204,779 matches
-
spre a îndepărta din palat pe suverană. Terenul era pregătit: cu toată rezistența unor oameni cinstiți, se pregăti pe ascuns împotriva nefericitei Maria de Antiohia cea mai cumplită comedie judiciară. Andronic o acuză formal că pactizase cu străinii; pe acest motiv, ea fu arestată, aruncată în închisoare, părăsită în voia insultelor și răului tratament al temnicerilor. Aceasta nu era de ajuns. O aduseră în fața unui tribunal, care pronunță împotriva ei pedeapsa cu moartea. Tânărul Alexe certifică sentința, punând pe decretul ce
Andronic I Comnenul () [Corola-website/Science/315462_a_316791]
-
părăsirea traiectoriei de întoarcere liberă de la începutul misiunii. Revenirea la traiectoria de întoarcere liberă necesita o modificare semnificativă care s-ar fi putut rezolva cu o ușoară aprindere a propulsoarelor modulului de serviciu, dar starea acestora era necunoscută. Din același motiv nu s-a putut nici întoarce astronava direct spre Pământ. După îndelungi discuții, revenirea la traiectoria de întoarcere liberă s-a efectuat cu sistemul de propulsie pentru coborâre al modulului lunar, la câteva ore după accident. Motorul de coborâre a
Apollo 13 () [Corola-website/Science/315505_a_316834]
-
și Gemini L. Gordon Cooper. Acel echipaj era format din următorii astronauți: Deke Slayton, însă, a consemnat în memoriile sale că Eisele și Cooper nu urmau să facă rotația la altă misiune, niciunul nefiind preferat de managementul NASA din diverse motive (Cooper pentru atitudinea sa superficială la antrenament, iar Eisele pentru incidentele de la bordul Apollo 7 și din cauza unei relații extraconjugale) și ambii au făcut parte din echipajul de rezervă doar din pricina lipsei de personal calificat în Biroul Astronauților atunci când trebuia
Apollo 13 () [Corola-website/Science/315505_a_316834]
-
icoana de hram, s-a mai putut culege știrea că fruntariul a fost zugrăvit, în vremea împăratului Franciscus, cu cheltuiala lui Suci si Dăian, de Petru Erei. Benzi roșii și albe, trasate semicircular, delimitează friza medalioanelor cu prooroci, decorate pe motivul viței de vie cu struguri, de aceia, rămasă fragmentar (prin tăierea deschiderii semicirculare) a Răstignirii (mironosițele, Sf. Ioan, sutașul). Deasupra intrărilor, friza apostolilor, în arcade polilobe, cu reprezentarea Deisis, redă pe Ioan și Maria în întregime, după modelul frizei provenită
Biserica de lemn din Săliștea () [Corola-website/Science/315569_a_316898]
-
un artist de geniu"”, „"scumpa noastră glorie"” sau a vorbit despre „"operele complete ale unui uriaș ca Grigorescu"”. Nicolae Grigorescu, țăran la origini, a rămas fidel tematicii universului rural. Ion Andreescu, deși născut la oraș și-a ales cu predilecție motivele din mediul țărănesc. O dată cu trecerea în secolul următor, alături de estetica semănătoristă tributară într-o mare măsură și lui Grigorescu, s-a afirmat mișcarea modernistă, îndeosebi simbolistă, care a promovat tematica urbană, a orașului. Fiind conectat la polemicile timpului său dintre
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
fi o reacție la kitsch-ul care a caracterizat societatea pe mai toate palierele vieții și ale creației artistice la începutul secolului al XX-lea. Cele cinci chipuri durdulii ca niște „"Boules de suif"” au reprezentat pentru Apcar Baltazar un motiv de ironie și umor. "Haimanalele", aflat astăzi la Muzeul Național de Artă din București, este de fapt un studiu psihologic care nu poate avea acest titlu, pentru că cele cinci personaje feminine bine hrănite, deloc fericite, cu fețele puhave, înfășurate la
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
scenele de gen unde forma se evidențiază mai mult sau mai puțin limpede datorită tușelor de culoare trasate cu dezinvoltură. Ca exemplu se pot analiza compozițiile "Colț de grădină" a lui Apcar Baltazar și "" a lui Luchian. Ambele au ca motiv curțile propriilor locuințe și au ca element comun sentimentul de bucurie dintr-o zi de vară. Ambele picturi impresionează prin abundența vegetației și a alternațelor de lumini și umbre ale vegetației. În timp ce în lucrarea lui Luchian se poate observa o
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
Compoziția "Capul lui Moțoc vrem !" se află astăzi la Muzeul Național de Artă al României. Pictura de gen intitulată "Moartea lui Lumânărică", se constituie un caz de excepție în contextul acelor vremuri când a fost realizată. Apcar Baltazar a preluat motivul din nuvela lui Constantin Negruzzi și a pictat compoziția pe o pânză de proporții neobișnuite pe atunci, 2.000 cm x 970 cm. Lucrarea are un înalt grad de originalitate, impus de câteva particularități evidente. Ea a fost creată pe
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
