21,085 matches
-
Robert Barnard:,O clasică poveste, frumos realizată. Ea diferă de caracteristicile monotone : crimele efectuate în serie par a fii opera unui maniac. În realitate, personajul-soluție se regăsește printr-un cerc restrâns de suspecți, cu un motiv bun de a ucide. Romanul polițist englez nu poate ,îmbrățișa" iraționalul; este nevoie și de un pic adevăr. O carte scrisă excelent - dar îi mulțumesc lui Dumnezeu că nu a ajuns la litera Z!" În articolul ,Bingle!" al revistei , Entertainment Weekly" #1343-44 (26 decembrie 2014
Ucigașul ABC () [Corola-website/Science/325650_a_326979]
-
al V-lea Irlanda a fost creștinată, un important rol în această misiune sfântă l-a avut Sfântul Patrick. Acest proces a avut loc destul de pașnic, aparent din cauza faptului că casta sacerdotală a druizilor, după numeroasele înfrangeri a celților din partea romanilor, pierzîndu-și credibilitatea. Ca urmare a unui astfel de proces pașnic de adoptare a creștinismului, Irlanda a fost unul dintre puținele culturi în care patrimoniul păgân nu a fost respins, ci cu grijă păstrat în mănăstirile creștine. Epoca de aur a
Irlandezi () [Corola-website/Science/325679_a_327008]
-
vrăjitoare". În mitologia scoțiană și irlandeză, Cat Sìth este descrisă ca fiind o pisică neagră cu o pată albă pe piept, nu diferită de pisica pe care naratorul o găsește în tavernă. Pisica din poveste este numită Pluto după zeul roman al Lumii Subpământene. Deși Pluto este un personaj neutru la începutul povestirii, el devine antagonic în ochii naratorului după ce acesta din urmă devine alcoolic. Alcoolul îl împinge pe narator la accese de mânie nestăpânită și violență, până la punctul în care
Pisica neagră (povestire) () [Corola-website/Science/325685_a_327014]
-
Present" din 1837. Povestirea este mai mult un mit decât o fabulă. Ascultătorul necunoscut îl aude pe demon, care îi relatează o poveste petrecută într-un ținut sumbru din Libia. Pe o stâncă stă un om maiestuos îmbrăcat în haine romane și face față încercărilor diavolului, care-i trimite provocări pentru a-l alunga de acolo. Omul îndură cu mult curaj orice adversitate și fuge numai după ce demonul îi trimite tăcerea absolută, făcând să amuțească întregul peisaj. Edgar Allan Poe i-
Tăcere – O fabulă () [Corola-website/Science/325726_a_327055]
-
noapte, ploaia cădea și se transforma în sânge, atunci când ochii demonului s-au uitat la o stâncă, pe care era gravată inscripția "DEZOLARE". Demonul a privit în sus și a văzut pe stâncă un om nobil îmbrăcat într-o togă romană. Omul era căzut pe gânduri și se uita la pustiul din apropiere, iar pe fața lui se citea durerea, oboseala umanității și dorința de singurătate. Demonul a cerut hipopotamilor să vină la baza stâncii și să mugească înspăimântător către om
Tăcere – O fabulă () [Corola-website/Science/325726_a_327055]
-
căreia strămoșul tribal se împrietenește cu un lup care avea să îi poarte noroc, astfel că animalul devine totemul tribului, fiind venerat pentru puterea și cruzimea sa. La algonkini, lupul este asociat lumii subterane a morților (spiritul Nanabozho). Conform mitologiei romane, viitorii întemeietori ai Romei, Romulus și Remus, sortiți dispariției de către unchiul lor, Amulius, sunt salvați de o lupoaică ce îi alăptează. Din acest motiv, "Lupa" devine un animal sacru, aflat în suita zeului războiului, Marte. Plaut introduce expresia "Homo homini
Lupul în folclor și mitologie () [Corola-website/Science/325768_a_327097]
-
