21,644 matches
-
doar de câteva lumânări, astfel încât hangiul a putu să+i vadă doar buricul. Această viziune l-a inspirat să creeze tortellinul. Altă legendă similară a apărut în Italia medievală și are ca protagoniști personaje mitologice. Conform legendei, zeița Venus și zeul Jupiter au sosit la într-o seară la Bologna și au tras la un han. Urmarea este aproape identică cu legenda anterioară, și buricul zeiței Venus este considerată a fi sursa de inspirație. Se poate observa că cele două legende
Tortellini () [Corola-website/Science/305627_a_306956]
-
supușilor pe orice teren pe care trecea. Încălcarea unui tabu atrage sancțiuni: directe, adică firești, sau indirecte, adică sociale. Primele pot să apară spontan, divinitatea pedepsind ocult nerespectarea interdicției, ca printr-o lege acționând de la sine, celelalte depind de intervenția zeului, a unui spirit sau chiar a șamanului ori preotului, întrucât o încălcare de tabu deschide cale primejdiilor, culpabilul devenind el însuși sursă de pericole, e tabuat el însuși. La multe populații, violarea unui tabu, chiar involuntară, e pedepsită uneori cu
Tabu () [Corola-website/Science/305631_a_306960]
-
parte din marele parc construit de Nero în centrul Romei, care includea de asemenea și Domus Aurea, cât și statuia Colossus. Această gigantică statuie a lui Nero, de 36 de metri înălțime, care îl prezenta pe împărat în chip de zeu al soarelui a dat numele actual al construcției - Colosseum. Statuia, amplasată lângă amfiteatru, a fost demolată ulterior. Nu numai statuia, dar și amfiteatrul ofereau o priveliște grandioasă. În formă de elipsă, cu axa mare de 186 m, axa mică de
Colosseum () [Corola-website/Science/305641_a_306970]
-
care le au oamenii în trib sau cu spiritele. Omul este văzut ca o parte a ciclului vieții și este o verigă a întregii creații, nu un administrator al creației așa cum învață creștinismul. Acest ciclu al vieții se întinde până la zeii ancestrali, care pot fi oamenii din mitologie ce au luat forma diverselor animale. Există deseori un animal-totem sau un obiect special al unui trib sau familii care este sacru pentru acel zeu.<br> Războinicii, genealogiile și familia sunt foarte prețuite
Animism () [Corola-website/Science/305654_a_306983]
-
creștinismul. Acest ciclu al vieții se întinde până la zeii ancestrali, care pot fi oamenii din mitologie ce au luat forma diverselor animale. Există deseori un animal-totem sau un obiect special al unui trib sau familii care este sacru pentru acel zeu.<br> Războinicii, genealogiile și familia sunt foarte prețuite în aceste societăți. Ei consideră foarte important să ai copii astfel încât spiritul tău să devină un strămoș care să fie venerat și căruia să i se aducă jertfe (de obicei mâncare, pentru
Animism () [Corola-website/Science/305654_a_306983]
-
O altă teorie susține că toponimul Pelendava ar reprezenta o formă coruptă: (A)pelen-dava sau (A)polon-dava, a lui Apollo, formă legată de cultul soarelui. Mircea Eliade în "Istoria Religiilor" sugera prezența cultului lui Apulo la traco-geții hiperboreeni susținînd că zeul Apollo ar fi fost împrumutat de grecii antici din lumea traco-getă. De remarcat și asemănarea lingvistică dintre dorianul Apelon și geticul (A)pelen(dava). S-au descoperit la Făcăi și în zona centrală, valuri și palisade, locuințe, cuptoare, vetre de
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
