21,520 matches
-
Uniunea de Conferințe AZȘ sau UCAZȘ. Misiunea Articolul 5 (1) Misiunea Bisericii Creștine Adventiste de Ziua a Șaptea din România este să acorde asistență religioasă și spirituală credincioșilor și să predice Evanghelia veșnică a Domnului Isus Hristos, în conformitate cu mesajul celor trei îngeri menționați în cap. 14 din Apocalipsă, pentru a-i conduce pe oameni, în spiritul dragostei creștine, să devină ucenici ai lui Isus Hristos și membri ai Bisericii Sale, convinși de răspunderea ce le revine față de Dumnezeu și față de societate. ... (2) Biserica
STATUTUL DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE din 9 aprilie 2008 al Bisericii Creştine Adventiste de Ziua a Şaptea din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/197234_a_198563]
-
religii CONȚINUTURI I Capitolul I: Credința în Allah 1. Necesitatea de a crede și credința în Allah. 2. Iubirea întru Allah. 3. Decența în comportament. 4. Pe parcursul capitolului, recapitularea surelor învățate în clasa a șasea. II Capitolul II: Credința în îngeri 1. Caracteristicile îngerilor. 2. Numele și caracteristicile îngerilor menționați în Coran. 3. Culpa și iertarea. 4. Comportament indus de credința în îngeri. 5. Pe parcursul capitolului, sura Nasr și sensul acesteia. III Capitolul III: Credința în Cărțile sfinte 1. Cărțile sfinte
PROGRAME ŞCOLARE REVIZUITE din 7 iulie 2008 pentru discipline de studiu din aria curriculară Om şi Societate clasele a V-a-a VIII-a*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/207366_a_208695]
-
Capitolul I: Credința în Allah 1. Necesitatea de a crede și credința în Allah. 2. Iubirea întru Allah. 3. Decența în comportament. 4. Pe parcursul capitolului, recapitularea surelor învățate în clasa a șasea. II Capitolul II: Credința în îngeri 1. Caracteristicile îngerilor. 2. Numele și caracteristicile îngerilor menționați în Coran. 3. Culpa și iertarea. 4. Comportament indus de credința în îngeri. 5. Pe parcursul capitolului, sura Nasr și sensul acesteia. III Capitolul III: Credința în Cărțile sfinte 1. Cărțile sfinte. 2. Locul Coranului
PROGRAME ŞCOLARE REVIZUITE din 7 iulie 2008 pentru discipline de studiu din aria curriculară Om şi Societate clasele a V-a-a VIII-a*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/207366_a_208695]
-
1. Necesitatea de a crede și credința în Allah. 2. Iubirea întru Allah. 3. Decența în comportament. 4. Pe parcursul capitolului, recapitularea surelor învățate în clasa a șasea. II Capitolul II: Credința în îngeri 1. Caracteristicile îngerilor. 2. Numele și caracteristicile îngerilor menționați în Coran. 3. Culpa și iertarea. 4. Comportament indus de credința în îngeri. 5. Pe parcursul capitolului, sura Nasr și sensul acesteia. III Capitolul III: Credința în Cărțile sfinte 1. Cărțile sfinte. 2. Locul Coranului. 3. Structura Coran-ului: a
PROGRAME ŞCOLARE REVIZUITE din 7 iulie 2008 pentru discipline de studiu din aria curriculară Om şi Societate clasele a V-a-a VIII-a*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/207366_a_208695]
-
Decența în comportament. 4. Pe parcursul capitolului, recapitularea surelor învățate în clasa a șasea. II Capitolul II: Credința în îngeri 1. Caracteristicile îngerilor. 2. Numele și caracteristicile îngerilor menționați în Coran. 3. Culpa și iertarea. 4. Comportament indus de credința în îngeri. 5. Pe parcursul capitolului, sura Nasr și sensul acesteia. III Capitolul III: Credința în Cărțile sfinte 1. Cărțile sfinte. 2. Locul Coranului. 3. Structura Coran-ului: a) Revelație, verset, sură, ... b) Scrierea și constituirea sub formă de carte a Coranului, ... c
PROGRAME ŞCOLARE REVIZUITE din 7 iulie 2008 pentru discipline de studiu din aria curriculară Om şi Societate clasele a V-a-a VIII-a*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/207366_a_208695]
-
inferioară de culoare albă, la mijloc, se află o cruce aurie cu patru brațe și câte un opaiț arzând în fiecare colț al brațului. Articolul 5 Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara își păstrează și stema sa istorică reprezentată prin doi îngeri care țin un scut de culoare albastră, împărțit orizontal în două părți. În partea stângă a părții superioare se află un porumbel așezat pe globul domnesc cu cruce, iar în partea dreaptă este macheta vechii catedrale timișorene cu hramul Înălțarea
