20,995 matches
-
și al râului Esequibo. Al doilea bazin hidrografic important este cel al Mării Caraibelor. Râurile din această regiune au, de obicei, un curs scurt și flux redus și neregulat, excepții fiind râul Catatumbo, care se revarsă din Columbia și fluxul bazinul lacului Maracaibo. Printre râurile care se scurg în bazinul lacului Maracaibo se numără râul Chama, Escalante, Catatumbo, Escalante, Catatumbo, precum și râurile mici ca Tocuyo, Yaracuy, Neverí și Manzanares. Un minim de apă acumulează bazinul hidrografic al lacului Valencia. Lungimea totală
Venezuela () [Corola-website/Science/298155_a_299484]
-
este cel al Mării Caraibelor. Râurile din această regiune au, de obicei, un curs scurt și flux redus și neregulat, excepții fiind râul Catatumbo, care se revarsă din Columbia și fluxul bazinul lacului Maracaibo. Printre râurile care se scurg în bazinul lacului Maracaibo se numără râul Chama, Escalante, Catatumbo, Escalante, Catatumbo, precum și râurile mici ca Tocuyo, Yaracuy, Neverí și Manzanares. Un minim de apă acumulează bazinul hidrografic al lacului Valencia. Lungimea totală navigabilă a râurilor este de 5400 km. Alte râuri
Venezuela () [Corola-website/Science/298155_a_299484]
-
se revarsă din Columbia și fluxul bazinul lacului Maracaibo. Printre râurile care se scurg în bazinul lacului Maracaibo se numără râul Chama, Escalante, Catatumbo, Escalante, Catatumbo, precum și râurile mici ca Tocuyo, Yaracuy, Neverí și Manzanares. Un minim de apă acumulează bazinul hidrografic al lacului Valencia. Lungimea totală navigabilă a râurilor este de 5400 km. Alte râuri demne de menționat sunt: râul Apure, Arauca, Caura, Meta, Barima, Portuguesa, Ventuari și Zulia. Aflându-se la tropice, Venezuela dispune de o climă caldă și
Venezuela () [Corola-website/Science/298155_a_299484]
-
atinge valori foarte diferite. Porțiuni mari ale țării au fost inițial acoperite de păduri umede de foioase. Venezuela este una din cele șaptesprezece țări cu faună megadiversă. Habitatul Venezuelei se întinde din munții Anzi din vest până în pădurile tropicale din bazinul Amazonului din sud prin extinselor llanos (câmpii) și delta fluviului Orinoco din vest. Acestea includ deșerturi, zone cu tufișuri rezistente la secetă, iar în nord-vestul extrem și în zona de coastă pădurile de mangrove cu rădăcinile în apă. Pădurile tropicale
Venezuela () [Corola-website/Science/298155_a_299484]
-
puternică schimbare pentru societățile umane, care trec la agricultură și creșterea animalelor, odată cu aceasta asistăm și la o dezvoltare a fenomenului religios. Un sit arheologic deosebit, inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO, îl constituie ansamblul picturilor rupestre din zona Iberică a bazinului mediteraneean. Acesta datează în perioada dintre mezolitic și neolitic și se remarcă prin prezența a numeroase figuri antropomorfe, în care bărbatul are forma stilizată a unei cruci, iar femeia a unui triunghi. Localitățile în care se găsesc cele mai multe astfel de
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
conține o cantitate înaltă de săruri. Orașul este traversat și de alte râulețe: de exemplu pârâul Flămânda (afluent al Răutului) din nordul cartierului Slobozia; în zona de est a orașului se găsesc doi afluenți mici ai Răuțelului. Cele mai mari bazine acvatice sunt: Lacul orășenesc, Lacul Tineretului (Komsomolist), Lacul societății vânătorilor și pescarilor (Chirpicinoe) și Canalul de canotaj, cu suprafața totală de circa 200.000 m și cu un volum de 2,9 mln m. În nordul cartierului Jubiliar și estul
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