lupul participa (în mod indirect) la viața oamenilor. La naștere, copiii slabi primeau numele de lup pentru a prelua din puterea acestora. În Scufița Roșie, lupul, personaj negativ apare ca fiind nu crud și feroce, ci mai degrabă viclean. În romanul Colț Alb al lui Jack London, personajul principal se transformă din lup în câine devenind un prieten al omului, deci un personaj pozitiv. Lupul apare ca personaj negativ în romanul "Frăția lupilor" al lui Michelle Paver, fiind un demon care
Lupul în folclor și mitologie () [Corola-website/Science/325768_a_327097]
-
Dracula (cunoscut și ca Bram Stoker's Dracula) este un film de groază-gotic din 1992, regizat și co-produs de Francis Ford Coppola pe baza romanului omonim scris de Bram Stoker. În film interpretează Gary Oldman ("Contele Dracula"), Winona Ryder ("Mina Harker"), Anthony Hopkins ("profesorul Abraham Van Helsing"), Keanu Reeves ("Jonathan Harker") și Sadie Frost ("Lucy Westenra"). Acest film a avut parte de o recepția critică
Dracula (film din 1992) () [Corola-website/Science/325752_a_327081]
-
având mai mare nevoie de intelectuali: medici, ingineri etc. Andrei este maturizat brusc de ultimele evenimente și se află în rândul celor care manifestă pentru preluarea puterii de către clasa muncitoare. Scenariul filmului a fost scris de Titus Popovici, pe baza romanului omonim pe care-l publicase în 1955. Filmul "Străinul" a intrat în faza de producție la 25 ianuarie 1963. Filmările au avut loc în perioada 15 mai - 28 septembrie 1963, cadrele exterioare fiind filmate în orașul Arad, iar cele interioare
Străinul (film din 1964) () [Corola-website/Science/325852_a_327181]
-
scriere mult mai rapidă, cursivă, numită "„demotică”". Aceasta era folosită doar în documente particulare dar în cele din urmă s-a impus în scrierea oficială și în toate domeniile vieții civile, fiind forma obișnuită de scriere în perioada ptolemaică și romană. Piatra din Rosetta care a fost folosită la descifrarea hieroglifelor conține același text în demotică, hieroglifică și în greacă. Din cauza posibilităților pe care le oferea papirusul, plantă care creștea din belșug în mlaștinile Nilului, egiptenii nu au fost nevoiți să
Istoria scrisului () [Corola-website/Science/325838_a_327167]
-
a fost un pachebot englez ce a aparținut companiei Cunard Line. Cu un deplasament de 40 000 tdw, a fost cea mai mare navă la începutul secolului XX. Nava a fost lansată la apă în 1906 și numită după provincia romană antică Lusitania, care azi face parte din Portugalia. În anul 1907 câștigă trofeul Panglica albastră pentru cea mai rapidă traversare a Oceanului Atlantic, în 4 zile 22 h 53 min. "Lusitania" a fost scufundată la 7 mai 1915 de către submarinul german
RMS Lusitania () [Corola-website/Science/325023_a_326352]
-
tatăl său, Alboin a fost păgân, deși Audoin căutase la un moment dat să obțină sprijinul Bizanțului împotriva vecinilor săi, arătând bizantinilor că ar fi fost botezat, deci creștin. Prima soție a lui Alboin a fost Chlothsind, creștină (de rit roman), fiică a regelui franc Clotar I (Lothar). Această legătură matrimonială, care a avut loc la puțin timp după moartea în 555 a liderului franc Theudebald, este considerată ca reflectând decizia lui Audoin de a se distanța de Bizanț, aliat tradițional
Alboin al longobarzilor () [Corola-website/Science/324990_a_326319]
-
un ducat și de a desemna un duce era o inovație importantă, având în vedere că, până atunci, longobarzii nu aleseseră niciodată duci și nu întemeiaseră ducate în baza existenței unui oraș fortificat. Inovația se datora împrumutării de către Alboin de la romani și de la ostrogoți a unor modele administrative, după cum în antichitatea târzie "comes civitatis" (comitele orașului) reprezenta principala autoritate locală, cu puteri administrative depline în regiunea respectivă. Însă trecerea de la conte ("comes") la duce ("dux") și de la comitat ("comitatus") la ducat