HOTĂRÂRE nr. 1.709 din 17 decembrie 2008 privind recunoaşterea Statutului Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206810_a_208139]
-
inferioară de culoare albă, la mijloc, se află o cruce aurie cu patru brațe și câte un opaiț arzând în fiecare colț al brațului. Articolul 5 Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara își păstrează și stema sa istorică reprezentată prin doi îngeri care țin un scut de culoare albastră, împărțit orizontal în două părți. În partea stângă a părții superioare se află un porumbel așezat pe globul domnesc cu cruce, iar în partea dreaptă este macheta vechii catedrale timișorene cu hramul Înălțarea
STATUTUL din 17 decembrie 2008 Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206811_a_208140]
-
jurământului făcut. După ce militarii rostesc ,,Așa să-mi ajute Dumnezeu!," preotul rostește rugăciunea de sacralizare a legământului: Preotul: Domnului sa ne rugăm. Cântărețul: Doamne, miluiește. Preotul: "Doamne Dumnezeul nostru, Împărate al cerului și al pământului, Cel ce ai rânduit pe îngerii Tăi în oștiri cerești, ca să împlinească poruncile Tale, iar popoarelor să le fie ocrotitori și povățuitori, Cel ce pe sfinții Tăi apostoli i-ai înarmat cu îndrăzneală să dobândească lumea pentru credința cea adevarată prin propovăduirea Evangheliei, iar pe sfinții
REGULAMENTUL din 12 martie 2009 onorurilor şi ceremoniilor militare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/209991_a_211320]
-
stemei comunei Belinț, județul Timiș Descrierea stemei Stema comunei Belinț, potrivit anexei nr. 1.2, se compune dintr-un scut triunghiular roșu cu marginile rotunjite, scartelat de o cruce de aur. În partea superioară, în dreapta, se află un cap de înger cu două aripi, de argint. În partea superioară, în stânga, se află patru spice de grâu, de aur. În vârful scutului, în dreapta, se află o harpă de aur. În vârful scutului,în stânga, se află o carte deschisă, de argint. Scutul este
HOTĂRÂRE nr. 807 din 31 iulie 2012 privind aprobarea stemelor comunelor Beba Veche, Belinţ, Boldur, Curtea, Dudeştii Noi, Gavojdia, Gottlob, Livezile şi Niţchidorf, judeţul Timiş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244065_a_245394]
-
grâu, de aur. În vârful scutului, în dreapta, se află o harpă de aur. În vârful scutului,în stânga, se află o carte deschisă, de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Îngerul reprezintă sigiliul vechi al localității, folosit în secolul al XVIII-lea. Spicele simbolizează ocupația de bază a locuitorilor, agricultura, iar numărul de spice reprezintă numărul satelor componente. Harpa face referire la Corul din Chizătău, iar cartea face parte din viața
HOTĂRÂRE nr. 807 din 31 iulie 2012 privind aprobarea stemelor comunelor Beba Veche, Belinţ, Boldur, Curtea, Dudeştii Noi, Gavojdia, Gottlob, Livezile şi Niţchidorf, judeţul Timiş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244065_a_245394]
-
însumate ale stemei comunei Gottlob, județul Timiș Descrierea stemei Stema comunei Gottlob, potrivit anexei nr. 1.7, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de o fascie îngustă. În partea superioară, în câmp albastru, se află un înger în picioare, cu mâinile împreunate, rugându-se, de argint. Fascia de aur este încărcată cu trei pepeni cu două frunze, pe două vrejuri, toate verzi. În partea inferioară, în câmp verde, se află un mănunchi de spice de aur. Scutul
HOTĂRÂRE nr. 807 din 31 iulie 2012 privind aprobarea stemelor comunelor Beba Veche, Belinţ, Boldur, Curtea, Dudeştii Noi, Gavojdia, Gottlob, Livezile şi Niţchidorf, judeţul Timiş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244065_a_245394]
-
trei pepeni cu două frunze, pe două vrejuri, toate verzi. În partea inferioară, în câmp verde, se află un mănunchi de spice de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Îngerul este preluat din sigiliile folosite pe documentele emise de primărie, în trei variante, în anii 1794, 1830 și 1836. Pepenii cu vrejuri și mănunchiul de spice de grâu simbolizează una dintre ocupațiile de bază ale locuitorilor, agricultura. Coroana murală cu
HOTĂRÂRE nr. 807 din 31 iulie 2012 privind aprobarea stemelor comunelor Beba Veche, Belinţ, Boldur, Curtea, Dudeştii Noi, Gavojdia, Gottlob, Livezile şi Niţchidorf, judeţul Timiş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244065_a_245394]
-
