20,856 matches
-
a �nt�mplat? L?au ucis pe Iorga! � �Ce spui, domnule? �n ce necazuri m? v�ri! �, a izbucnit acesta 45. C�teva zile mai ț�rziu, �ntr? o declară? ie public? , at�ț Antonescu c�ț ? i Sima au condamnat cu fermitate crimele ? i au promis pedepsirea vinova? ilor. Era mai u? or de spus dec�ț de f? cut. Antonescu a insistat �n cadrul sesiunii Consiliului de Mini? tri că Sima s?? i pedepseasc? pe f? pta? i. �Da, m? voi ocupa de astă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
lui superiori de �ncredere ? i, dup? cum �? i amintea Amiralul M? celaru, le? a spus c? va nimici Legiunea de �ndat? ce acest lucru va fi posibil 47. A?a cum �? i amintea Barbu, interpretul?? ef al lui Antonescu, dup? aceste crime, Mare? alul �l consideră pe vice? prim ministrul s? u Sima drept o �c? petenie de bandi? i�48. Cu toate acestea, nu s? a spus nici un cuv�nt �n preș? despre asasinarea lui Iorga � că s? nu mai vorbim de asasinarea celorlal
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ale criv?? ului, v�ntul care n? v?le? te �n Valahia venind din stepele Rusiei. Nu s? a ? inut nici o cuv�ntare. Familia Iorga era indignat? de la? itatea ? i oportunismul �naltei societ?? i bucure? tene, ajunse la culme mai ales dup? crimele de la Jilava. Cap? tul drumului lui Iorga a fost trist. Trebuie s? remarc? m totu? i o excep? ie: greu �ncercata Fran?? nu ? i?a uitat prietenul. Prezen? a la funeralii a �ns? rcinatului francez a fost b? ț? toare la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
pornit de la bisericu? a Sf. Ilie din Gorgani spre Casă Verde, unde martirii Legiunii au fost depu? i spre odihn? ve? nic? , la care au participat trimi? i ai ?? rilor Axei (cu excep? ia notabil? a Ungariei). F? pta? îi crimelor de la Jilava ? i asasinii lui Iorga ? i ai lui Madgearu m? r?? luiau um? r la um? r. (Boeru i? a spus autorului acestei c? r? i c? �?i amintea �n culori vii re�nmorm�ntarea C? pitanului). Nu s? a f
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
c? iunii directe� dec�ț de exprimarea recuno? țin? ei fă?? de un prieten de o via?? al Italiei. �De? i asasinarea ar putea fi ilegal? , ea poate fi justificat? pe baza drept?? îi ? i a trecutului�53, comenta ziarul. Aceste crime legionare constituiau o linie de demarca? ie �n istoria Statului Na? ional Legionar. Paralel cu radicalizarea permanent? a revolu? iei sociale sus? inut? de Legiune, ele au oferit solu? ia inamicilor Legiunii. Legionarii pl? nuiau nelegiuiri ? i mai mari, mai ales cu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
erau bol? evici ? i influen? a?i de bol? evici. Este pu? în probabil că bol? evicii s? fi ini? iat activit?? i pe scar? larg? �nainte de sf�r? ițul lui martie 1917, �nainte de venirea verii. Diferite ac? iuni � inclusiv crime � din martie 1917 erau mai cur�nd ini? iate de anarhi? ți dec�ț de bol? evicii disciplină? i ? i care aveau un ? el precis 85 �Neamul rom�nesc�, 23 ianuarie 1932 86 �Neamul rom�nesc�, 25 ianuarie 1932 87 �Neamul rom�nesc
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
scurtă (căci soțul valid poate prelua servituțile asistenței medicale pentru partenerul său bolnav). La vârsta tinereții, prima în topul cauzelor de deces se plasează cu obstinație accidentele rutiere, urmate de maladiile neoplazice, cele cardiace și, în fine, de sinucidere și crimă. Vorbind despre configurația psihologică a adultului tânăr, vom observa că persoanele de sex feminin versus cele de sex masculin au un tonus psihologic mai bun, adică sunt, de regulă, mai bine dispuse în această etapă ontogenetică (Dacey și Travers, 2002
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
scurtă (căci soțul valid poate prelua servituțile asistenței medicale pentru partenerul său bolnav). La vârsta tinereții, prima în topul cauzelor de deces se plasează cu obstinație accidentele rutiere, urmate de maladiile neoplazice, cele cardiace și, în fine, de sinucidere și crimă. Vorbind despre configurația psihologică a adultului tânăr, vom observa că persoanele de sex feminin versus cele de sex masculin au un tonus psihologic mai bun, adică sunt, de regulă, mai bine dispuse în această etapă ontogenetică (Dacey și Travers, 2002
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
din teatru o știință. Personajul teatral la el trebuie neapărat să fie individualitate aparte, complexă, care se descoperă încet, pas cu pas, o ființă născută dintr-o mulțime de calități și cantități măsurate matematic, alcătuite muzical, armonios ca într-o crimă perfectă, fără pată și fără urmă de autor. Aici e aici! Aici e nebunia! Aici e artă! Și Alexa Visarion are această nebunie. La el personajul se naște atunci spectaculos, înainte nu există Nimic. Personajul se naște atunci fără ca el
