22,856 matches
-
mâncai dumneata acum, cu tot ce s-ar mai fi găsit prin vecinătate. Iritat de stinghereala continuă pricinuită de acești curioși, stăpânul calului a lipit pe poarta de la intrarea în bătătură un anunț cu litere de-o șchioapă: Percepem taxe separate pentru ghidaj, deranj și ovăz! Numai așa a reușit să se descotorosească de vizitatorii nepoftiți, care de-acum făceau cale întoarsă chiar de la poartă, că oamenii de prin părțile noastre sunt cam strânși la pungă, în timp ce ironiile cu sau fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
să intre cu căruța în pădure decât o dată sau de două ori pe zi pentru a-și lua porția cuvenită de vreascuri din grămezile clădite la drumul mare. Și numai din cele subțiri, că celelalte, mai grosuțe, rămâneau în grămezi separate pentru învârtelile și obligațiile lui dom' feșteru', da-i-ar Dumnezeu sănătate că bun om este... mai închide și el ochii... că doar creștini suntem cu toții... Numai așa a reușit Gătej al nostru să adune mai multe cărucioare de găteje
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
-i Mariuță! Dar fii și tu îngăduitoare și așteaptă măcar două-trei săptămâni, timp în care voi încerca s-o lămuresc că are niște pretenții greu de îndeplinit și că, în situația dată, voi fi nevoit să-mi clădesc o gospodărie separată pentru mine și pentru familia mea... Nădăjduiesc ca până la urmă totuși să înțeleagă! Măcar i-ai spus despre cine-i vorba? Nicidecum! Că ar fi umplut satul de vorbe! Mai dihai decât atunci când cu Ioana lui Dorin, de era să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
scurt, țiganii au credința că de la brâu în sus trupul este pur, iar de la brâu în jos, impur. Partea de jos a corpului, atât la femei cât și la bărbați trebuie să fie acoperită. Toate țigăncile poartă fuste lungi, care separă partea de jos de cea de sus a corpului, iar bărbații poartă pantaloni lungi, niciodată scurți. Fusta nu se îmbracă pe cap, pentru a nu-l spurca. Cămășile bărbaților și bluzele părții muierești se spală separat. Până și apa în
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
fiecare gest al mîinii mele ori al încheieturii mele influența mîinile și încheieturile lui David și o singură mișcare a umerilor săi largi putea compensa puțin smucitura nervoasă a umerilor mei de la sfîrșitul bătăii. Dacă aveam nu numai o conștiință separată în trupurile noastre, dar, de asemenea, clădiserăm împreună o cantitate de cunoștințe care aparținea în parte, lui David și în parte, lui Anton, cît de improbabilă ar fi putut să pară această combinație, la o primă vedere, și, atunci, unde
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
lichidă. Respiram regulat. Puteam gîndi. Deci asta era. Ultima competiție a sezonului, o competiție la care cu șase luni mai devreme nu am fi îndrăznit să visăm. Și acum eram în mijlocul ei, în stadiul în care pretendenții la titlu se separau de învinși. Scundul și tovarășul lui înalt vîsleau încă în dreptul nostru, remarcabil de lin. Cîștigaseră chiar un mic avans față de noi, dar încă nu mă îngrijoram de asta. Pe culoarul îndepărtat, deținătorii titlului nu dispăruseră complet din cîmpul meu vizual
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
noapte s-a abătut urgia. Descărcări electrice, tunete și fulgere și potopul de ploaie. Un fulger a lovit conacul fermei de la centru pe la miezul nopții. Acesta a luat foc instantaneu, deoarece etajul era construit din lemn. Îngrijitorii care aveau locuință separată de conac au încercat să stingă focul, întrucât în zonă nu ploua. Luați prin somn, soția și copiii care dormeau la parter, iar tata socru într-o cameră la etaj s-au trezit în focul iadului de unde nu s-au
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
colosului sovietic. Chiar și fără nici o divizie a Papei s-a făcut schimbarea necesară pentru evoluția situației internaționale. Poate că în desfășurarea evenimentelor să fi fost și grația și voința divină, care conduce întreg universul. Cortina de Fier care a separat Estul de Vestul Europei timp de peste 40 de ani a căzut ca și zidul care separa cele două Germanii. Tot în această problemă nu trebuie uitat rolul avut de cancelarul german Helmut Kohl, omul providențial al Germaniei care a plătit
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
situației internaționale. Poate că în desfășurarea evenimentelor să fi fost și grația și voința divină, care conduce întreg universul. Cortina de Fier care a separat Estul de Vestul Europei timp de peste 40 de ani a căzut ca și zidul care separa cele două Germanii. Tot în această problemă nu trebuie uitat rolul avut de cancelarul german Helmut Kohl, omul providențial al Germaniei care a plătit miliarde bune din visteria țării pentru a evacua trupele rusești din R.D.G., construind zeci de mii