în căutarea tatălui său. Telemah ajunge în cetatea Pilos, unde domnea Nestor, este primit de fiica acestuia, Policaste și se împrietenește cu Pisistratus care acceptă să îl ajute în căutarea sa. Apoi, la Sparta, regele Menelaus îi dezvăluie tânărului că zeul Proteu proorocise cu ceva timp în urmă că Ulise este prizonier al nimfei Calipso pe o insulă îndepărtată. În cele din urmă, Telemah este nevoit să se întoarcă în Itaca fără a-și fi găsit tatăl. La venirea lui pe
Telemah () [Corola-website/Science/305673_a_307002]
-
religie minoritară. Templele castrului Drobetei sunt citate în perioada împăratului Gordian al III-lea (238-244) ca unele dintre puținele locuri unde în Dacia se practicau, printre soldații legionari romani, misterele cultului (cu dedicație militară) lui Jupiter Dolichețianul (la origine un zeu oriental, inclus în Panteonul roman, adorat pe teritoriul Siriei de astăzi ca zeul suprem Baal al cerului și al furtunii). Legat de cultul particular roman al lui Jupiter (Baal) Dolichețianul la Drobeta, este citată Cohorta a III-a "Campestris", pe
Drobeta () [Corola-website/Science/305725_a_307054]
-
-lea (238-244) ca unele dintre puținele locuri unde în Dacia se practicau, printre soldații legionari romani, misterele cultului (cu dedicație militară) lui Jupiter Dolichețianul (la origine un zeu oriental, inclus în Panteonul roman, adorat pe teritoriul Siriei de astăzi ca zeul suprem Baal al cerului și al furtunii). Legat de cultul particular roman al lui Jupiter (Baal) Dolichețianul la Drobeta, este citată Cohorta a III-a "Campestris", pe care cercetători francezi o asociază miticei Cohorte a III-a Dacice, prezentă în
Drobeta () [Corola-website/Science/305725_a_307054]
-
o viață nomadă într-unul din deșerturile (azi neidentificat) din nordul sau centrul Mexicului de astăzi. În jurul anului 1200, aztecii ar fi coborât spre sud, în valea fertilă a Mexicului, cunoscută (printre alte denumiri) ca Valea Mexica. Conform acestei legendei, zeul Huitzilopochtli, care printre alte atribuiri o avea și pe acea de Zeu-Soare, le-ar fi spus să se stabilească acolo unde vor întâlni un semn deosebit, adică acolo unde vor întâlni un vultur care stă pe un cactus având un
Tenochtitlan () [Corola-website/Science/306328_a_307657]
-
abstracții sau a unui spirit al șarpelui, ci a unui șarpe real, în care se credea că s-a reîncarnat divinitatea. Potrivit mitologiei cultului, șarpele-zeu a apărut după ce profetul Alexandru a prezis venirea pe pământ a unei noi reîncarnări a zeului medicinei, Asclepios. Într-o după-amiază, în fața populației orașului Abonotichos (astăzi orașul Inebolu) de pe țărmul turcesc al Mării Negre, adunată în piața centrală, Alexandru a spart un ou de șarpe, care conținea, spunea el, divinitatea. O săptămână mai târziu, divinitatea crescuse și
Glykon () [Corola-website/Science/306346_a_307675]
-
mai ales de ciumă. Prin jurul anului 160, cultul șarpelui-zeu Glykon era răspândit pe țărmurile Mării Egee. În Antiohia a fost descoperită o inscripție, datând din acea epocă, care preia un text dintr-un oracol al lui Glykon, prin care șarpele și zeul Apollo Phoibos protejau orașul de ciumă, amănunt menționat și în scrierile lui Lucian. Alexandru din Abonutichus și-a proclamat și el legăturile cu marile sanctuare oraculare ale epocii, în special cu cel de la Claros, din apropiere de orașul grec Colophon
Glykon () [Corola-website/Science/306346_a_307675]
-
fondatorului său în jurul anului 170, supraviețuind încă cel puțin 100 ani, pentru a dispărea la începutul secolului al IV-lea. Cultul l-a inclus apoi în mitologia sa și pe fondatorul său, Alexandru din Abonutichus, ca urmaș al lui Asclepios, zeul medicinei. Unele dovezi atestă faptul că acest cult a supraviețuit și în secolul al IV-lea. Superstițiile antice legate de șarpele Glykon i-au determinat pe unii cercetători să examineze acest cult și în zilele noastre. Un prieten turc al
