21,727 matches
-
mâinile și Începu să plângă. - Diana, ce se Întâmplă cu tine? Te-am lăsat fericită, alături de Lucas. - Cum este cu putință să mi se Întâmple una ca asta? se tângui ea. - Dar ce s-a Întâmplat? De ce plângi? - Lucas este căsătorit! Doamne, și ce impresie frumoasă mi-a făcut! Acum o să cred că toți bărbații care artă bine și care Îmi fac curte, sunt Însurați! Poți să mai ai Încredere În cineva? - Diana, nu te mai necăji, a fost o Întâmplare
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
sau botez. De Nae auzisem că făcuse un copil din flori, destul de tânără; o fată pe care a dat-o la un orfelinat și nu mai știe nimic despre ea. Apoi s-a Încurcat cu un țigan și s-au căsătorit, aducându-l acasă, unde locuia cu mama ei care era văduvă.Nu după puțin timp a dat naștere la o fată; a ieșit frumoasă ca o indiancă. Țiganul este foarte gospodar; muncește pământul pe care Îl au În proprietate și
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
indiancă. Țiganul este foarte gospodar; muncește pământul pe care Îl au În proprietate și crește pe lângă casă păsări și animale. Fata lor a terminat liceul și a plecat În Spania să muncească. - Nae, am auzit că fata ta s-a căsătorit cu un bărbat străin! - Da, și a avut un noroc chior. Știi cum se spune: “la barza chioară, Îi face Dumnezeu cuib”! - De ce spui așa? Ai o fată frumoasă! Poate că asta l-a atras pe ginerele tău! - Da, am
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
invitați la masă, duminica. Numai fetele se Înțelegeau cu ei În engleză pentru că făcuseră engleza la școală și le traduceau părinților ce le conveneau. Numai că americanii aveau soții și copii În America și nu aveau de gând să se căsătorească. Stănică, În vis știa engleza și, la un moment dat, a surprins o convorbire telefonică dintre mezină și prietenul ei, americanul. Acesta Îi spunea că o să-i vină, În curând, familia În România și pe acea perioadă nu se mai
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
acestea! O femeie trebuie plimbată, răsfățată cu cadouri, nu numai să muncească. Iată, ce Înseamnă să fi fost burlac până acum! Și bag mâna În foc că nu prea ai avut femei la viața ta! Tu le impui să se căsătorească de la prima Întâlnire. Lasă-le libertatea să te cunoască, să aleagă, dacă meriți sau nu! - Păi, da, toate gândiți așa, nu mai există noțiunea de familie! - Ai o fixație! Crezi că mai suntem de pe vremea bunicilor când se furau fetele
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
atât de bogat, dar care știe să prețuiască o femeie, să o respecte și să-i fie alături, la bine, la greu, să fie cu ea În week-end, În concedii, de sărbători... -Aha, deci, nici tu nu vrei să te căsătorești, vrei doar plimbată! Jenată, Stella Îi răspunse -Deocamdată, nu, până nu cunosc bine partenerul! El a terminat de mâncat clătitele și apoi a băut sucul. Stella era nerăbdătoare să plece căci și-a dat seama cât este de necioplit. - Aș
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
pisică ce stă la mângâiat, doar că nu-mi torcea. Părea că nici nu mai respiră și mă făcea să pricep că se simte bine alături de mine și totuși... Îți promisesem ceva și n-am vrut să rămân datoare. Te căsătorești cu mine? am întrebat-o râzând, dorind parcă să mai diluez din seriozitatea cu care începuse discuția și care ne stânjenea pe amândoi. Nebunule! Încercă să mă lovească blând, în joacă, iar cu ochii căuta să-mi scormonească în suflet
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
reușesc să-mi dau seama că o femeie e gravidă doar privindu-i fața. De multe ori, vedeam eleve, mai ales din clasa a XI-a, că sunt gravide. Îmi era milă de ele, că plecau de la școală să se căsătorească cu tatăl copilului, rămânând fără examenul de bacalaureat și, de multe ori, fără o meserie... A urmat căsătoria ta... Da, între timp m-am căsătorit, am născut trei copii... Dar, fiind unica profesoară de matematică la secția germană, de fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
-a, că sunt gravide. Îmi era milă de ele, că plecau de la școală să se căsătorească cu tatăl copilului, rămânând fără examenul de bacalaureat și, de multe ori, fără o meserie... A urmat căsătoria ta... Da, între timp m-am căsătorit, am născut trei copii... Dar, fiind unica profesoară de matematică la secția germană, de fiecare dată am stat acasă doar cele 112 zile de concediu preși postnatal. Din acea vreme mi-am păstrat ușurința de a mă scula de dimineață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