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
din partea de răsărit? - Cum să nu-mi amintesc de faptul că în seara când m-am întors din Franța ți s-a întâmplat acea nenorocire! Că stăpânit de supărare, am cules fructele coapte (era cam pe la 6-7 iunie), că am separat creanga ruptă cam la un metru de trunchi și că, după aceea, prin măsurile luate ți-am micșorat suprafața rănii și ți-am aplicat câteva straturi de vopsea albă pentru metal, astfel ca tu să nu mai pierzi seva hrănitoare
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
care intrai perfect, iar urmele din asfalt nu erau decât niște găuri prin care respira betonul. Asta până când urmele au prins conturul unor pantofi roșii ce plecau de lângă tine și începeau undeva o conversație, apoi ușile troleibuzului închise în urma lor, separându-i de gândurile tale. Te încăpățânai să crezi că aveau să se întoarcă asemeni unui criminal la victima lui, așa cum și tu te întorceai la urmele tale din ce în ce mai vechi și mai apăsate. Veneai în stație cu noaptea-n cap și
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
altă parte, sesizează imposibi litatea noastră de a gândi enumerarea borgesiană, dincolo de „farmecul exotic al unei alte gândiri“. În acest fel, combina țiile sale par periculoase și, cu toate că nu descrie ceva monstruos, monstruozitatea se strecoară în „acel alb interstițial care separă ființele unele de altele“. Nu aș consimți la acest mod de a judeca lucrurile, deși poate fi avut în vedere. Desigur, Borges aduce în față ceva realmente de negândit. Orice clasificare eșuează în fața celor pe care le propune universul însuși
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
primitor al nostru, ai școlarilor ce ne căutam refugiul sub bolțile și ghirlandele de flori înmiresmate. Pe vremea aceea, Lazărul era una cu Cișmigiul căci, din curtea mică a liceului, intrai direct în grădină... Acum văd că liceul a fost separat de Cișmigiu printr-un zid înalt, în locul porților mari de odinioară. A, și cât de rar m-a văzut Cișmigiul, după ce am terminat liceul!... Și doar de câte ori nu i-am jurat că în fiecare oră liberă am să viu să
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
trasată cândva de Nicanor persista și acum În mintea Mașei, În nopțile lungi de iarnă, ea o trecea când Încolo, când Încoace, gândindu-se mereu la Îndepărtata sa copilărie, la anii ce s-au scurs de atunci. Cealaltă graniță, ce separa satul ei de cel vecin, se părăginise Între timp, acoperindu-se de bălării, prin care mișunau dihorii, vulpile, mistreții și alte sălbăticiuni. Chipuri și imagini vechi și noi i se perindau În fața ochilor. Se ridicau din memoria ei ca niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
la fel de Înspăimântătoare ca și râul de foc ce izvora În icoană reprezentând Judecata de Apoi, lângă care Îngenunchea babulea Tatiana În fiecare seară, rugându-se atât pentru cei vii, cât și pentru cei morți. Granița, În mintea ei copilărească, Îi separa pe cei buni de ce răi. Pe credincioși de necredincioși. Aici era raiul, dincolo iadul, plin de cazane de smoală, În jurul cărora roiau oameni În pufoaice și căciuli cu urechi, cu ochi arzând de foame, agitând linguroaie mari de lemn deasupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
pe suprafața solului, formând apele uzate sau de canalizare. În orașe, apele uzate sunt dirijate, prin rețeaua de canale de canalizare, la stațiile de epurare. În stațiile de epurare, apele uzate se adună în bazine, în care, prin decantare, se separă fracțiunea lichidă de fracțiunea ce conține suspensii solide în apă. Fracțiunea lichidă este supusă filtrării și altor procedee de curățire, după care este deversată în apele de suprafață, de obicei curgătoare. Din apele de suprafață, stratul superior, încălzit de energia
Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]
-
cu atenție la un copil nou născut, observați cum i se umflă și i se ridică, ritmic burtica. Imediat după naștere, copilul (omul) utilizează întreaga capacitate respiratorie. În timpul respirației i se contractă și i se dilată diafragma (membrana musculoasă care separă cavitatea toracică de cavitatea abdominală). Cu timpul, cu creșterea, cu emoțiile, uneori omul ajunge chiar să-și întrerupă respirația. Omul nu mai utilizează întreaga capacitate respiratorie cu care a fost dotat. Omul uită să respire. Ori de câte ori ne aducem aminte, este
Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]
-
spre Corto Maltese. Privit ca spion sud-african, Pratt este parte din marele joc care are ca miză supremația în zona Adriaticii, în circumstanțele lui 1944-1945. Pratt este un personaj de Kipling ce schimbă decorul frontierei indiene cu limes-ul ce separă Italia de Iugoslavia lui Tito. Ceva din această zbatere crepusculară este cuprinsă în ficțiunea pe care Pratt o va închina Veneției și Mării Adriatice, Morgan. Acum, înainte ca pacea să revină în Europa, Pratt este deja personajul unui roman pe
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
de o parte, și ofițerii gentilomi Tenton sau MacGregor, firul unificator este dat de acest pelerin în căutare de mântuire care este Koinski. El este actorul care face legătura între lumi, comunicând, asemeni lui Corto Maltese, între etaje ale universului separate de coduri culturale și de secole. Africa lui Pratt este, din chiar primul moment în care apare ca topos în romanele sale grafice, un spațiu la fel de paradoxal și încărcat de eresuri ca și Caraibele cu aromă de voodoo și candomble
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
care a murit, revederea dintre Pietro Bronzi și Melrose se consumă în acea tonalitate elegiacă irepresibilă, pe care sentimentul intrării în vârsta de fier a războiului o imprimă spațiului mediteranean. Este, poate, ultima întrevedere înainte ca patriile lor să îi separe, pentru totdeauna. Dar, dincolo de granițe, aviatorii comunică în limba pe care doar umanitatea nobilă și temerară a văzduhului o poate înțelege cu adevărat. Războiul nu poate distruge această legătură de solidaritate ce trece dincolo de clișee patriotarde. Africa italiană este cimitirul
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
Kenton este inseparabil de ambiguitatea morală pe care Pratt o explorează în Fort Wheeling. Cartea genezei americane este dominată de răzbunare, de pasiune și de incomunicabilitate. Oamenii de pe acest pământ miraculos și îndepărtat sunt prinși în capcana acestei istorii care separă și ucide. Și poate că drumul către sălbăticie și izolare al lui Criss Kenton este alternativa la acest impas etic al războaielor care par să nu se mai sfârșească. Umbre, jocuri, mistere (Fanfulla, Căpitanul Cormorant, The treasure island, Kidnapped, Sergentul
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
sa argentiniană, textul va fi reluat și încheiat de un desenator italian, cunoscut prin vocația sa pentru textele erotice, Stelio Fenzo. Acesta este un parcurs care ilustrează natura complexă și imprevizibilă a operei lui Pratt însuși. În pofida acestui hiatus ce separă debutul scris de Pratt de continuarea ulterioară, Căpitanul Cormorant rămâne marcat de amprenta inconfundabilă a geniului celui care face să se nască din mare făpturile visului în Corto Maltese. Istoria din proza grafică evocă, prin logică narativă și luxurianță grafică
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
mai târziu, Tintin și le amintea ca pe un coșmar din care ieșirea părea imposibilă. Prizonierii fuseseră conduși către puțul în care muncitorii trăiau și lucrau, sub biciul bordurian. Cu același surâs glacial, Sponsz dăduse indicații ca Tournesol să fie separat de Tintin și de Haddock, spre a fi plasat în custodia serviciilor de informații ale Borduriei. „Nu trebuie să lăsăm geniul unui om de știință ca Tournesol să se irosească. Borduria are nevoie de tot talentul său. Iar noi avem
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
a unui mozaic ce vine să compună existența. Așa iau naștere existențele compuse. Nicolae Berther consideră că există un proces selectiv de memorare ce are funcția de menținere a stimei de sine. Altfel spus, cunoașterea noastră nu constituie o dimensiune separată de celelalte dimensiuni proprii, ci este dependentă de ele; și asta se întâmplă, în cea mai mare parte a cazurilor, independent de voința noastră. Ceea ce mă duce la ideea regândirii întregului proces de învățământ, acesta trebuind să fie modelat după
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
una de-a voastră, de-acolo din galaxia voastră, decât să mă trezesc confruntat cu dificultățile complexe ale unei distanțe și mai mari." "Exact", veni răspunsul. Apoi, cu ceea ce părea a fi un zâmbea: "Te rog să remarci că ne separăm mental. Nu mai e vorba de alter-ego, ci de "eu"și "tu". Va fi interesant de văzut ce iese din asta. Probabil că în curând vom fi doi indivizi diferiți." Dialogul mental se desfășurase cu viteza gândului; și și cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]