trăiesc: pupăza, grangurul, privighetoarea, pițigoiul, ciocănitoarea, cucul, în câmpuri potârnichea, foarte rar, eretele alb. În cartierele de la periferie pot fi observate și unele specii de bufniță. Pe raza localității sunt de asemenea: porumbelul, vrabia, rândunica, graurul și alte păsări. În bazinele acvatice locuiesc: barza, pescăruș, rațele sălbatice. Dintre amfibieni în zona municipiului Bălți viețuiesc: broasca de iaz, brotăcel, broasca râioasă verde, tritonul comun etc. Reptilele sunt reprezentate de șopârla verde, unele specii de năpârcă. În apele Răutului s-au identificat speciile
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
și baschetul, voleiul, boxul, gimnastica etc. După cel de-al Doilea Război Mondial, în Bălți au fost organizate școli sportive pentru copii și echipe profesionale de fotbal, baschet, canotaj ș.a. Bălțenii au acces la un set de edificii sportive: 2 bazine de înot, 3 stadioane, 45 de săli sportive, 60 de terenuri și câmpuri sportive. În primii ani sovietici au fost formate echipele de fotbal „Lokomotiv”, „Spartak”, „Burevestnik”, „Urojai”, mai târziu „Trud”, „Stroiteli”, „Pișcevik”, „Zarea”. Dintre antrenori, de cea mai mare
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
instituției activează 45 de medici și 255 asistente medicale. În domeniul veterinar activează Serviciul veterinar de stat care dispune de trei secții: Bacteriologie, Serologie și Chimică. Aceste secții se ocup de probleme legate de analiza probelor preluate de l animale, bazine acvatice, verificarea concentratelor cu care se hrănesc animalele, examinarea și stabilirea cauzei decesului la animale, depistarea infecțiilor. La Serviciul veterinar sunt angajați 40 de specialiști. De asemenea, tot în sistem lucrează Serviciul sanitar veterinar care asigură securitatea alimentară. Această instituție
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
629,28 ha. Rețeaua de drumuri publice are o lungime de 265 km, inclusiv 100 km - drumuri naționale. Pe teritoriul raionului curg doi afluenți ai râului Nistru - Botna și Ișnovăț. De asemenea sunt atestate mai bine de o sută de bazine acvatice, în jumătate dintre acestea fiind crescut pește. Ca și restul Republicii Moldova, raionul este situat într-un climat temperat-continental cu veri călduroase și lungi, cu temperatura medie a lunii iulie de +22 °C și ierni blânde, cu temperaturi medie în
Raionul Ialoveni () [Corola-website/Science/297499_a_298828]
-
cremene găsite numără peste 8000 de unități. Este rezervația peisagistică ocrotită de stat care se înscrie de minune în complexul natural Gordinești - Buzdugeni - Brânzeni. Suprafața - 746 ha. Complexul natural Gordinești - Buzdugeni - Brânzeni găzduiește peisajele cele mai impresionante și pitorești din bazinul râului Racovăț și din nord-vestul R. Moldova. Rezervația include lotul de pădure Gordinești, situat în dreapta r. Racovăț și masivul de pădure Stanca, situat în stânga r. Racovăț, o fâșie de 200 m lățime pe parcursul din stânga râului cu vegetație petrofită ierboasă. Adăpostește
Raionul Edineț () [Corola-website/Science/297497_a_298826]
-
în vest și câmpia din nord-est. Prima este formată dintr-un relief nisipos și soluri aliviale, cu altitudini foarte joase. Mare parte din acest teritoriu a fost canalizat și au fost amenajate poldere protejate de diguri. Câmpia centrală începe în bazinul fulviului Schelde și cu o altitudine situată între 5 și 30 m. în extremitatea sudică, la frontiera cu Valonia, și estică, la frontiera cu Olanda, relieful este mai pronunțat, fiind sub forma unor văi largi, cu altitudini ce depășesc 150m
Flandra () [Corola-website/Science/297502_a_298831]
-
