilor din țările care au suferit cel mai mult din cauza războiului și a comunismului, printre care România. La Paris Radu Varia îi cunoaște pe Eugen Ionesco în 1966, pe Emil Cioran în 1967, iar în 1971 este oaspetele lui Mircea Eliade la Chicago. Este invitat oficial la Bienala de la Paris în 1967, și din
Radu Varia () [Corola-website/Science/325466_a_326795]
-
anexă din fața școlii și inițiat de profesorul Alexandru Arbore. Al doilea război mondial, precum și cutremurul din 1940 au adus pagube însemnate școlii. Clădirea a fost puternic afectată și s-au pierdut sau distrus numeroase cărți și materiale didactice. În perioada comunismului, datorită paranoii industrializării și tehnicizării, liceul a decăzut și a fost transformat din liceu teoretic în liceu industrial. Aici au ființat: "Liga Culturală" (1891), "Societatea Literară" (1898), "Societatea Filarmonică" (1899), "Revista Noastră" (1912-1914 seria I), "Milcovia" (1930) "Ethos"(1941). Primul
Colegiul Național „Unirea” din Focșani () [Corola-website/Science/325950_a_327279]
-
Nicolae să-l apere. Prietenul îl roagă să redevină activist de partid după o perioadă de 15 ani de pauză și îi promite că îl va ajuta să fie ales în Comitetul Regional. Marcat de evenimentele petrecute în anii instaurării comunismului, Nicolae a renunțat la activitatea politică și a devenit inginer horticultor la o seră din apropierea Bucureștiului (numită „Castelul”). El se afundă în singurătate și refuză să se mai implice în viața obștească, deși pasivitatea îl nemulțumește. El este vizitat la
Marele singuratic (film) () [Corola-website/Science/325973_a_327302]
-
Miskolc, Regatul Ungariei-d. 7 ianuarie 1996, Gödölő, Ungaria) a fost un politician comunist ungar. Grósz s-a născut la Miskolc, în Ungaria. S-a alăturat Partidului Comunist Ungar ("Magyar Kommunista Párt"-MKP) în 1945, la vârsta de 14 ani. Când comunismul s-a instaurat complet în Ungaria, în 1949, el a avansat în ierarhia de partid și a ajuns foarte cunoscut în regiunea sa natală. În 1974 a fost numit șeful Departamentului de Agitație și Propagandă al Partidului Socialist Muncitoresc Maghiar
Károly Grósz () [Corola-website/Science/327501_a_328830]
-
înlocuit de Miklós Németh, reprezentantul facțiunii partidului care dorea reforma radicală. Grósz însă pleda pentru o reformă politică și economică moderată, cu scopul de a realiza reforma atentă a socialismului, fără a-i atinge bazele. Mai exact, era împotriva unui comunism bazat pe unele idei ale capitalismului. Soarta sa a fost pecetluită când a acceptat să se întâlnească cu liderul român Nicolae Ceaușescu, pentru a discuta ce este de făcut cu numărul mare de etnici unguri care părăseau România. Mulți dintre
Károly Grósz () [Corola-website/Science/327501_a_328830]
-
acestuia sub forma unui partid social-democrat, de tip vestic. A rămas secretar general până la 7 octombrie, dată la care partidul s-a reorganizat sub numele de Partidul Socialist Ungar ("Magyar Szocialista Párt"-MSZP). Facțiunea dură a partidului, care dorea un comunism de tip sovietic, condusă de Grósz, s-a reorganizat în decembrie 1989 și a fondat din nou MSZMP, mai târziu numit Partidul Comunist Muncitoresc Maghiar ("Magyar Kommunista Munkáspárt"-MKMP). Grósz a devenit președinte al acestuia. La alegerile parlamentare, MSZMP nu
Károly Grósz () [Corola-website/Science/327501_a_328830]
-
școala primară (Institutul de Pedagogie și Psihologie). În anii de revigorare a conștiinței naționale din Republica Moldova, va participa la proiectul ambițios inițiat de către Institutul de Istorie și Teorie Literară (Academia de Științe a Republicii Moldova) privind „reevaluarea literaturii basarabene din perioada comunismului sovietic”. Alături de concluziile teoreticienilor literari Mihai Cimpoi, Anatol Gavrilov, Andrei Țurcanu și Sergiu Pavlicenco, observațiile personale ale tînărului cercetător au culminat în teza de licență avînd ca subiect "discursul literar "în perioada" "totalitarismului sovietic (1995). După absolvire a fost angajat
Igor Ursenco () [Corola-website/Science/326977_a_328306]
-
secretar general al ȘED. Mai apoi, în ciuda revoltelor, a fost ales și președinte al Consiliului de Stat și al celui de Apărare Națională. Pentru început, a promis reforme democratice. A început să nu mai vorbească în discursuri în vocabularul specific comunismului și a declarat că întotdeauna a vrut să reformeze regimul, iar est-germanii l-au crezut. După înăbușirea în sânge a protestelor din Piață Tiananmen în Chină, a mers la Beijing să îi mulțumească în numele Berlinului de Est lui Deng Xiaoping
Egon Krenz () [Corola-website/Science/326448_a_327777]
-
regim era tot mai mare. Astfel, Krenz a fost nevoit să redeschidă granița cu Cehoslovacia, închisă pentru a opri exodul est-germanilor către Germania de Vest. Căderea Zidului Berlinului a marcat distrugerea politicilor lui Krenz și ale ȘED de a menține comunismul. La 18 noiembrie, Krenz era nevoit să demisioneze din funcțiile de secretar general al ȘED, președinte al Consiliului de Stat și al Consiliului Apărării Naționale. El devenea astfel ultimul lider comunist al Germaniei de Est. Pentru a nu-i strică
Egon Krenz () [Corola-website/Science/326448_a_327777]
-
naționale și a sprijinit noua politică de „indigenizare”. Lenin a suferit primul atac cerebral în primăvara anului 1922, iar Stalin, pe atunci doar comisar al naționalităților, a fost promovat ca Secretar General. Stalin a afirmat că, odată cu încheierea Războiului Civil, comunismul de război fiind încheiat de Noua Politică Economică are nevoie de o țară a cărei structură de jure sa corespundă cu cea de facto. Din acest motiv era nevoie de o reorganizarea a statului bolșevic într-o singură entitate, care
Tratatul pentru crearea Uniunii Sovietice () [Corola-website/Science/326461_a_327790]
-
l-a deprimat profund: nu suporta condiția de bătrân neputincios. Intelectul i-a rămas însă nealterat, până în ultima clipă. S-a stins în 1991, orb, fără să mai fi putut avea înainte de moarte puterea sufletească să se bucure de prăbușirea comunismului. În timpuri normale, talentele multiple ale lui Manole Stroici puteau fi folosite pentru binele general. Tăvălugul comunist a împiedicat acest lucru, strivindu-i literalmente jumătate din viață.
Manole Stroici () [Corola-website/Science/323614_a_324943]
-
Încă din tinerețe a participat la mișcarea revoluționară, lucru reflectat și în nuvelele și povestirile sale, care de asemenea ilustrează și viața maselor populare, momente din istoria revoluționară rusă, eroismul compatrioților în cele două Războaie Mondiale și schimbările aduse de comunism.
Vladimir Mateevici Bahmetiev () [Corola-website/Science/323701_a_325030]