201,835 matches
-
întinde pe o suprafață de 9.919 hectare. Situl reprezintă o zonă umedă (încadrată în două bioregiuni, continentală și panonică) de luncă (mlaștini, turbării, pajiști, fânețe, terenuri arabile, păduri de foioase) ce adăpostește floră și faună diversă și conservă habitate naturale de tip: "Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri și Bidention, Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetație din Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion, Pajiști de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis)" și "Zvoaie
Lunca Timișului () [Corola-website/Science/330314_a_331643]
-
din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetație din Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion, Pajiști de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis)" și "Zvoaie cu Salix alba și Populus alba". Situl a fost desemnat în scopul conservării celor patru habitate naturale de interes comunitar, precum și protejării mai multor specii de floră spontană și faună sălbatică din Câmpia Banatului (subunitate geomorfologică ce aparține sud-vestului Câmpiei de Vest). Flora sitului este constituită din arbori (cu specii de răchită - "Salix alba", plop alb - "Populus
Lunca Timișului () [Corola-website/Science/330314_a_331643]
-
specii de trifoi cu patru foi ("Marsilea quadrifolia"). Fauna este una diversă și alcătuită din mamifere, amfibieni, pești și insecte; dintre care unele protejate la nivel european prin "Directiva CE 92/43/CEE" din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: liliacul comun ("Myotis myotis"), buhai de baltă cu burta roșie ("Bombina bombina", specie considerată ca vulnerabilă și aflată pe lista roșie a IUCN), avat ("Aspius aspius"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), porcușor-de-nisip ("Gobio
Lunca Timișului () [Corola-website/Science/330314_a_331643]
-
coelebs"), vânturel ("Falco vespertinus"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), stârcul de noapte ("Nycticorax nycticorax"), sfrânciocul roșiatic ("Lanius collurio") și sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"). În vecinătatea sitului se află numeroase obiective (lăcașuri de cult, monumente de arhitectură, situri arheologice, arii naturale) de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaje
Lunca Timișului () [Corola-website/Science/330314_a_331643]
-
Suhaia este o zonă protejată (arie de protecție specială avifaunistică - SPA) situată în județul Teleorman, pe teritoriile administrative ale comunelor Lisa și Suhaia. Aria naturală se află în extremitatea central-sudică a județului Teleorman (în Lunca Dunării), în imediata apropiere de drumul național DN51A, care leagă orașul Zimnicea de Turnu Măgurele. Zona a fost declarată Arie de Protecție Specială Avifaunistică prin "Hotărârea de Guvern" nr. 1284
Suhaia (sit SPA) () [Corola-website/Science/330322_a_331651]
-
24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 4.473 hectare, pe suprafața teritorială a sitului aflându-se și rezervația naturală Balta Suhaia. Situl Suhaia (începând din iunie 2012) este protejat prin Convenția Ramsar ca zonă umedă de importanță internațională, important pentru ocrotirea a două specii faunistice: pelicanului creț ("Pelecanus crispus") și a unui pește cunoscut sub denumirea populară de țigănuș
Suhaia (sit SPA) () [Corola-website/Science/330322_a_331651]
-
două specii faunistice: pelicanului creț ("Pelecanus crispus") și a unui pește cunoscut sub denumirea populară de țigănuș ("Umbra krameri"), specii considerate ca vulnerabile și aflate pe lista roșie a IUCN. Aria protejată (încadrată în bioregiune geografică continentală) reprezintă o zonă naturală (lacuri, râuri, mlaștini, turbării, pajiști) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare (unele protejate prin lege). În arealul sitului (alături de pelicanul creț) este semnalată prezența mai multor păsări
Suhaia (sit SPA) () [Corola-website/Science/330322_a_331651]
-