aval de baraj la 15 km de acesta, în satul Stejaru din comuna Pângărați. Este tipul de centrală de înaltă cădere cu lac de acumulare și derivație sub presiune (galerie de aducțiune), castel de echilibru, conducte forțate, distribuitoare, uzină electrică, bazin de liniștire și canal de fugă. Căderea brută folosită este de 149 m (94 m apar datorită barajului și 55 m prin tăierea buclei râului între Izvorul Muntelui și Stejaru de către derivație). Centrala propriu-zisă este de tip semiaerian, include 6
Lacul Izvorul Muntelui () [Corola-website/Science/297504_a_298833]
-
ax vertical, dintre care 4 cu o putere instalată de de 27,50 MW și 2 de 50 MW (total 210 MW). Două poduri rulante de 125 tone sarcină asistă manevrarea agregatelor. Evacuarea apei se face în aval printr-un bazin de liniștire, de unde ajunge în lacul Pângărați printr-un canal de fugă de 1.185 m Stația electrică exterioară are tensiunea de livrare de 110/220 KV. Galeria tunelului de aducțiune al apei (4.655 m lungime, Ø interior de
Lacul Izvorul Muntelui () [Corola-website/Science/297504_a_298833]
-
perioada comunistă și doar după obținerea independenței Ucrainei, în 1991, scriitorii au fost liberi să se exprime după cum doreau. Ucraina a profitat de pe urma accentului pus de conducerea sovietică pe educația fizică. Astfel de politici au lăsat Ucrainei sute de stadioane, bazine, săli de sport și alte elemente de infrastructură sportivă. Cel mai popular sport în Ucraina este fotbalul. Competiția națională de cel mai înalt nivel este Vîșcea Liha, primul eșalon fotbalistic ucrainean. Cele mai de succes cluburi din Vîșcea Liha sunt
Ucraina () [Corola-website/Science/297474_a_298803]
-
cantonului sunt scăldate de râul Maggia. Valea Verzasca se găsește între Ticino și Maggia. Există și o suprafață scăldată direct de către Lacul Lugano. Mare parte din teritoriu este considerată ca parte din Alpi, însă o mică zonă este parte din bazinul râului Po. În antichitate această regiune era locuită de poporul celtic Helvetii. Regiunea este anexată statului roman relativ târziu, cel mai probabil la începutul principatului. În Evul Mediu suprafața actualului Canton Ticino era guvernată de Ducii de Milano. În secolul
Cantonul Ticino () [Corola-website/Science/297531_a_298860]
-
colonii pe coastele Sardiniei și Siciliei. Roma, un oraș-stat format în jurul unui vad de pe Tibru, fondat conform tradiției în 753 î.Hr., a evoluat de-a lungul secolelor într-un mare imperiu, întins din Britannia până la granițele Persiei, și cuprinzând întregul bazin al Mediteranei, în care cultura greacă și cea romană s-au unit formând o civilizație unică. Moștenirea culturală a Imperiului Roman a influențat puternic civilizația occidentală și a modelat în mare măsură lumea modernă. Într-un lent declin început cu
Italia () [Corola-website/Science/296633_a_297962]
-
sa care a distrus orașele Pompeii și Herculanum. Activitatea vulcanică a condus la apariția mai multor insule și dealuri, și există încă o caldeiră vulcanică activă mare, , la nord-vest de Napoli. Deși țara cuprinde Peninsula Italică și mare parte din bazinul Alpin sudic, o parte din teritoriul Italiei se extinde dincolo de acest bazin și unele insule sunt aflate în afara platoului continental eurasiatic. Aceste teritorii sunt comunele: Livigno, Sesto, San Candido, Dobbiaco (parțial), Chiusaforte, Tarvisio, Curon Venosta (parțial), aflate în bazinul hidrografic
Italia () [Corola-website/Science/296633_a_297962]
-
la apariția mai multor insule și dealuri, și există încă o caldeiră vulcanică activă mare, , la nord-vest de Napoli. Deși țara cuprinde Peninsula Italică și mare parte din bazinul Alpin sudic, o parte din teritoriul Italiei se extinde dincolo de acest bazin și unele insule sunt aflate în afara platoului continental eurasiatic. Aceste teritorii sunt comunele: Livigno, Sesto, San Candido, Dobbiaco (parțial), Chiusaforte, Tarvisio, Curon Venosta (parțial), aflate în bazinul hidrografic al Dunării, în timp ce Val di Lei constituie parte a bazinului Rinului, iar