prezență notabilă la moartea lui Lumânărică este salcia pletoasă care se apleacă spre acesta. Pentru a sublinia dramatismul evenimentului, Apcar Baltazar a reușit să pună în contrast tristețea morții cu planul din stânga, îndepărtat, al lucrării pictată viu, colorat și luminos, motiv care dă un aer primăvăratec compoziției. După cum se poate observa, tematica aleasă nu este una de critică socială cum s-a mai spus în trecut. Similar cu "Balada morții" a lui George Topârceanu, pictorul "cugetă" cu penelul asupra morții, detaliile
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
sale triviale. Tradiția nu era întotdeauna fructificată într-un mod creator, ci tocmai într-un spirit conservatorist și mai ales în elementele ei lăturalnice, deci minore. Arhitecții se comportau ca niște decoratori și s-au limitat să repete la infinit motivele ornamentale ale arhitecturii ruse vechi. Rezultatele acestor demersuri au fost niște edificii inestetice, greoaie, care frizau adesea kitsch-ul. Neobizantinismul a avut doar în pictură unele succese, datorită unor pictori absolut excepționali precum Mihail Vrubel și frații Viktor Vasnețov și
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
București" și "Frescurile de la Colțea". Printre ultimele lucrări de grafică pe care pictorul le-a realizat au fost copiile făcute la Mănăstirea Hurezi și la Filipeștii de Pădure. În acestea se poate observa atenția pe care el a acordat-o motivelor ornamentale pe care a intenționat să le utilizeze în viitoarele sale creații artistice. Fiind trimis de Ministerul Instrucțiunii la Mănăstirea Hurezi, el a fructificat pe deplin caracteristicile picturilor murale pe care le-a studiat la fața locului. Amplul studiu monografic
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
îmbogățirea tradiției românești, criticând vehement toate intervențile neadecvate la restaurarea vechilor ansambluri de pictură murală, așa cum a fost de exemplu la Biserica Zlătari din București. El a atras atenția că, tradiția nu înseamnă preluarea unor elemente caracteristice exterioare - cum sunt motivele populare de pe cusături sau crestăturile din lemn și plantarea lor "talequale" în pictură sau arhitectură, pentru a căuta să reprezente ceva specific românesc. Având însă o fire cercetătoare, artistul a căutat surse de inspirație și cunoaștere și în valorile culturale
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
persanilor și georgienilor. În opinia sa, din toate elementele care au avut contact în mod istoric cu arta românească au rămas ceramica, desenele de pe scoarțele românești, cusăturile și crestăturile în lemn. Recomandările lui Apcar Baltazar au fost prezervarea nealterată a motivelor populare și a modului de tratare a monumentelor românești medievale și bizantine, instrucțiuni pe care și el însuși le-a aplicat cu ocazia picturilor murale pe care le-a făcut la cele două biserici, unde a obținut contracte de execuție
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
românească". Așa cum s-a mai spus, artistul a identificat componenta artei bizantine existentă în monumentele medievale, din România. A recomandat-o cu ardoare, dar nu ca un element de împrumut lăsat neasimilat și ieșit din context. A respins de la început motivul brâurilor în torsadă din picturile murale din vechile biserici românești, ca element decorativ aplicat pe cutiile de chibrituri. Similar, a avut reticențe și a criticat deplasarea culei, ca formă arhitectonică a cărei destinație este specifică locului ei de obârșie, în
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
biserici românești, ca element decorativ aplicat pe cutiile de chibrituri. Similar, a avut reticențe și a criticat deplasarea culei, ca formă arhitectonică a cărei destinație este specifică locului ei de obârșie, în spațiul urban modern. Baltazar a militat pentru integrarea motivelor țărănești din meșteșugurile artistice populare în arta decortivă modernă, asta pentru că: Artistul a folosit în arta decorativă motive preluate din arta populară românească, așa cum apar în reprezentările stilizate ale cocoșilor în "Proiectul de decorație pentru sufragerie" (acuarelă și creion), sau
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
culei, ca formă arhitectonică a cărei destinație este specifică locului ei de obârșie, în spațiul urban modern. Baltazar a militat pentru integrarea motivelor țărănești din meșteșugurile artistice populare în arta decortivă modernă, asta pentru că: Artistul a folosit în arta decorativă motive preluate din arta populară românească, așa cum apar în reprezentările stilizate ale cocoșilor în "Proiectul de decorație pentru sufragerie" (acuarelă și creion), sau în "Proiectul de cortină pentru Teatrul Eforie", precum și în "Proiectul de vitraliu". Similar este și motivul stilizat cu
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
arta decorativă motive preluate din arta populară românească, așa cum apar în reprezentările stilizate ale cocoșilor în "Proiectul de decorație pentru sufragerie" (acuarelă și creion), sau în "Proiectul de cortină pentru Teatrul Eforie", precum și în "Proiectul de vitraliu". Similar este și motivul stilizat cu raci care ar fi urmat a fi folosit în decorarea unei sufragerii. Toate acestea sunt prezente astăzi în Cabinetul de stampe al Academiei Române. Motivul celor doi cocoși, cortina și subiectul panoului decorativ intitulat "Povestea cerbului", au fost preluate