Glykon () [Corola-website/Science/306346_a_307675]
-
zilele noastre. Un prieten turc al istoricului olandez Jona Lendering a povestit că, la începutul anilor 1970, când se afla la vânătoare pe dealurile din apropiere de Inebolu, locuitorii din zonă l-au avertizat cu privire la un șarpe magic - arhetip al zeului cu chip de animal. La toate acestea se adaugă evenimentul din anul 1993 prin care autorul englez de benzi desenate Alan Moore s-a autodeclarat magician și adept al renașterii cultului șarpelui-zeu Glykon. A construit un altar al lui Glykon
Glykon () [Corola-website/Science/306346_a_307675]
-
24 de piese lucrate în marmură, reprezentând divinități grecești: bustul zeiței Isis (divinitate egipteană, foarte populară la Tomis); șarpele Glykon; grupul statuar "Fortuna cu Pontos"; "aedicula" cu reprezentarea zeiței Nemesis; plăci votive cu reprezentarea Cavalerului Trac; bazoreliefuri ale lui Hermes, zeul comerțului; statuete ilustrând-o pe zeița Cybele; Selene - Luna în carul tras de doi tauri albi cu care circula pe bolta cerească; Cele trei Grații și Mithras răpunând taurul. Această descoperire a fost făcută în timpul lucrărilor de modernizare din zona
Glykon () [Corola-website/Science/306346_a_307675]
-
în vechea cetate Tomis atestă răspândircea cultului și în cetățile grecești din Dobrogea. Statueta a fost expusă în Sala Tezaur de la parterul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie din Constanța. Ipoteza prin care se identifică statuia ca fiind dedicată cultului zeului Glykon a fost lansată de cercetătorul Alexandru Culcer, într-un studiu publicat în "Apullum", anuarul muzeului județean din Alba Iulia. În rândul arheologilor și istoricilor există păreri împărțite cu privire la statueta descoperită la Constanța. "Descoperirea tomitană a suscitat un viu interes
Glykon () [Corola-website/Science/306346_a_307675]
-
sau dacic ar fi posedat o arhivă de texte scrise pe plăci de aur sau din alte metale, care se reînnoia periodic. Textele ar fi fost scrise de marele preot, ar fi avut caracter sacru, magic, ar fi fost închinate zeilor și, ca atare, ar fi fost foarte bine păzite. În ceea ce privește o posibilă locuire dacică în zona Sinaiei, în afară de depozitul de bronzuri datat 1800-1700 î. Hr. și descoperit în urma multiplelor săpături arheologice în zonă (printre care se numără și sondajul efectuat de
Tăblițele de la Sinaia () [Corola-website/Science/306414_a_307743]
-
ul (; ; latină creștină: "altare") este un loc destinat închinării zeităților sau lui Dumnezeu în diferite religii. Pe altar se aduceau sacrificii zeilor, împodobirea cu diferite sculpturi a altarului arată adorarea Divinității de către credincioși. Cele mai vechi altare prezintă de obicei o platformă relativ netedă, pe margine având pietre de forme neregulate. Acest tip este urmat de altare cu un stâlp unde era
Altar () [Corola-website/Science/306445_a_307774]
-
și alte forme cum ar fi forma de vatră de foc. Un altar mare (198 × 23 m) de acest gen a fost descoperit în Siracuza. Aceste altare vechi se deosebesc de altarele creștine prin faptul că permiteau arderea victimei sacrificate zeului, un astfel de altar este altarul din orașul antic grecesc Pergamon, de mulți ani expus la un muzeu special din Berlin. În istoria romano-etruscă, pe locurile unde se depuneau cadavrele se făceau inscripții (în cadrul cultului morților), obicei care este preluat
Altar () [Corola-website/Science/306445_a_307774]
-