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
atunci avea să trezească mirări admirative: Atâta simplitate la un student!? se întreba aproape retoric regizorul Lucian Pintilie pus în fața spațiului de joc: două bănci și o masă și multă singurătate și pereții albi ai clasei... o bardă, semn al crimei... și așteptarea... Ideea acestui decor minimalist va fi reluată și în următoarele montări ale dramei: de la examenul de licență pe scena Teatrului Tineretului din Piatra Neamț, în 1970, până la spectacolul de inaugurare a Studioului '74 la Teatrul Giulești, chiar în anul
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
zi, obosită de zborul chinuitor, obosită de timp... (George Genoiu) În prim plan Liviu Rozorea Livian și Silvia Ghelan Anișoara Condamnând cu patimă lașitatea, minciuna, fuga de răspundere [...], Alexa Visarion, prin metafora sa regizorală, demască pe toți cei care tăinuiesc crima, făcându-ne să înțelegem că posibila victimă de mâine se află printre tăinuitor. Nu există decât o singură șansă: recunoașterea adevărului. (Ion Cocora) 1972 VINOVATUL Ion Băieșu Teatrul Nottara Mircea Anghelescu El și Cristina Tacoi Ea Un talent ...Alexa Visarion
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
D. R. Popescu ni se impune încă o dată la premiera bucureșteană a piesei Pasărea Shakespeare în regia violentă a lui Alexa Visarion [...]. Există în spectacolul lui Alexa Visarion o cruzime a demontării mecanismelor psihologice care duc la păcat și la crimă... În viziunea lui Alexa Visarion, Pasărea Shakespeare capătă o acuitate care face ca dezbaterea să se desfășoare la o tensiune tot timpul înaltă, ca o strună întinsă continuu la maximum și amenințând continuu să pleznească, latura paroxistică a conflictului fiind
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
câte puțin, că el îl omorâse pe Dumitru, primul soț al Ancăi. În filmul Înainte de tăcere, Alexa Visarion ecranizase tot ce nu era caricatural în poveștile lui Caragiale, elemente insolite, fantastice, morbide, rocambolești. Dimpotrivă, în Năpasta, nimic morbid, nimic fantastic. Crima, răzbunarea, furia justițiară, toate acestea sunt desigur tragice, dar nu senzaționale sau perverse. Edgar Papu a putut cu dreptate scrie despre Năpasta că "alături de teatrul lui Tolstoi și al lui Strindberg, această dramă a lui Caragiale se numără printre primele
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Reconstituirea, zărește decorul Năpastei în examenul meu de regie. Privind spre spațiu, a spus: "O atât de mare simplitate pentru un student?"... Erau două bănci și o masă și multă singurătate și pereții albi ai clasei, o bardă... semn al crimei și așteptarea... Câteva momente aveau puritatea necunoașterii. Nu știam cum să le fac, le trăiam. Acum am început să mai știu, să "rezolv", și asta mă sperie. În Vrăjitoarele din Salem, text pe care doresc să-l lucrez din nou
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
transfere prietenilor de căutare câțiva sâmburi de gând și, mai ales, câteva bune întrebări. 1.1. înțelesuri diferite ale violenței 1.2. Definiții și diferite forme ale violenței 1.3. Violența umană 1.4. Agresivitate și violență 1.5. înțelesul crimei: criminologia 1.6. Violența la nivel de societate: trecut și prezent în România 1.7. Violența în familie 1.8. Violența în comunitate și riscul expunerii copiilor 1.9. Efectul violenței în dezvoltarea umană: copiii și violența 1.10. Neurobiologia
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și a toleranței față de propriile limite și vulnerabilități; 3. filosofia de viață a persoanei se va schimba în sensul unei mai intense aprecieri a fiecărei zi din viață, a unei reorganizări și reașezări a valorilor și priorităților. 1.5. înțelesul crimei: criminologia 1 în vreme ce suntem dotați, ca ființe umane, cu aceleași resorturi energetice care ne împing spre comportamente violente precum și spre cooperare, există mari diferențe de manifestare, de la un individ la altul. Legile aduc însă la un numitor comun manifestările indivizilor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
resorturi energetice care ne împing spre comportamente violente precum și spre cooperare, există mari diferențe de manifestare, de la un individ la altul. Legile aduc însă la un numitor comun manifestările indivizilor, apărând drepturile fundamentale ale fiecăruia. Dar diferențele pot merge până la crimă, în cazul unor indivizi pentru care legile nu mai sunt puncte de reper în comportamentele dezvoltate în raport cu ceilalți. Din perspectiva legilor, nu orice crimă este violentă și acest lucru este reliefat de circumstanțele în care se petrece. Nu întotdeauna un
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