Italia () [Corola-website/Science/296633_a_297962]
-
din bazinul Alpin sudic, o parte din teritoriul Italiei se extinde dincolo de acest bazin și unele insule sunt aflate în afara platoului continental eurasiatic. Aceste teritorii sunt comunele: Livigno, Sesto, San Candido, Dobbiaco (parțial), Chiusaforte, Tarvisio, Curon Venosta (parțial), aflate în bazinul hidrografic al Dunării, în timp ce Val di Lei constituie parte a bazinului Rinului, iar insulele Lampedusa și Lampione se află pe platoul continental african. După rapida industrializare, Italiei i-a luat mult timp până a început să abordeze problematica mediului. După
Italia () [Corola-website/Science/296633_a_297962]
-
dincolo de acest bazin și unele insule sunt aflate în afara platoului continental eurasiatic. Aceste teritorii sunt comunele: Livigno, Sesto, San Candido, Dobbiaco (parțial), Chiusaforte, Tarvisio, Curon Venosta (parțial), aflate în bazinul hidrografic al Dunării, în timp ce Val di Lei constituie parte a bazinului Rinului, iar insulele Lampedusa și Lampione se află pe platoul continental african. După rapida industrializare, Italiei i-a luat mult timp până a început să abordeze problematica mediului. După mai multe ameliorări, a ajuns să se claseze în 2010 pe
Italia () [Corola-website/Science/296633_a_297962]
-
mai tineri, și sunt mai puțin erodați — Alpii ating altitudine în Mont Blanc (cel mai înalt punct al Franței). Deși 60% din comunele Franței sunt clasificate ca având risc seismic, acest risc rămâne unul moderat. Aceste masive delimitează mai multe bazine sedimentare, cele mai mari fiind bazinul Aquitaniei în sud-vest și Bazinul Parisului în nord — acesta din urmă cuprinzând mai multe regiuni cu soluri deosebit de fertile, în special platourile cu soluri acide din Beauce și Brie. În rest, diferite căi naturale
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
erodați — Alpii ating altitudine în Mont Blanc (cel mai înalt punct al Franței). Deși 60% din comunele Franței sunt clasificate ca având risc seismic, acest risc rămâne unul moderat. Aceste masive delimitează mai multe bazine sedimentare, cele mai mari fiind bazinul Aquitaniei în sud-vest și Bazinul Parisului în nord — acesta din urmă cuprinzând mai multe regiuni cu soluri deosebit de fertile, în special platourile cu soluri acide din Beauce și Brie. În rest, diferite căi naturale de trecere, cum ar fi valea
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
Mont Blanc (cel mai înalt punct al Franței). Deși 60% din comunele Franței sunt clasificate ca având risc seismic, acest risc rămâne unul moderat. Aceste masive delimitează mai multe bazine sedimentare, cele mai mari fiind bazinul Aquitaniei în sud-vest și Bazinul Parisului în nord — acesta din urmă cuprinzând mai multe regiuni cu soluri deosebit de fertile, în special platourile cu soluri acide din Beauce și Brie. În rest, diferite căi naturale de trecere, cum ar fi valea Ronului, permit comunicații facile. Zonele
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
Câmpia Languedoc). Rețeaua hidrografică a Franței este, în principal, drenată de patru mari fluvii: Loara, Sena, Garonne și Ron, la care se mai pot adăuga și Meuse și Rinul, mai puțin importante pentru Franța, dar fluvii majore la nivel european. Bazinele hidrografice ale primelor patru acoperă peste 62% din teritoriul metropolitan. Franța dispune de 11 milioane de km² de ape marine teritoriale, în trei oceane, 97% din această suprafață fiind asociată teritoriilor de peste mări. Clima Franței metropolitane este una temperată, influențată
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]