trebuie citite în timpul ritualuilui de exorcizare , oficiat de un brahman (preot hindus) , se numără "Bhagavata Purana" , "Padma Purana" și "Garuda Purana" , dar și textul Kăttakaṃ din "Yajur-Veda" . De asemenea în timpul exorcizării , cei prezenți trebuie să țină posedatul , în timp ce recită mantrele zeilor , în special mantrele lui Hanuman și lui Narasimha , mantre special folosite în exorcism . Tot în timpul ritualului trebuie să existe imagini sau statui ale zeităților hinduse , mai ales ale celor două menționate mai sus , pentru a opri dezlănțuirea puterii demonului . Criticii
Exorcism () [Corola-website/Science/306448_a_307777]
-
sine o criptogramă nedescifrată încă, despre vreo concepție a strămoșilor noștri referitoare la credința lor religioasă sau la practicile medicale atât de răspândite în viața lor. Această legendă este consemnată și de Alexandru Vlahuță în „România Pitorească”, 1901, prin descrierea zeului protector Zamolxe care îndemna poporul dac la luptă, pentru apărarea gliei strămoșești împotriva cotropitorilor, iar „stropii ce se preling și picură și azi din steiurile acestea sunt lacrimile lui”, care deplâng soarta poporului dac cucerit de romani. Într-adevăr, este
Peștera Polovragi () [Corola-website/Science/305857_a_307186]
-
a monarhiei. Indienii îl asociază cu vitejia războinicilor, astfel încât tigrul este emblemă a războiului în India. Unele zeități asiatice, de exemplu indușii Durga și Ayyappan, călătoresc călare pe tigri, demonstrându-și astfel superioritatea. În Asia de sud-est și Coreea tigrul era considerat zeul munților și a peșterilor, protectorul dinastiei regale și intermediar între Pământ și Cer. Coreenii considerau protectoare obiectele casnice ornate cu desene, țesături și gravuri care reprezintă tigrul. Mascota Jocurilor Olimpice din 1998 organizate în Seul a fost tigruțul Hodori. Printre primele
Tigru () [Corola-website/Science/305901_a_307230]
-
a embriogenezei. Persoanele intersexuale au mai fost numite și hermafrodite, însă termenul nu este considerat tocmai unul potrivit, având în vedere că este folosit și în biologie, pentru a face trimitere la plantele și animalele bisexuate. Termenul provine de la numele zeului Hermafrodit, fiul lui Hermes și al Afroditei. Nimfa Salmacis s-a îndrăgostit de frumusețea rară a acestuia, însă el a respins-o. Atunci, nimfa a implorat zeii să le unească trupurile, astfel că a rezultat o ființă având ambele sexe
Intersexualitate () [Corola-website/Science/305935_a_307264]
-
pentru a face trimitere la plantele și animalele bisexuate. Termenul provine de la numele zeului Hermafrodit, fiul lui Hermes și al Afroditei. Nimfa Salmacis s-a îndrăgostit de frumusețea rară a acestuia, însă el a respins-o. Atunci, nimfa a implorat zeii să le unească trupurile, astfel că a rezultat o ființă având ambele sexe. Potrivit unor date americane citate de OMS, intersexualitatea apare la un copil din 2.000, iar anomaliile genitale complexe, care fac dificilă determinarea sexului, la un copil
Intersexualitate () [Corola-website/Science/305935_a_307264]
-
tematică o regăsim în figura zeiței Fortuna, care conduce globul terestru cu o mână, ținând o vâslă-cârmă, iar cu cealaltă mână ținând cornul abundenței. Această figură implică mesajul că ajungerea la putere a lui Iulianus nu este decât expresia voinței zeilor, fiind și un gaj al prosperității pentru întreg Imperiul (fig. 2). În mesajele sale politice, prezente pe monede, le asociază pe soția sa, "Manilia Scantilla" și pe fiica sa "Didia Clara". Pe monede a celebrat și concordia între armate, CONCORDIA
Didius Iulianus () [Corola-website/Science/305955_a_307284]