la un numitor comun manifestările indivizilor, apărând drepturile fundamentale ale fiecăruia. Dar diferențele pot merge până la crimă, în cazul unor indivizi pentru care legile nu mai sunt puncte de reper în comportamentele dezvoltate în raport cu ceilalți. Din perspectiva legilor, nu orice crimă este violentă și acest lucru este reliefat de circumstanțele în care se petrece. Nu întotdeauna un hoț dorește să facă rău victimei. Crimele violente sunt mai ales cele care pleacă de la confruntări, dispute (Karstedt, Eisner, 2009). Astfel de cazuri de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
legile nu mai sunt puncte de reper în comportamentele dezvoltate în raport cu ceilalți. Din perspectiva legilor, nu orice crimă este violentă și acest lucru este reliefat de circumstanțele în care se petrece. Nu întotdeauna un hoț dorește să facă rău victimei. Crimele violente sunt mai ales cele care pleacă de la confruntări, dispute (Karstedt, Eisner, 2009). Astfel de cazuri de crimă violentă, rezultând din interacțiuni violente, se recunosc prin tensiunea confruntării și spaima pe care o induc (Collins, 2009). în caz de crimă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
este violentă și acest lucru este reliefat de circumstanțele în care se petrece. Nu întotdeauna un hoț dorește să facă rău victimei. Crimele violente sunt mai ales cele care pleacă de la confruntări, dispute (Karstedt, Eisner, 2009). Astfel de cazuri de crimă violentă, rezultând din interacțiuni violente, se recunosc prin tensiunea confruntării și spaima pe care o induc (Collins, 2009). în caz de crimă, avem însă întotdeauna o încălcare a legii, a regulilor, deci o devianță comportamentală. Studierea comportamentelor criminale, criminologia 1
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Crimele violente sunt mai ales cele care pleacă de la confruntări, dispute (Karstedt, Eisner, 2009). Astfel de cazuri de crimă violentă, rezultând din interacțiuni violente, se recunosc prin tensiunea confruntării și spaima pe care o induc (Collins, 2009). în caz de crimă, avem însă întotdeauna o încălcare a legii, a regulilor, deci o devianță comportamentală. Studierea comportamentelor criminale, criminologia 1, reprezintă o veche preocupare în domeniul științelor umane, avându-și originile în secolele XVII-XVIII. Filosofi ai acestei perioade romantice a gândirii au
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a regulilor, deci o devianță comportamentală. Studierea comportamentelor criminale, criminologia 1, reprezintă o veche preocupare în domeniul științelor umane, avându-și originile în secolele XVII-XVIII. Filosofi ai acestei perioade romantice a gândirii au dezvoltat câteva principii de bază în înțelegerea crimei și stabilirea pedepsei. Aceste principii susțineau faptul că: 1. Oamenii dispun de liber arbitru în alegerea comportamentelor lor. 2. Prevenirea comportamentelor violente se poate face ținând seama de faptul că ființă umană este hedonistă, căutând plăcerea și evitând durerea, și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
faptul că ființă umană este hedonistă, căutând plăcerea și evitând durerea, și în același timp este rațională, având posibilitatea de a cântări costurile și beneficiile fiecărei acțiuni. Nu sunt recunoscuți factori motivaționali aparținând subconștientului sau inconștientului. 3. Pedeapsa poate preveni crimă și severitatea ei și trebuie să fie în acord cu gravitatea crimei. 4. Cu cât pedeapsa este mai certă și imediată, cu atât forța ei de prevenire a crimei e mai mare. în aceeași perioadă, secolul al XVIII-lea, s-
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în același timp este rațională, având posibilitatea de a cântări costurile și beneficiile fiecărei acțiuni. Nu sunt recunoscuți factori motivaționali aparținând subconștientului sau inconștientului. 3. Pedeapsa poate preveni crimă și severitatea ei și trebuie să fie în acord cu gravitatea crimei. 4. Cu cât pedeapsa este mai certă și imediată, cu atât forța ei de prevenire a crimei e mai mare. în aceeași perioadă, secolul al XVIII-lea, s-au organizat închisorile și sisteme legislative noi, în Franța consecutiv Revoluției Franceze
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
recunoscuți factori motivaționali aparținând subconștientului sau inconștientului. 3. Pedeapsa poate preveni crimă și severitatea ei și trebuie să fie în acord cu gravitatea crimei. 4. Cu cât pedeapsa este mai certă și imediată, cu atât forța ei de prevenire a crimei e mai mare. în aceeași perioadă, secolul al XVIII-lea, s-au organizat închisorile și sisteme legislative noi, în Franța consecutiv Revoluției Franceze și în SUA. Un pionier al începuturilor criminologiei a fost italianul Cesare Lombroso. în secolul al XIX
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]