este o zonă protejată (arie de protecție specială avifaunistică - SPA) situată în sud-estul României, pe teritoriul județelui Brăila. Aria naturală se află în parte central-nordică a județului Brăila, pe teritoriile administrative ale orașului Ianca și al comunelor Movila Miresii și Traian și este străbătută de drumul național DN22 care leagă municipiul Brăila de Râmnicu Sărat. Zona a fost declarată Arie
Ianca - Plopu Sărat () [Corola-website/Science/330319_a_331648]
-
octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 1.982 hectare. Aria protejată (încadrată în bioregiune geografică stepică) reprezintă o zonă naturală cu râuri, lacuri ("Ianca, Plopu, Movila Miresii, Seaca, Esna, Lutul Alb"), mlaștini, turbării, pășuni și terenuri arabile; ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare (unele protejate prin lege
Ianca - Plopu Sărat () [Corola-website/Science/330319_a_331648]
-
alcătuiesc un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în partea sud-estică a țării, pe teritoriul administrativ al județului Constanța. Aria naturală se află în extremitatea sud-estică a județului Constanța, în partea portuară estică a orașului Mangalia, aproape de
Izvoarele sulfuroase submarine de la Mangalia () [Corola-website/Science/330330_a_331659]
-
menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în partea sud-estică a țării, pe teritoriul administrativ al județului Constanța. Aria naturală se află în extremitatea sud-estică a județului Constanța, în partea portuară estică a orașului Mangalia, aproape de drumul național DN39, care leagă orașul Eforie de Mangalia. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile
Izvoarele sulfuroase submarine de la Mangalia () [Corola-website/Science/330330_a_331659]
-
estică a orașului Mangalia, aproape de drumul național DN39, care leagă orașul Eforie de Mangalia. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 382 hectare. Aria protejată reprezintă zona nisipoasă (și stâncăriile submarine din Marea Neagră) încadrată în bioregiune pontică
Izvoarele sulfuroase submarine de la Mangalia () [Corola-website/Science/330330_a_331659]
-
alcătuiesc o zonă protejată (arie de protecție specială avifaunistică - SPA) situată în nord-estul țării, pe teritoriul administrativ al Suceava. Aria naturală se află în partea sud-estică a județului Suceava , pe teritoriile comunelor Horodniceni, Bunești, Moara, Rădășeni și al orașului Fălticeni și este străbătută de drumului național DN2, care leagă municipiul Suceava de Roman. Zona a fost declarată Arie de Protecție Specială
Lacurile Fălticeni () [Corola-website/Science/330335_a_331664]
-
24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 727 hectare. Aria protejată (încadrată în bioregiunea geografică continentală) reprezintă o zonă naturală în lunca inundabilă a Dunării (lacuri, râuri, pajiști, terenuri arabile cultivate) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj (sau sedentare (unele protejate prin lege). Situl adăpostește o gamă variată păsări
Lacurile Fălticeni () [Corola-website/Science/330335_a_331664]
-
Lacul Bâlbâitoarea este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în județul Prahova, pe teritoriul administrativ al comunei Bătrâni. Aria naturală se află în extremitatea nord-estică a județului Prahova (aproape de limita teritorială cu județul Buzău), în partea nordică a
Lacul Bâlbâitoarea (sit SCI) () [Corola-website/Science/330331_a_331660]
-
biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în județul Prahova, pe teritoriul administrativ al comunei Bătrâni. Aria naturală se află în extremitatea nord-estică a județului Prahova (aproape de limita teritorială cu județul Buzău), în partea nordică a satului Poiana Mare. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13
Lacul Bâlbâitoarea (sit SCI) () [Corola-website/Science/330331_a_331660]
-
Prahova (aproape de limita teritorială cu județul Buzău), în partea nordică a satului Poiana Mare. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 3 hectare. Aria protejată reprezintă zonă montană încadrată în bioregiune alpină (mlaștini, turbării, luciu de apă
Lacul Bâlbâitoarea (sit SCI) () [Corola-website/Science/330331_a_331660]
