20,620 matches
-
rezultatele *acești directori lucrează în paralel! Clasificarea cea mai des utilizată este urmatoarea (clasificarea Flynn). Conform acestei clasificări calculatoarele paralele aparțin unuia din următoarele patru sisteme: Sistemele paralele actuale fac parte din categoria SIMD sau MIMD. În primul caz procesarea paralelă are loc în pași sincronizați (sistemul este condus printr-un unic controlor -respectă același tact dat de un ceas comun), iar în cazul al doilea, în pași independenți (fiecare procesor are propriul controlorul -ceas propriu). Productivitatea actualelor paradigm de programare
Modele de programare paralelă () [Corola-website/Science/330098_a_331427]
-
are loc în pași sincronizați (sistemul este condus printr-un unic controlor -respectă același tact dat de un ceas comun), iar în cazul al doilea, în pași independenți (fiecare procesor are propriul controlorul -ceas propriu). Productivitatea actualelor paradigm de programare paralele(shared memory/message passing)este una scăzută. Creare thread, sincronizare threads, alocare Shared Mem, Excl Mut(lock/unlock). Aceste modele sunt nesatisfăcătoare, conducând la o programare, testare și depanare extreme de dificilă. Nu iau în considerare eterogenitatea arhitecturii iar scalabilitatea acestor modele este una
Modele de programare paralelă () [Corola-website/Science/330098_a_331427]
-
alocare Shared Mem, Excl Mut(lock/unlock). Aceste modele sunt nesatisfăcătoare, conducând la o programare, testare și depanare extreme de dificilă. Nu iau în considerare eterogenitatea arhitecturii iar scalabilitatea acestor modele este una scăzută. Modele productive, performanțe dar și simple de programare paralelă pe sisteme multicore și manycore. Metode de evidențiere a paralelismelor la nivelul limbajelor de programare. Să se pună în evident paralelismele inter-thread-uri, alocările de memorie, accesul la zonele de date partajate și modurile de sincronizare. Transactional Memory TM Tranzacția constituie
Modele de programare paralelă () [Corola-website/Science/330098_a_331427]
-
odată începută, nu mai poate fi abordată). Speculativ-rularea programului nu ține cont de secțiunile critice. Dacă apar conflicte pe variabilele partajate se vor detecte-firele violate își vor relua execuția tranzactiilor-roll-backs (checkpoint). TM simplifica mult tehnicile de excluziune mutual din programarea paralelă. Avantajul principal nu îl constituie atât performanță rulării, cât corectitudinea acesteia,chiar și în condițiile în care programatrul efectuează în mod eronat paralelizarea aplicației. Productivitatea și facilizarea programării constituie alte obiective importante associate acestui concept. Stanford-Transactional Memory Coherence and Consistency
Modele de programare paralelă () [Corola-website/Science/330098_a_331427]
-
spații de servicii și reconstrucția segmentelor foarte vechi. Costurile de construcție a autostrăzii A3 sunt estimate la 7 miliarde de kuna (circa 958,9 milioane euro). Autostrada A3 (în ) leagă capitala Zagreb, de regiunea istorică Slavonia, unde urmează o rută paralelă cu râul Sava și este continuată în ambele capete de autostrăzi din Serbia și Slovenia. Ca parte a rețelei de drumuri din Croația, ea se suprapune cu drumul european E70 Bordeaux-Torino-Ljubljana-Zagreb-Belgrad-București. Autostrada a facilitat o dezvoltare accelerată a economiei regiunilor
Autostrada A3 (Croația) () [Corola-website/Science/330077_a_331406]
-
Prin paralelizarea unui program secvențial se urmărește în primul rând obținerea unui timpde execuție cât mai mic comparativ cu timpul secvențial de execuție. Cel mai important criteriu luat în considerare atunci când se dorește evaluarea performanțelor unui program paralel este accelerarea paralelă sau creșterea de viteză (speedup) care exprimă de câte ori programul paraleleste mai rapid față de varianta secvențiala. Accelerarea paralelă se calculează că raport între timpul secvențial de execuție și timpul de execuție paralelă. Valoarea maximă a accelerării paralele este