mai mare mulțumire ca dascăl o aveam atunci când aflam că absolvenții noștri au reușit pe primele locuri la facultate. Pentru pregătirea lor am făcut multe ore suplimentare după-masă... Pentru ilustrarea situației de atunci, îți voi povesti următoarea întâmplare: ne-am căsătorit, dar nu aveam locuință. În octombrie ne-am dus la primar și l-am rugat să ne repartizeze bucătăria de vară a unui unchi, care pleca în străinătate. „Dacă n-ai unde să stai, du-te acolo unde găsești locuință
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
când adormim beți de răceala nopții/ și de alte lichide tranchilizante/ mă-mbrățișezi/ și știu că bat clipa aceea în cuie/ flash flash flash/ doi tineri frumoși/ într-un pat stricat/ flash flash flash/ poze pentru părinți/ dacă ne-am căsători/ am face dragoste oficial/ și nimeni n-o să ne mai arate cu degetul/ flash/ doi tineri dormind într-un pat de spital/ capul ei pe umărul lui gol/ nu știu cum e ziua care vine/ dar trece cu flash flash flash/ peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
tare, dar era atât de deșteaptă, încât făcea cuceriri incredibile. Era mereu îndrăgostită. Într-o vreme, de un rus. L-a dat gata, că știa mai multe decât toți rușii la un loc despre literatura lor. Apoi s-a și căsătorit cu un băiat cu 10 ani mai tânăr și nu doar foarte frumos, dar și foarte citit. Mirela era prin ea însăși o sfidare a realității de atunci. Știa pe dinafară zeci de poezii, mai ales din franceză. Luxe, calme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
vrea, dar, habar n-am cum se face, lipsa lui lasă în urmă un gol pe care n-am cu ce-l umple, nici chiar cu mine. Mama. Mama nu și-a iertat niciodată faptul că nu s-a putut căsători la biserică. Nu c-ar fi ținut foarte mult la asta, religia n-a fost niciodată o precupare intensă a familiei. Dar nunta exclusiv civilă n-a fost o alegere voluntară, ci un tribut plătit țării: bunicul meu lucra în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
temeam în copilărie: de câini (de toate rasele și mărimile), de inundații (visam recurent casa noastră luată de ape), de posibila moarte a părinților mei și de gândul că, la maturitate, ai mei m-ar fi putut obliga să mă căsătoresc cu cine ar fi dorit ei. Practic, eram neînfricată: toate aceste temeri erau la fel de puțin justificate: un cățeluș mă prinsese o dată de pantalon, o ploaie torențială umpluse o dată strada, din trotuar în trotuar mama și tata erau polii mei de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
iubire în lume, iar despre mariaje aranjate și iubiri interzise vorbeau toate filmele de dragoste care, pe lângă westernuri și filme de război, intrau în cinematografe sau rulau la televizor. Oricum, ca să mă asigur că nu voi fi forțată să mă căsătoresc din alte rațiuni decât din iubire nebună, pe la opt ani îi obligasem pe mama și pe tata să semneze un contract în care se legau să-mi respecte dorința. Totuși, în legătură cu ultima chestiune, am dezvoltat ulterior o explicație mai elaborată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
îmi vorbeau despre căsătorie ca despre o cumpănă, o răscruce așezată între răsfățul și veselia tinereții, pe de o parte, și datoria și grijile ce apăreau odată cu maturitatea, pe de alta. Eram convinsă că nu e deloc plăcut să fii căsătorit, deși exemplul imediat al părinților mei ar fi fost suficient să mă învețe contrariul. În jurul meu erau o mulțime de femei diferite: locuiam în casa bunicilor dinspre tată, unde, ca o adevărată matroană, bunica se distra să-și chinuie nora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
vorba despre „crucea căsniciei“, indiferent cât de răsfățate sau de iubite păreau. Eram la liceu deja când gazda mea din clasa a zecea mi-a spus că, dacă ar fi știut ce bine e să fii măritată, s-ar fi căsătorit din clasa a doua, lucru care m-a obligat să reconsider tot ce gândisem până atunci despre acest subiect. Conceptul de soție care e mai răsfățată așa decât fusese ca fată în casa părinților săi mi se părea oximoronic. Ajunsesem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