stemei comunei Becicherecu Mic, județul Timiș Descrierea stemei Stema comunei Becicherecu Mic, potrivit anexei nr. 1.1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat în curmeziș. În partea superioară, în câmp albastru, se află un cap de înger de argint, flancat în dextra sus de un soare de aur și în senestra sus de o semilună de aur. În vârful scutului, în câmp albastru, se află o barză pășind spre dreapta flancată de două fire de trestie, având
HOTĂRÂRE nr. 403 din 13 mai 2014 privind aprobarea stemelor comunelor Becicherecu Mic, Margina, Nădrag, Pesac şi Topolovăţu Mare, judeţul Timiş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261881_a_263210]
-
și în cea stângă o carte deschisă, toate de aur. În stânga, în câmp verde, se află un mănunchi de spice de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Capul de înger este preluat din compoziția vechii peceți a comunei, folosită în anii 1700 (identificată în anul 1804). Soarele și luna simbolizează semnele șvabilor bănățeni care au colonizat localitatea. Barza, preluată din altă pecete folosită după anul 1830, și peștii evocă mulțimea
HOTĂRÂRE nr. 403 din 13 mai 2014 privind aprobarea stemelor comunelor Becicherecu Mic, Margina, Nădrag, Pesac şi Topolovăţu Mare, judeţul Timiş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261881_a_263210]
-
SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Variaș, județul Timiș Descrierea stemei Potrivit anexei nr. 1.5, stema comunei Variaș se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat. În partea superioară, în câmp roșu, se află un cap de înger cu două aripi, de argint. În partea superioară, în stânga și în vârful scutului, în dreapta, în câmp albastru, se află câte o liră și două pene, toate de aur. În vârful scutului, în câmp roșu, se află un porumb, flancat de
HOTĂRÂRE nr. 366 din 12 iunie 2013 privind aprobarea stemelor comunelor Giroc, Ghiroda, Periam, Uivar şi Variaş, judeţul Timiş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252936_a_254265]
-
toate de aur. În vârful scutului, în câmp roșu, se află un porumb, flancat de două spice de grâu, toate de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Capul de înger reprezintă sigiliul localității din perioada anilor 1779-1786. Penele fac referire la patrimoniul cultural, la scriitorii născuți în localitate, precum și la Cenaclul "Ana Blandiana". Lira simbolizează cultura în domeniul muzical a locuitorilor din comună. Porumbul și spicele de grâu reprezintă ocupația
HOTĂRÂRE nr. 366 din 12 iunie 2013 privind aprobarea stemelor comunelor Giroc, Ghiroda, Periam, Uivar şi Variaş, judeţul Timiş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252936_a_254265]
-
jurământului făcut. După ce militarii rostesc "Așa să-mi ajute Dumnezeu!", preotul rostește rugăciunea de sacralizare a legământului: Preotul: "Domnului să ne rugăm". Cântărețul: "Doamne, miluiește". Preotul: "Doamne Dumnezeul nostru, Împărate al cerului și al pământului, Cel ce ai rânduit pe îngerii Tăi în oștiri cerești, ca să împlinească poruncile Tale, iar popoarelor să le fie ocrotitori și povățuitori, Cel ce pe sfinții Tăi apostoli i-ai înarmat cu îndrăzneală să dobândească lumea pentru credința cea adevărată prin propovăduirea Evangheliei, iar pe sfinții
REGULAMENT din 10 iunie 2013 (*actualizat*) privind onorurile şi ceremoniile militare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254101_a_255430]
-
de câte un mănunchi format din șapte spice de grâu, totul de aur. În centru, în câmp roșu, se află o fântână arteziană, compusă din două socluri pentagonale, cu fețe trapezoidale. Pe soclul superior, pe care se află statuia unui înger, sunt amplasate două plăci dreptunghiulare, înscripționate. Soclul inferior se află într-un bazin colector de piatră pentagonal, din care ies cinci stâlpi pe care se află tot atâtea plăci inscripționate. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu
HOTĂRÂRE nr. 883 din 20 octombrie 2015 privind aprobarea stemei comunei Fântânele, judeţul Arad. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266262_a_267591]
-
află într-un bazin colector de piatră pentagonal, din care ies cinci stâlpi pe care se află tot atâtea plăci inscripționate. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Monumentul arhitectural "Fântâna îngerului" reprezintă elementele istorice ale localității. Denumirea acesteia provine de la una din cele cinci fântâni pe care le-au săpat și pe care au așezat statuia unui înger coloniștii germani aduși aici în anul 1766. Pe plăci este înscrisă așezarea geografică