Alboin al longobarzilor () [Corola-website/Science/324990_a_326319]
-
și slavi în Balcani și de Persia sasanidă în provinciile din est. Decizia bizantină de a nu se opune invaziei longobarde reflectă dorința succesorilor lui Iustinian I de a reorienta miezul politicii bizantine către Orient. Impactul sosirii longobarde asupra aristocrației romane a fost devastator, în special în combinație cu războiul împotriva ostrogoților; acesta din urmă se încheiase în nordul Italia abia în 562, când ultimul punct de rezistență ostrogot, Verona, a capitulat în fața oștirii bizantine. Mulți înstăriți ("possessores", cum i-a
Alboin al longobarzilor () [Corola-website/Science/324990_a_326319]
-
Alături de renovarea și lărgirea templului, el a extins de asemenea platforma pe care stătea, astfel lărgind incinta. Zidul de Apus de astăzi a fost parte a perimetrului de susținere a platformei. În 2011, arheologii israelieni au anunțat descoperirea unor monede romane făcute după moartea lui Irod sub fundația secțiunii sudice a zidului. Aceasta indică faptul că Irod nu a construit întregul zid și că construcția nu era nici pe departe aproape de finalizare la moartea lui. Descoperirea confirmă descrierea istoricului Josephus Flavius
Zidul Plângerii () [Corola-website/Science/324996_a_326325]
-
departe aproape de finalizare la moartea lui. Descoperirea confirmă descrierea istoricului Josephus Flavius, care spunea că construcția a fost finalizată doar în perioada domniei lui Agrippa al II-lea, strănepotul lui Irod cel Mare. Templul lui Irod a fost distrus de romani, alături de restul Ierusalimului, în 70 d.Hr, ca urmare a primului război evreo-roman. În primele secole din era noastră, după înfrângerea răscoalei lui Bar-Kohba din 135 de către romani, evreilor le-a fost interzis să intre în Ierusalim. Există unele dovezi
Zidul Plângerii () [Corola-website/Science/324996_a_326325]
-
strănepotul lui Irod cel Mare. Templul lui Irod a fost distrus de romani, alături de restul Ierusalimului, în 70 d.Hr, ca urmare a primului război evreo-roman. În primele secole din era noastră, după înfrângerea răscoalei lui Bar-Kohba din 135 de către romani, evreilor le-a fost interzis să intre în Ierusalim. Există unele dovezi că împărații romani din secolele II și III le-au permis să viziteze orașul și să se închine la Muntele Măslinilor și uneori chiar la Muntele Templului. Când
Zidul Plângerii () [Corola-website/Science/324996_a_326325]
-
Ierusalimului, în 70 d.Hr, ca urmare a primului război evreo-roman. În primele secole din era noastră, după înfrângerea răscoalei lui Bar-Kohba din 135 de către romani, evreilor le-a fost interzis să intre în Ierusalim. Există unele dovezi că împărații romani din secolele II și III le-au permis să viziteze orașul și să se închine la Muntele Măslinilor și uneori chiar la Muntele Templului. Când imperiul a devenit creștin sub Constantin I, evreii au primit permisiunea de a intra în
Zidul Plângerii () [Corola-website/Science/324996_a_326325]
-
a servit drept loc de cult celor trei religii monoteiste - iudaismul, islamul, creștinismul, dar in cursul istoriei a cunoscut și momente politeiste, în vremea ievusiților, cea a conviețuirii temporare dintre iudaism și politeismul canaanit-israelit, și în vremea ocupanților seleucizi și romani. Numele său mai vechi din Biblia ebraică era Moria. Muntele Templului se află în partea de est a Orașului vechi al Ierusalimului și are o altitudine de 743 metri deasupra suprafeței mării. Pe culmea lui se întinde o esplanadă având