în totalitate sau ținea și de presiunea familiilor; cert este că, pentru destul de multe, bacalaureatul coincidea cu ziua de dinaintea logodnei. Dacă nu aveau nici un iubit la sfârșitul liceului era foarte probabil să rămână fete bătrâne sau să accepte să se căsătorească în cele din urmă cu vreun miner sau cu vreun tractorist ce s-ar fi dovedit disponibil în momentul când singurătatea nu li s-ar mai fi părut acceptabilă. (Străbunica mea îmi spusese odată că „femeile au numai o undă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
li s-ar mai fi părut acceptabilă. (Străbunica mea îmi spusese odată că „femeile au numai o undă“, atrăgându-mi astfel atenția asupra precarității magiei feminine și aveam senzația că fetele astea știau despre ce undă vorbea ea atunci.) Se căsătoreau așadar pe capete cu băieții de la liceul silvic, majoritar masculin, cu un entuziasm - cel puțin exterior - care mie îmi stârnea angoase foarte asemănătoare cu cele din copilărie. Îmi amintesc exact că lucrul acesta s-a schimbat în 1990, primul an
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
și simpatici, atât de clar meniți să ducă mai departe tradițiile normale ale neamului și ale condiției lor sociale - nu lipsită de semnificație. Treptat-treptat, pe nesimțite, aveau să îmbătrânească, aveau să-și vadă fiul și fiica ajungând la vârsta înțelepciunii, căsătorindu-se la timpul potrivit - băiatul cu o fată drăguță, viitoare mamă a unor copii sănătoși, iar fata cu un băiat frumos și plin de bărbăție, evident militar. Și, în cele din urmă, prosperând în demnitatea vieții lor de pensionari, îndrăgiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
ceva pentru dumneaei aș fi încântat s-o ajut. El nu mă băgă în seamă. Nu știu ce-o să se întâmple cu ea. Și mai sunt și copiii la mijloc. Din ce o să trăiască? Șaptesprezece ani! — Care șaptesprezece ani? — Sunt căsătoriți de șaptesprezece ani, răbufni el. Niciodată nu mi-a fost simpatic. Bineînțeles, îmi era cumnat și am căutat să mă comport cât mai onorabil. Ai crezut că e un gentleman? Nu trebuia să se mărite cu el. — Dar chestiunea e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
înțelegi? adăugă el. Tot ce știm e că ticălosul a plecat la Paris. — Și eu care credeam că se înțeleg așa de bine! Păi chiar așa și era. Cum, chiar înainte de a intra dumneata, Amy îmi spunea că de când sunt căsătoriți nu s-au certat niciodată! O cunosc pe Amy, nu există femeie mai bună ca ea pe lumea asta. Întrucât aceste confidențe îmi erau făcute fără să le solicit, nu vedeam nici un păcat în a pune și eu câteva întrebări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
la Londra înainte de a-și fi rezolvat dna Strickland situația. I-am aruncat o plivire. Părea cufundată în gânduri. Curând a ridicat ochii spre mine, a oftat din rărunchi și mi-a zâmbit: — Totul a, fost atât de neașteptat. Eram căsătoriți de șaptesprezece ani. Nici nu mi-am închipuit vreodată că Charles e genul de om care să se îndrăgostească de cineva. Întotdeauna ne-am înțeles perfect. Firește că pe mine mă interesau multe lucruri care pe el nu-l interesau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
atitudinea ei, dar eu le-am pus mai degrabă pe seama unei gelozii foarte firești decât a solicitudinii materne. Îl mai iubești? — Nu știu. Vreau să se întoarcă. Dacă o face, atunci am să dau uitării trecutul. La urma urmei, suntem căsătoriți de șaptesprezece ani. Sunt o femeie deschisă la minte. Nu mi-ar fi păsat prea tare de ceea ce-a făcut dacă n-aș fi aflat nimic. Și el trebuie să fie conștient de faptul că pasiunea asta nebunească n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
spui? strigă dna Strickland uimită la culme. — N-ați știut că e pasionat de un asemenea lucru? — Cred că e nebun de legat! exclamă colonelul. Dna Strickland se încruntă puțin. Își scormonea amintirile. Îmi aduc aminte că înainte de a ne căsători se juca așa, copilărește, cu o cutie cu vopsele. Dar cred că în viața dumitale n-ai văzut niște lucruri mai pocite decât alea. Noi îl luam în râs pe tema asta. N-avea nici cea mai mică înzestrare pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]