20,324 matches
-
executare: C. 1, 4, 5, 6 și 7 A. Cdt. Etapelor Secția IV-a Cdt. Geniu Serv. Pretoral Serv. Sanitar C.T. Iași, Fălciu, Vaslui, Tecuci, Tutova, Covurlui, Roman, Neamț, Bacău, Putna. *) Adnotări: "15 Iunie"; "Biroul 3 4.6.944. Se redactează un ordin similar și pentru zona Comandamentului General al Etapelor. Locotenent Colonel ss. indescifrabil"; "4112 3.VI.944. Secția 4. Se va avea în vedere și se va urma aceași și în zona Comandamentului General al Etapelor cele prevăzute în
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
1930); colonel (din 01.11.1936); general de brigadă (din 24.01.1942). 171 Nu se publică. Se referă la nota Nr. 13.908 din 26.06.1941 a Comenduirii Pieței Focșani către Armata a 4-a. Nota a fost redactată în urma unei note informative înaintate de un agent din Comenduirea Pieței la 26.06.1941, prin care se solicita trimiterea pe cale oficială a documentelor respective "[...] pentru a putea raporta în mod temeinic neajunsurile (ca să nu spun abuzurile) modului cum evreii
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
ceea ce se scrie în literatura pedagogică înseamnă totodată cercetare științifică a educației. Ar trebui să fie limpede că, de pildă, rapoartele de activitate realizate de cadrele didactice, referatele despre cărți și chiar cele metodice nu sînt cercetări propriu-zise, chiar dacă sînt redactate cu rigoare didactică și chiar acribie științifică. De asemenea, nu reprezintă cercetări conferințele, îndrumarele metodice ori recenziile sau studiile critice despre cercetările propriu-zise. Nici măcar lucrările de licență, disertațiile de masterat și chiar lucrările de doctorat nu sînt cercetări științifice dacă
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
cel puțin 50% dintre obiective); -dacă principiul nu este respectat, se revine cu pedagogie corectivă (în funcție de gravitatea situației, reluarea materiei cu întreaga clasă, cu o parte a acesteia studiu individual etc.); -reaplicarea probei 1. Prin obiective operaționale înțelegem obiective educative redactate în termenii „ce trebuie să știe” sau „ce trebuie să știe să facă” elevul la finalul unei secvențe educative. În ceea ce privește notarea nivelului de realizare a obiectivelor operaționale, cea mai utilizată este scala: 0 (obiectiv nerealizat), 1/2 (obiectiv realizat parțial
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
fac referire la documente de interes la care nu avem acces direct sau conțin mărturii indirecte) trebuie utilizate cu prudență. În cercetarea istorică, sînt preferabile sursele primare (mărturii directe ale persoanelor care au fost implicate în derularea unui eveniment; documente redactate în timpul desfășurării evenimentului studiat; clădiri, articole de interior de tipul mobilierului școlar etc.). -Autenticitatea, precum și fidelitatea prezentării unui eveniment sau fenomen trebuie riguros evaluate. -La fel ca în cazul altor tipuri de cercetări, datele obținute prin metoda istorică nu trebuie
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
este plasat chiar la începutul raportului de cercetare și este un preambul la analiza contextului teoretic al temei de cercetare. Se recomandă reformularea problemei la finalul secțiunii destinate prezentării cadrului teoretic, în termeni nuanțați și cu posibile implicații. Pentru a redacta cît mai convingător această secțiune, puteți trece în revistă următoarele recomandări (Mason și Bramble, 1997; Krathwohl, 1998; Gall, Gall și Borg, 2007): -Primele fraze ale raportului de cercetare trebuie să convingă cititorul că problema studiată este importantă și de actualitate
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
semn al maturității profesionale în lectura literaturii de specialitate. Există și situații în care autorul propune un model teoretic personal, derivat fie pe baza analizei teoriilor cu privire la realitatea studiată, fie pe baza unei interpretări originale a cercetărilor anterioare. Pentru a redacta această secțiune a raportului, puteți avea în vedere următoarele sugestii: -Selectați literatura de specialitate invocată în raport cu maximă atenție și rigurozitate, evitînd redundanțele și respectînd specificul temei de cercetare. -Prezentați perspectivele teoretice cît mai echilibrat, fără a intra în detalii irelevante
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
coordonatorului. -Cuprinsul va conține numele capitolelor, subcapitolelor și subpunctelor, respectiv bibliografia și anexele, cu indicarea paginației corespunzătoare din text. Conținutul tezei. Lucrarea trebuie să aibă o organizare logică în capitole, care trebuie să respecte următoarea succesiune: a)Introducerea va fi redactată în două-trei pagini și constituie un argument al opțiunii pentru tema lucrării și a cercetării/proiectelor realizate. În această secțiune se prezintă sintetic situația cercetărilor anterioare în sfera temei alese, motivația alegerii temei (indicîndu-se direcțiile care nu au fost explorate
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