Legea lui Amdahl si Gustafson () [Corola-website/Science/330094_a_331423]
-
Prin paralelizarea unui program secvențial se urmărește în primul rând obținerea unui timpde execuție cât mai mic comparativ cu timpul secvențial de execuție. Cel mai important criteriu luat în considerare atunci când se dorește evaluarea performanțelor unui program paralel este accelerarea paralelă sau creșterea de viteză (speedup) care exprimă de câte ori programul paraleleste mai rapid față de varianta secvențiala. Accelerarea paralelă se calculează că raport între timpul secvențial de execuție și timpul de execuție paralelă. Valoarea maximă a accelerării paralele este egală cu numărul
Legea lui Amdahl si Gustafson () [Corola-website/Science/330094_a_331423]
-
comparativ cu timpul secvențial de execuție. Cel mai important criteriu luat în considerare atunci când se dorește evaluarea performanțelor unui program paralel este accelerarea paralelă sau creșterea de viteză (speedup) care exprimă de câte ori programul paraleleste mai rapid față de varianta secvențiala. Accelerarea paralelă se calculează că raport între timpul secvențial de execuție și timpul de execuție paralelă. Valoarea maximă a accelerării paralele este egală cu numărul de procesoare din sistem. O astfel de valoare poate fi atinsă într-un sistem ideal în care
Legea lui Amdahl si Gustafson () [Corola-website/Science/330094_a_331423]
-
se dorește evaluarea performanțelor unui program paralel este accelerarea paralelă sau creșterea de viteză (speedup) care exprimă de câte ori programul paraleleste mai rapid față de varianta secvențiala. Accelerarea paralelă se calculează că raport între timpul secvențial de execuție și timpul de execuție paralelă. Valoarea maximă a accelerării paralele este egală cu numărul de procesoare din sistem. O astfel de valoare poate fi atinsă într-un sistem ideal în care nu există costuri de comunicare iarprocesoarele sunt încărcate echilibrat. Dacă un algoritm paralel ar
Legea lui Amdahl si Gustafson () [Corola-website/Science/330094_a_331423]
-
program paralel este accelerarea paralelă sau creșterea de viteză (speedup) care exprimă de câte ori programul paraleleste mai rapid față de varianta secvențiala. Accelerarea paralelă se calculează că raport între timpul secvențial de execuție și timpul de execuție paralelă. Valoarea maximă a accelerării paralele este egală cu numărul de procesoare din sistem. O astfel de valoare poate fi atinsă într-un sistem ideal în care nu există costuri de comunicare iarprocesoarele sunt încărcate echilibrat. Dacă un algoritm paralel ar putea să fie scalat continuu
Legea lui Amdahl si Gustafson () [Corola-website/Science/330094_a_331423]
-
execuție paralelă. Valoarea maximă a accelerării paralele este egală cu numărul de procesoare din sistem. O astfel de valoare poate fi atinsă într-un sistem ideal în care nu există costuri de comunicare iarprocesoarele sunt încărcate echilibrat. Dacă un algoritm paralel ar putea să fie scalat continuu, atunci de fiecare data cand dublam numărul de procesoare, viteza de calcul ar trebui să se dubleze. Dar algoritmii paraleli prezintă o accelerare liniară pentru un număr mic de procesoare și apoi creșterea vitezei
Legea lui Amdahl si Gustafson () [Corola-website/Science/330094_a_331423]
-
în care nu există costuri de comunicare iarprocesoarele sunt încărcate echilibrat. Dacă un algoritm paralel ar putea să fie scalat continuu, atunci de fiecare data cand dublam numărul de procesoare, viteza de calcul ar trebui să se dubleze. Dar algoritmii paraleli prezintă o accelerare liniară pentru un număr mic de procesoare și apoi creșterea vitezei se saturează. Prin urmare, potențialul accelerării unui algortim paralel pe o platformă de calcul este dat de legea lui Amdahl, care a fost formulată inițial de către