Muntele Templului () [Corola-website/Science/325011_a_326340]
-
Hasmoneilor (Hashmonaím) s-au ridicat la lupta care a dus la scuturarea jugului siro-elen, restabilirea cultului strămoșesc în Templul ce fusese pângărit și restaurarea regatului iudeu independent în Țara Israel. În primăvara anului 63 î.Hr. generalul Gnaeus Pompeius Magnus, comandantul roman al Asiei Mici, a profitat de conflictul pentru succesiune la tronul Iudeei între membrii familiei Hasmoneene, și a intervenit în favoarea lui Hyrkan al II-lea în fața fratelui acestuia, Aristobul al II-lea. Aristobul și tabăra sa nu au acceptat judecata
Muntele Templului () [Corola-website/Science/325011_a_326340]
-
al Asiei Mici, a profitat de conflictul pentru succesiune la tronul Iudeei între membrii familiei Hasmoneene, și a intervenit în favoarea lui Hyrkan al II-lea în fața fratelui acestuia, Aristobul al II-lea. Aristobul și tabăra sa nu au acceptat judecata romană și s-au baricadat în cetatea Alexandrion (Sartaba) în sud-estul Samariei și pe Muntele Templului. După ce Aristobul și oștenii săi aflați la Alexandrion s-au supus, oamenii săi au continuat să opună rezistență pe Muntele Templului. Romanii au asediat muntele
Muntele Templului () [Corola-website/Science/325011_a_326340]
-
ruinele terasei „Casei Trâmbițelor” și grilajul cu inscripția care interzice accesul ne-evreilor de pe esplanada Muntelui Templului spre Templu. Cel de-al Doilea Templu a dăinuit până în anul 70 d.Hr., an în care Ierusalimul a fost cucerit de oastea romană a lui Titus în timpul înăbușirii Marii Răscoale a evreilor. iar templul a fost dărâmat și incendiat. În anul 130 d.Hr împaratul roman Adrian a vizitat Iudeea și a decis să înființeze la Ierusalim un oraș roman numit în cinstea
Muntele Templului () [Corola-website/Science/325011_a_326340]
-
cucerit de oastea romană a lui Titus în timpul înăbușirii Marii Răscoale a evreilor. iar templul a fost dărâmat și incendiat. În anul 130 d.Hr împaratul roman Adrian a vizitat Iudeea și a decis să înființeze la Ierusalim un oraș roman numit în cinstea sa Aelia Capitolina. Se știe că ar fi avut intenția de a construi pe Muntele Templului un templu al lui Jupiter, însă dovezile istorice in legatură cu zidirea de fapt a unui asemenea templu sunt sporadice, iar
Muntele Templului () [Corola-website/Science/325011_a_326340]
-
factorii însemnați ai izbucnirii răscoalei lui Shimon Bar Kokhba sau ea a fost o măsură de represalii după înăbușirea revoltei. O altă chestiune care îi preocupă pe cercetători este în ce măsură a avut succese această revoltă înainte de a fi reprimată de romani. Au reușit răsculații evrei să controleze Ierusalimul pentru o bucată de vreme, și dacă da, au izbutit să treacă la restaurarea Templului? Majoritatea cercetătorilor tind să creadă că rebelii nu au reușit să ajungă la Ierusalim, dar sunt și unii
Muntele Templului () [Corola-website/Science/325011_a_326340]
-
Ierusalim, dar sunt și unii care sunt de opinia contrară, și unii care chiar sunt convinși că răsculații au restaurat templul, sau cel puțin altarul templului și au reluat acolo aducerea de jertfe. După reprimarea răscoalei lui Bar Kohba, autoritățile romane au interzis evreilor să se așeze la Ierusalim. Odată cu ordinul de la Milano (313) de proclamare a creștinismului ca religie oficială a Imperiului Roman de către împăratul Constantin cel Mare, Ierusalimul a devenit un oraș sfânt al creștinismului și centrul religios al
Muntele Templului () [Corola-website/Science/325011_a_326340]