traduce o acută ultragiere spirituală” (Mircea Iorgulescu), nu este un „formalist”, ci un moralist și un umanist lucid, dublându-și performanțele de virtuozitate cu un mesaj uman, sobru, dar consistent, epurat de sentimentalism. Romanul Oameni și umbre, glasuri și tăceri, redactat într-o primă formă în anii ’50, reprezintă centrul literaturii lui G. Pentru iubitorii de etichete, cartea oferă prilejul recunoașterii unor atribute ale romanului de idei, social, de dragoste, de mister, de război ș.a.m.d. Ceea ce nu este tocmai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
stătea în picioare. De fapt, caracterul schimbător al modului în care percepea Washingtonul forța și energia mișcării comuniste din Europa de Est se reflecta în rapoartele Departamentului de Stat cu privire la implementarea hotărîrii CSN 58/2. Primul raport, cel din februarie 1950, era redactat pe un ton prudent- optimist. Departamentul nu era conștient de eficiența cu care promova regimurile schismatice în Europa de Est. Însă după cum se arăta în raport, Departamentul de Stat credea că în lumina recentelor epurări în sensul separării comuniștilor de noncomuniști, din
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în Legea ajutorării țărilor străine din 1973, ceea ce reflecta "curentul de opinie din Congres" conform căruia președintele trebuia să refuze orice ajutor economic sau militar guvernelor care își condamnau cetățenii la închisoare din motive politice 1840. Comisia lui Fraser a redactat un raport în 1974, intitulat Drepturile omului în comunitatea mondială: un apel către conducerea SUA. Raportul îndemna cu îndrăzneală Statele Unite să se implice în problema respectării drepturilor omului în alte țări. Argumentul consta în aceea că toate țările au sarcina
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
2404 Comisia pentru Comerț Internațional, Clauza națiunii celei mai favorizate pentru România, 1986, p. 71 2405 Ibidem, p. 13 2406 Ibidem, p. 33 2407 Congresul SUA, raport către Comitetul de Relații Externe, Senat și Comitetul pentru Afaceri Externe, Camera Reprezentanților, redactat de către Departamentul de Stat, Country Reports on Human Rights Practices for 1986, al 100-lea Congres, sesiunea I, 1987, p. 1018; "The Washington Post", 16 septembrie 1986, p. 22 2408 Long, U.S. Export Control Policy, p. 98 2409 Arhivele Congresului
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
1250, al 100-lea Congres, sesiunea I, 1987 2422 Arhivele Congresului SUA, al 100-lea Congres, sesiunea I, 1987, CXXXIII, H796, H7995, H836 2423 Congresul SUA, raport către Comitetul pentru Relații Externe, Senat și Comitetul pentru Afaceri Externe; Camera Reprezentanților, redactat de către Departamentul de Stat, Country Reports on Human Rights Practices for 1986, al 100-lea Congres, sesiunea I, 1987, p. 1012, 1018 2424 Arhivele Congresului SUA, al 100-lea Congres, sesiunea I, 1987, CXXXIII, E936 2425 Ibidem, p. E1479-E1480 2426
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
didactice a fost cu câțiva pași în urma celei din principate, datorită cenzurii exercitate de autoritățe imperiale, de Dieta transilvană și ulterior de guvernul maghiar. Publicațiile didactice ale intelectualității ardelene au văzut lumina tiparului dincolo de munți, cum a fost cazul volumelor redactate de August Treboniu Laurian, care a publicat în Moldova Elemente de istorie și biografii, o versiune pentru clasa a II-a destinată "pentru șcóleloru primare din Moldavia" (Iași, 1856), și o alta cu același titlu pentru clasa a IV-a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
dedicată cunoașterii istorice, perioadă cu care se produce instituționalizarea manualului de istorie ca vehicul al memoriei oficiale. Personalități marcante ale culturii române în general și ale istoriografiei în particular își asumă sarcina, percepută ca fiind o misiune națională, de a redacta manuale de istoria românilor. Grigore Tocilescu, membru titular al Academiei, se impune ca autor al unor foarte apreciate manuale de Istoria română, care au făcut inclusiv obiectul unor "plagiaturĭ estropiate" denunțate de către autorul uzurpat (Tocilescu, 1896, pp. IV, VI-VIII
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
odată cu instalarea regimului de democrație populară după abolirea monarhiei în 30 decembrie 1947. Literatura didactică este monopolizată de stat, autoritățile socialiste introducând, după modelul stalinist, principiul manualului unic. Noua viziune oficială, singura disponibilă, asupra trecutului românesc este codificată în manualul redactat de un colectiv coordonat de academicianul Mihail Roller, sub titlul de Istoria României (1947), ulterior redenumit în Istoria RPR (1952). Schimbarea paradigmei politice din mijlocul anilor '60 duce la înlocuirea manualului unic al lui Roller cu o nouă garnitură de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nu vom stărui, în principatele danubiene, revoluționarii au urmărit să iasă de sub protectoratul rusesc, iar în Ardeal ei au căutat să dobândească autonomie națională și drepturi colective în cadrul unui Imperiu Habsburgic federalizat. În Moldova, Dorințele Partidei Naționale din Moldova, documentul-program redactat de Mihail Kogălniceanu după arestarea fruntașilor mișcării de către domnitorul Mihail Sturdza, specifica explicit printre revendicări "Unirea Moldovei cu Țara Romănească". Apreciată ca fiind "cununa" tuturor reformelor, unirea principatelor este descrisă drept "cheia bolței fără de care s-ar prăbuși tot edificiul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Apreciată ca fiind "cununa" tuturor reformelor, unirea principatelor este descrisă drept "cheia bolței fără de care s-ar prăbuși tot edificiul național" (Kogălniceanu, 1883, p. 31). Același deziderat de unificare statală a celor două principate dunărene este exprimat și de documentul redactat de revoluționarii moldoveni V. Alecsandri și A. Russo refugiați la Brașov sub titlul Principiile noastre pentru reformarea patriei, în care unirea Moldovei și Țării Românești completează tabloul cererilor cu caracter social-democratic. Fără să conțină asemenea revendicări unioniste, Proclamația de la Islaz