Legea lui Amdahl si Gustafson () [Corola-website/Science/330094_a_331423]
-
fiecare data cand dublam numărul de procesoare, viteza de calcul ar trebui să se dubleze. Dar algoritmii paraleli prezintă o accelerare liniară pentru un număr mic de procesoare și apoi creșterea vitezei se saturează. Prin urmare, potențialul accelerării unui algortim paralel pe o platformă de calcul este dat de legea lui Amdahl, care a fost formulată inițial de către Gene Amdahl, inginer american, cunoscut datorită muncii sale în cadrul IBM. Acesta a definit limitările fundamentale ale programării paralele, propunând o evaluare a perfomantelor
Legea lui Amdahl si Gustafson () [Corola-website/Science/330094_a_331423]
-
urmare, potențialul accelerării unui algortim paralel pe o platformă de calcul este dat de legea lui Amdahl, care a fost formulată inițial de către Gene Amdahl, inginer american, cunoscut datorită muncii sale în cadrul IBM. Acesta a definit limitările fundamentale ale programării paralele, propunând o evaluare a perfomantelor mașinilor de calcul, în special în cazul utilizării de procesoare multiple. Ceea ce înseamnă că o parte dintr-un program, care nu poate fi paralelizata, limitează drastic accelerația globală care poate fi obținută din restul programului
Legea lui Amdahl si Gustafson () [Corola-website/Science/330094_a_331423]
-
special în cazul utilizării de procesoare multiple. Ceea ce înseamnă că o parte dintr-un program, care nu poate fi paralelizata, limitează drastic accelerația globală care poate fi obținută din restul programului. Legea lui Amdahl paralelizata, limitează drastic scalabilitatea unui program paralel. Accelerația S pentru un sistem cu N procesoare este, prin definiție: unde Dacă notam cu "f" fracția (procentajul) din algoritm care are un caracter secvențial, f [0,1], putem scrie: adică sau Legea lui G. Amdahl, 1≤S≤ N Factorul
Legea lui Amdahl si Gustafson () [Corola-website/Science/330094_a_331423]
-
program poate fi paralelizat, fracțiunea care nu poate fi paralelizata va fi de 0.2. În concluzie, accelerarea maximă este de 1/0.2=5, indiferent de numărul de procesoare folosit. În conformitate cu legea lui Amdahl, chiar și într-un sistem paralel ideal este foarte dificil de obținut o accelerare paralelă egală cu numărul de procesoare datorită faptului că în cadrul oricărui program există o fracție a care nu poate fi paralelizata și care trebuie executată secvențial. Restul de(1 - f) pași de
Legea lui Amdahl si Gustafson () [Corola-website/Science/330094_a_331423]
-
paralelizata va fi de 0.2. În concluzie, accelerarea maximă este de 1/0.2=5, indiferent de numărul de procesoare folosit. În conformitate cu legea lui Amdahl, chiar și într-un sistem paralel ideal este foarte dificil de obținut o accelerare paralelă egală cu numărul de procesoare datorită faptului că în cadrul oricărui program există o fracție a care nu poate fi paralelizata și care trebuie executată secvențial. Restul de(1 - f) pași de calcul se pot execută în paralel pe procesoarele disponibile
Legea lui Amdahl si Gustafson () [Corola-website/Science/330094_a_331423]
-
obținut o accelerare paralelă egală cu numărul de procesoare datorită faptului că în cadrul oricărui program există o fracție a care nu poate fi paralelizata și care trebuie executată secvențial. Restul de(1 - f) pași de calcul se pot execută în paralel pe procesoarele disponibile în sistem. Din acest motiv, accelerarea maximă care se poate obține atunci când o fracție f a programului nu poate fi paralelizata este indiferent de numărul de procesoare din sistem. Legea lui Amdahl exprimă în mod clar necesitatea
Legea lui Amdahl si Gustafson () [Corola-website/Science/330094_a_331423]
-