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
Proiectul de cortină pentru Teatrul Eforie", precum și în "Proiectul de vitraliu". Similar este și motivul stilizat cu raci care ar fi urmat a fi folosit în decorarea unei sufragerii. Toate acestea sunt prezente astăzi în Cabinetul de stampe al Academiei Române. Motivul celor doi cocoși, cortina și subiectul panoului decorativ intitulat "Povestea cerbului", au fost preluate mai târziu și de Ion Theodorescu-Sion. Theodorescu-Sion a fost acuzat de către Adrian Maniu că acesta „"... cubizează prin tehnica lui Arthur Segal pe Baltazar... extrăgând tot felul
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
o biserică și guașa "Făt Frumos cu torța", compoziție care poate fi asimilată și ca o reprezentare a unui sfânt militar de tip arhanghel. În abordarea decorațiunilor pentru vasele de ceramică, Baltazar s-a inspirat din olăritul tradițional românesc. Realizarea motivelor este plină de originalitate și ea urmărește ideea obsesivă pe care acesta a avut-o în arta aplicată pe obiectele gospodărești. A scris o serie de studii și articole unde, după ce a apreciat la superlativ Figurinele de Tanagra, Emailurile de
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
ca Alexandre Charpentier, József Rippl-Rónai, Benvenuto Cellini sau René Lalique, s-a manifestat cu predilecție pentru crearea în România a unei ceramici naționale care să fie bazată pe artă. Majoritatea proiectelor de decorații pentru vase ceramice au benzi decorative cu motive preluate din basme: "Făt-Frumos omorând balaurul, Răpirea Ilenei Cosânzeana, Isprăvile lui Păcală, Fetele lui Alb Împărat" și "Tândală la vânătoare", adică tocmai temele pe care le-a folosit și la proiectele de panouri decorative. Cu astfel de abordări în arta
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
a considerat că prin ilustrațiile pe care Baltazar le-a publicat în "Convorbiri literare", acesta a făcut un pas important pe calea modernizării expresiei, în comparație cu ce a realizat în ilustrarea volumului lui Emil Gârleanu. Ca exemplu, se poate lua ca motiv o casă țărănească (Frontispiciu (2)) cu pridvorul înălțat deasupra pivniței cu gârlici din zona dealurilor, pictată adesea de Nicolae Grigorescu, observându-se modul de tratare a compoziției care diferă fundamental de ce s-a pictat tradițional până atunci. Cultul liniei având
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
lumina, totul ducând la un efect puternic decorativ al graficii de stil Secession-Art Nouveau. Exemplu elocvent este și peisajul cu un car cu boi (Frontispiciu (1)), care a fost realizat pe baza unui model tradițional, cu o tehnică a stilizării motivelor care-i dă imaginii o notă modernă specifică graficii de tip Art Nouveau. În același stil au fost create frontispiciul la nuvela "" și ilustrația la povestirea "" ale lui Emil Gârleanu. În acestea se pot vedea motivele preferate ale poeților simboliști
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
o tehnică a stilizării motivelor care-i dă imaginii o notă modernă specifică graficii de tip Art Nouveau. În același stil au fost create frontispiciul la nuvela "" și ilustrația la povestirea "" ale lui Emil Gârleanu. În acestea se pot vedea motivele preferate ale poeților simboliști, cum sunt lacul plin cu nuferi ("Înecatul") și arborii ("Primăvara!") ca simbol al puterii organice, simbol al energiei. Prin motivele abordate, Baltazar s-a alăturat concepției lui Maurice Denis care spune că "... ilustrația reprezintă decorația unei
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
frontispiciul la nuvela "" și ilustrația la povestirea "" ale lui Emil Gârleanu. În acestea se pot vedea motivele preferate ale poeților simboliști, cum sunt lacul plin cu nuferi ("Înecatul") și arborii ("Primăvara!") ca simbol al puterii organice, simbol al energiei. Prin motivele abordate, Baltazar s-a alăturat concepției lui Maurice Denis care spune că "... ilustrația reprezintă decorația unei cărți [...] o broderie de arabescuri pe pagină, un acompaniament al liniilor expresive". După cum se știe, decorația caracteristică stilului Modern Style, Secession, Art Nouveau urmează
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
când acesta a caracterizat ultimii trei ani de activitate ai artistului, spunând că lucrările realizate ar fi imitații după Toulouse-Lautrec. Pe de altă parte, Vasile Florea îi dă dreptate lui Busuioceanu în momentul când analizează comparativ modul de realizare și motivele folosite la afișul "Viitorul", coperțile la "Calendarul Tipografiei" din 1904, precum și a două afișe pentru "Expoziția societății agrare". În unul din cele din urmă, spune Florea, amprenta pictorului Toulouse-Lautrec este pregnantă. În susținerea afirmației vine personajul feminin, care se constituie
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]