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de consolidare a imperiului multietnic. Carte de cetire seaé Legendariu românesc: Pentru a treia clasă a școaleleor poporene publicată la Viena în 1858 sub semnătura lui Silvestru Morariu- Andrievici este o lucrare reprezentativă pentru genul materialului didactic de factură luminist redactat sub tutela statului habsburgic: mixează sub copertele aceleași cărți cunoștințe practice de economie rurală (de ex: despre fânațe, cultura pomilor, creșterea animalelor etc.), menite a crește productivitatea economică a supușilor, cu propaganda îndreptată înspre asigurarea obedienței maselor, o propagandă politică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
barbar care, provocând supremația Romei prin incursiunile de prădare la sud de Dunăre, și-au semnat sentința la dispariție istorică, Kogălniceanu se raportează admirativ față de puternicul stat dacic și mai ales față de năzuința acestui popor pentru independență. Iată cum este redactat paragraful de deschidere al operei istorice scrisă de viitorul om politic român: În primele secole după I. H. un stat puternic și măreț, un stat care deși barbar, a cutremurat Roma cea civilizată, un stat independent a existat acolo unde
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
publicate în prima parte a secolului al XIX-lea până după momentul unirii principatelor danubiene și al reformei educației din 1864: Manualul de istoria Principatului României al lui Aaron Florian, publicat în 1839, la București; Manualul de istoria Principatului Moldavei redactat de Ioan Albineț, publicat la Iași în 1845; Elemente de istoria Transilvaniei pentru învățătorii și școalele populare române 7 al lui Ioan V. Rusu (Sibiu, 1865), care trebuie cuplat cu Istoria Ardealului pentru școlele poporali al lui Ioan M. Moldovan
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
desfășoară în Idee repede..., în Manual... se remarcă printr-o sobrietate profesorală văduvită de patosul naționalist exprimat anterior. Iar în cazul lui Albineț, cu toate că Precuvântarea pe care o atașează ca prolog la manualul său de istorie a principatului Moldovei este redactată pe liniile stabilite de Kogălniceanu în Cuvântul... său din 1843, preia selectiv pasaje din acesta, încorporând doar formule precaute și lăsând pe dinafară enunțurile naționaliste din materialul programatic rostit de Kogălniceanu. În Ardeal, chiar și în 1866, la ceva timp
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cea sfântă [a creștinismului] a început îngrabă să rodească și între lăcuitorii Romani. [...] lăcuitorii Romani priimind creștinismul se-făcură creștini, și botezându-se rămaseră credincioși tot d-auna dogmelor și țeremoniilor Bisericii Răsăritului", pp. 24-25) nu își au corespondent în Manual..., redactat într-un registru discursiv mult mai sobru. Creștinarea timpurie a românilor a făcut ca aceștia să devină un focar de creștinare și civilizare în Balcani pentru popoarele barbare cărora le-a transmis sfintele adevăruri ale creștinismului. "Ungurii, cei dein Ardealu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ordinea mnemonică a conștiinței naționale românești. Aceasta s-a înfăptuit prin instituționalizarea progresivă a unui sistem educațional public de masă sponsorizat statal și în special prin introducerea istoriei patriei ca disciplină independentă de studiu. Manualele școlare de istorie a patriei redactate în această perioadă poartă amprenta etatismului politic și a provincialismului istoric, fiind concepute într-un spirit regio-centric și limitate la granițele stabilite de cadrul teritorial al entităților statate existente. În aceste condiții ale fragmentării politice, memoria oficială care se încearcă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
istorie sunt încadrate statal, respectând cu fidelitate liniile de separație politică ale vremii. Astfel, fiecare principat își organizează propriul trecut în parametri restrânși ai frontierelor sale politice, structurându-și propriile memorii istorice. Cu toate că în avangarda reflecției istorice, G. Șincai a redactat Hronica Românilor în care a înmănunchiat faptele românilor într-o singură succesiune istorică, iar M. Kogălniceanu (1837) a publicat în străinătate, la Berlin, un prim volum dintr-o anunțată istorie sintetică a tuturor românilor (Histoire de la Valachie, de la Moldavie et
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]