-
Muntele Mare este o arie protejată (sit de importanță comunitară - SCI) situată în partea central-vestică țării, pe teritoriile administrative al județelor Albă și Cluj. Aria naturală se află în extremitatea sudică a județului Cluj pe teritoriul comunei Valea Ierii) și cea nord-vestică a județul Albă pe teritoriul comunelor Bistra, Lupșa și Poșaga, în apropierea drumului național DN75 care leagă orașul Câmpeni de Turda. Zona a fost
Muntele Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330337_a_331666]
-
Lupșa și Poșaga, în apropierea drumului național DN75 care leagă orașul Câmpeni de Turda. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 1.654 hectare. Situl reprezintă o zona montană (încadrată în regiunea biogeografica alpina a Muntelui Mare
Muntele Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330337_a_331666]
-
se întinde pe o suprafață de 1.654 hectare. Situl reprezintă o zona montană (încadrată în regiunea biogeografica alpina a Muntelui Mare, grupa montană a Munților Apuseni aparținând de lanțul muntos al Carpaților Occidentali), arie protejată (păduri de conifere, pajiști naturale, stepe, tufișuri și tufărișuri) ce adăpostește o mare diversitate faunistica și conserva habitate naturale de interes comunitar de tip: "- Pajiști montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase, Turbării active, Tufărișuri alpine și boreale" și "Vegetație herbacee de pe malurile
Muntele Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330337_a_331666]
-
încadrată în regiunea biogeografica alpina a Muntelui Mare, grupa montană a Munților Apuseni aparținând de lanțul muntos al Carpaților Occidentali), arie protejată (păduri de conifere, pajiști naturale, stepe, tufișuri și tufărișuri) ce adăpostește o mare diversitate faunistica și conserva habitate naturale de interes comunitar de tip: "- Pajiști montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase, Turbării active, Tufărișuri alpine și boreale" și "Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane". Floră este constituită din arbori și arbuști cu specii de: molid ("Picea
Muntele Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330337_a_331666]
-
de insecte. Multiplicarea speciei se poate face prin semințe și vegetativ prin butași. În ciuda prezenței de "galei" este un arbore foarte puternic și rezistent care persistă în zone degradate unde alte specii deja au fost eliminate. Pot hibridiza în mod natural cu mastic. În vestul bazinului mediteranean avem alte specii ca de exemplu "Pistacia palaestina" (stejarul palestinian), care mai sunt numite 'Terebint'. "Pistacia palaestina" este distinctă de "P. terebinthus" prin frunzișul oval-marginal care sunt alungite într-un punct depărtat, cumva păroase
Pistacia terebinthus () [Corola-website/Science/330334_a_331663]
-
este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în sudul Transilvaniei, pe teritoriul județului Sibiu. Aria naturală se află în extremitatea sud-estică a județului Sibiu (aproape de limita cu județul Brașov), pe teritoriul administrativ al comunei Arpașu de
Mlaca Tătarilor () [Corola-website/Science/330327_a_331656]
-
protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în sudul Transilvaniei, pe teritoriul județului Sibiu. Aria naturală se află în extremitatea sud-estică a județului Sibiu (aproape de limita cu județul Brașov), pe teritoriul administrativ al comunei Arpașu de Jos, în partea sudică a satului Arpașu de Jos, în apropiere drumul național DN7C, Transfăgărășan. Instituirea regimului de arie naturală
Mlaca Tătarilor () [Corola-website/Science/330327_a_331656]
-
naturală se află în extremitatea sud-estică a județului Sibiu (aproape de limita cu județul Brașov), pe teritoriul administrativ al comunei Arpașu de Jos, în partea sudică a satului Arpașu de Jos, în apropiere drumul național DN7C, Transfăgărășan. Instituirea regimului de arie naturală protejată pentru situl de importanță comunitară „” s-a făcut prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice
Mlaca Tătarilor () [Corola-website/Science/330327_a_331656]