o fracție f a programului nu poate fi paralelizata este indiferent de numărul de procesoare din sistem. Legea lui Amdahl exprimă în mod clar necesitatea minimizării fracției f ce nu poate fi paralelizata prin stabilirea unei limite superioare a accelerării paralele. Deoarece un sistem de calcul paralel cu n procesoare nu atinge o viteză de calcul de n ori mai mare decât fiecare procesor în parte, sistemul de calcul paralel, pentru a fi acceptat pe piață, trebuie măcar să fie convenabil la
Legea lui Amdahl si Gustafson () [Corola-website/Science/330094_a_331423]
-
poate fi paralelizata este indiferent de numărul de procesoare din sistem. Legea lui Amdahl exprimă în mod clar necesitatea minimizării fracției f ce nu poate fi paralelizata prin stabilirea unei limite superioare a accelerării paralele. Deoarece un sistem de calcul paralel cu n procesoare nu atinge o viteză de calcul de n ori mai mare decât fiecare procesor în parte, sistemul de calcul paralel, pentru a fi acceptat pe piață, trebuie măcar să fie convenabil la preț. Pe de altă parte, calculul
Legea lui Amdahl si Gustafson () [Corola-website/Science/330094_a_331423]
-
nu poate fi paralelizata prin stabilirea unei limite superioare a accelerării paralele. Deoarece un sistem de calcul paralel cu n procesoare nu atinge o viteză de calcul de n ori mai mare decât fiecare procesor în parte, sistemul de calcul paralel, pentru a fi acceptat pe piață, trebuie măcar să fie convenabil la preț. Pe de altă parte, calculul paralel se folosește la probleme care necesită foarte multe calcule, dar numai dacă acestea pot fi împărțite în subprobleme independente, mai simple, care
Legea lui Amdahl si Gustafson () [Corola-website/Science/330094_a_331423]
-
cu n procesoare nu atinge o viteză de calcul de n ori mai mare decât fiecare procesor în parte, sistemul de calcul paralel, pentru a fi acceptat pe piață, trebuie măcar să fie convenabil la preț. Pe de altă parte, calculul paralel se folosește la probleme care necesită foarte multe calcule, dar numai dacă acestea pot fi împărțite în subprobleme independente, mai simple, care pot profita de paralelism. Dacă îmbunătățirea este utilizată doar pentru o fracțiune din task nu se poate accelera
Legea lui Amdahl si Gustafson () [Corola-website/Science/330094_a_331423]
-
porțiuni dintr-o mașină de calcul. Legea lui Amdahl și legea lui Gustafson sunt de fapt puncte de vedere diferite asupra aceluiași adevăr: una consideră datele ca fiind de dimensiune fixă și prin urmare cantitatea de lucru de făcut în paralel nu depinde de numărul de procesoare și cealaltă lege consideră problema ca fiind de dimensiune crescătoare și deci cantitatea totală de lucru e proporțională cu numărul de procesoare
Legea lui Amdahl si Gustafson () [Corola-website/Science/330094_a_331423]
-
fără limită. Prin paralelizarea unui program secvențial se urmărește în primul rând obținerea unui timp de execuție cât mai mic comparativ cu timpul secvențial de execuție. Cel mai important criteriu luat în considerare atunci când se dorește evaluarea performanțelor unui program paralel este accelerarea paralelă sau creșterea de viteză (speedup) care exprimă de câte ori programul paralelește mai rapid față de varianta secvențiala. Accelerarea paralelă se calculează că raport între timpul secvențial de execuție și timpul de execuție paralelă. Valoarea maximă a accelerării paralele este
Legea lui Gustafson () [Corola-website/Science/330102_a_331431]
-
paralelizarea unui program secvențial se urmărește în primul rând obținerea unui timp de execuție cât mai mic comparativ cu timpul secvențial de execuție. Cel mai important criteriu luat în considerare atunci când se dorește evaluarea performanțelor unui program paralel este accelerarea paralelă sau creșterea de viteză (speedup) care exprimă de câte ori programul paralelește mai rapid față de varianta secvențiala. Accelerarea paralelă se calculează că raport între timpul secvențial de execuție și timpul de execuție paralelă. Valoarea maximă a accelerării paralele este egală cu numărul
Legea lui Gustafson () [Corola-website/Science/330102_a_331431]