HOTĂRÂRE nr. 883 din 20 octombrie 2015 privind aprobarea stemei comunei Fântânele, judeţul Arad. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266262_a_267591]
-
murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Monumentul arhitectural "Fântâna îngerului" reprezintă elementele istorice ale localității. Denumirea acesteia provine de la una din cele cinci fântâni pe care le-au săpat și pe care au așezat statuia unui înger coloniștii germani aduși aici în anul 1766. Pe plăci este înscrisă așezarea geografică și istoria comunei. Brâul undat reprezintă râul Mureș, care traversează localitatea. Mănunchiurile de spice de grâu simbolizează cea mai veche ocupație a locuitorilor, agricultura, iar angrenajul roților
HOTĂRÂRE nr. 883 din 20 octombrie 2015 privind aprobarea stemei comunei Fântânele, judeţul Arad. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266262_a_267591]
-
jurământului făcut. După ce militarii rostesc "Așa să-mi ajute Dumnezeu!", preotul rostește rugăciunea de sacralizare a legământului: Preotul: "Domnului să ne rugăm". Cântărețul: "Doamne, miluiește". Preotul: "Doamne Dumnezeul nostru, Împărate al cerului și al pământului, Cel ce ai rânduit pe îngerii Tăi în oștiri cerești, ca să împlinească poruncile Tale, iar popoarelor să le fie ocrotitori și povățuitori, Cel ce pe sfinții Tăi apostoli i-ai înarmat cu îndrăzneală să dobândească lumea pentru credința cea adevărată prin propovăduirea Evangheliei, iar pe sfinții
REGULAMENT din 10 iunie 2013 (*actualizat*) privind onorurile şi ceremoniile militare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277098_a_278427]
-
2) alături de informații validate într-o revistă de bord a unei companii de transport aerian. Permis 18. Sigla (versiunea 2) într-o reclamă pentru hârtie absorbantă alături de afirmația "Am atins un nivel al conținutului de produse reciclate echivalent cu cerințele "Îngerului albastru"". Nepermis datorită încălcării cerințelor din prezentele orientări (pct. 5.1) 19. Sigla (versiunea 2) într-o reclamă pentru un frigider menționând "Noi depășim cerințele pentru eticheta ecologică comunitară cu 10%" Nepermis datorită încălcării cerințelor din prezentele orientări (pct. 5
jrc5027as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90195_a_90982]
-
Radu Aldulescu (născut la 29 iunie 1954, București) a debutat în 1993, la Editură Albatros, cu românul Sonata pentru acordeon, pentru care a primit Premiul Uniunii Scriitorilor din România. A mai publicat de atunci românele: <b>Amantul Colivăresei</b>, <b>Îngerul încălecat</b>, <b>Istoria eroilor unui ținut de verdeață și răcoare</b>, <b>Proorocii Ierusalimului</b>, <b>Mirii nemuririi</b>, <b>Ana-Maria și îngerii.</b> A fost co-scenarist al filmului <b>Terminus Paradis</b>, regizat de Lucian Pintilie.</i> Sunteți
„La noi n-a existat o solidaritate între intelectuali și muncitori nici înainte și nici după ’89” () [Corola-website/Science/295664_a_296993]
-
Premiul Uniunii Scriitorilor din România. A mai publicat de atunci românele: <b>Amantul Colivăresei</b>, <b>Îngerul încălecat</b>, <b>Istoria eroilor unui ținut de verdeață și răcoare</b>, <b>Proorocii Ierusalimului</b>, <b>Mirii nemuririi</b>, <b>Ana-Maria și îngerii.</b> A fost co-scenarist al filmului <b>Terminus Paradis</b>, regizat de Lucian Pintilie.</i> Sunteți unul dintre puținii scriitori români preocupați de condiția muncitorului, ați scris despre asta și înainte și după Revoluție. De unde interesul pentru această temă?</b
„La noi n-a existat o solidaritate între intelectuali și muncitori nici înainte și nici după ’89” () [Corola-website/Science/295664_a_296993]
-
house, with the novel Sonata pentru acordeon (<b>The Accordion Sonata</b>), for which he received the Romanian Writers’ Union Award. Since, he hâș published the novels <b>Amantul Colivăresei</b> (<b>The Funeral Cake Maker’s Lover</b>), <b>Îngerul încălecat</b> (<b>The Mounted Angel</b>), <b>Istoria eroilor unui ținut de verdeață și răcoare </b></i><i>(<b>The Story of the Heroes în a Land of Green and Chill</b>), <b>Proorocii Ierusalimului </b>(<b>The Prophets
„La noi n-a existat o solidaritate între intelectuali și muncitori nici înainte și nici după ’89” () [Corola-website/Science/295664_a_296993]