21,102 matches
-
iscusinței sale decît eforturilor pacientului. Deși TCC este eficientă iar beneficiile ei se resimt pe lungi perioade de timp, progresul tratamentului necesită anumite clarificări. Aplicarea tehnicilor cognitiv-comportamentale va fi rareori facilă și lipsită de complicații. Rata de succes variază, iar motivarea pacientului poate reprezenta o problemă în timpul terapiei. Pacienții apelează la tratament abia atunci cînd dorința de a se vindeca depășește frica de a-și confrunta temerile. Progresul este afectat atunci cînd sarcinile impuse pacientului par să fie prea dificile. Medicii
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
plăcea cel mai mult să facă după ce se vindecă de tulburarea anxioasă. În momentul în care se conturează o asemenea imagine (sau mai multe), pacientul realizează contrastul puternic cu starea în care se află. Disconfortul resimțit poate fi canalizat către motivarea acestuia pentru a se implica în procesul terapeutic. Evitarea disputelor Odată ce o persoană începe tratamentul și se supune cerințelor terapiei, încep invariabil să apară și problemele. Pacientul ar putea refuza să facă următorul pas prevăzut în programul său ori să
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
motivelor din spatele anumitor etape ale terapiei sau poate indica insuccesul unei componente a programului. De asemenea, poate să reprezinte o diminuare a determinării pacientului, ceea ce înseamnă că terapeutul trebuie să creeze noi discrepanțe pentru a crește din nou gradul de motivare. Indiferent de situație, el este nevoit să apeleze la orice mijloace de a rezolva problema. Indiferent de cauzele dificultăților întîmpinate, cel mai bine este să se evite orice dispută și să se încerce învingerea rezistenței opuse de pacient. Terapeutul trebuie
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
cap?ț? �mpreun? con?tiin?a de grup. Iubirea de sine, respectul de sine, con?tiin?a de sine ?i simpatia s�nt reunite �n religiozitate � venererarea necunoscutului, frica respectuoas? care subordoneaz? con?tient eul, puterii naturii ?i societ??îi. Motivarea voin?ei neevoluate (c�nd omul nu-?i reprezint? scopul ?i folose?te mijloacele pe care le are la �ndem�n?) se deosebe?te de motivarea voin?ei evoluate (omul caut? mijloace adecvate pentru a-?i atinge scopul) ?i de
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
venererarea necunoscutului, frica respectuoas? care subordoneaz? con?tient eul, puterii naturii ?i societ??îi. Motivarea voin?ei neevoluate (c�nd omul nu-?i reprezint? scopul ?i folose?te mijloacele pe care le are la �ndem�n?) se deosebe?te de motivarea voin?ei evoluate (omul caut? mijloace adecvate pentru a-?i atinge scopul) ?i de cea a voin?ei ra?ionale (c�nd omul se concentreaz? asupra scopurilor de ales, st?p�nind bine mijloacele). Impulsul spre socializarea voin?ei� se
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
dreptul la viață, onoare, demnitate). 64 În mod constant practica judiciară s-a exprimat în sensul că dreptul de urmărire este de esența dreptului real (dec. civ. nr. 685/1989 a fostului T.S., în Dreptul nr. 3/1990, p. 66. În motivarea deciziei menționate, se arată că "neavând un drept de urmărire, care este de esența dreptului real, dreptul moștenitorilor de a pretinde raportul este un drept personal născut din lege și din voința presupusă a donatorului defunct". În același sens, într-
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
acest sens, Curtea de Apel Craiova, secț. civ. dec. nr. 8247/1999, Curtea de Apel Suceava, dec. civ. nr.1016/1995 (nepublicată). În această ultimă speță a fost admisă acțiunea în executarea plății prețului dintr-un contract de vânzare-cumpărare, cu motivarea că apărarea pârâtului, în sensul că bunul a fost dat în depozit și nu vândut, este neesențială. În motivarea soluției C.A. Suceava a arătat că dovada depozitului obișnuit n-a fost făcută, iar obiectul de activitate al pârâtei (ca
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
1016/1995 (nepublicată). În această ultimă speță a fost admisă acțiunea în executarea plății prețului dintr-un contract de vânzare-cumpărare, cu motivarea că apărarea pârâtului, în sensul că bunul a fost dat în depozit și nu vândut, este neesențială. În motivarea soluției C.A. Suceava a arătat că dovada depozitului obișnuit n-a fost făcută, iar obiectul de activitate al pârâtei (ca persoană juridică) era achiziția și nu păstrarea și conservarea de bunuri. 486 Este o opinie îmbrățișată și de T.
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
numai după ce au fost complet plătite acțiunile din emisiunea anterioară existând și opinia deși textul nu face distincția că atunci când aportul este în natură nu mai este necesar să se aștepte plata completă a acțiunilor subscrise în emisiunea anterioară cu motivarea că este posibil ca societatea să aibă nevoie de bunul respectiv, necesitate care să fi apărut ulterior și care la data emisiunii anterioare nici să nu fi fost posibil de prevăzut. Acțiunile emise de societate pentru mărirea capitalului social vor
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
C. Cucu, M.V. Gavriș, C.G. Bădoiu, C. Haraga, op. cit., p. 261. 196 M. Șcheaua, op. cit., p. 178. 197 O. Căpâțână, op. cit., p. 320. În sens contrar, St. D. Cărpenaru, S. David, C. Predoiu, Ghe. Piperea, op. cit., 2009, p. 490, cu motivarea că reglementările aplicabile adunării generale a acționarilor reprezintă dreptul comun pentru adunările generale ale tuturor formelor de societăți comerciale. 198 Pentru un punct de vedere contrar a se vedea, O. Căpățână, Societățile comerciale, Ed. Lumina Lex, București, 1996, p. 320
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
putem spune, mai simplu, că semnul lingvistic este arbitrar”, dar: “Numai o parte din semne este absolute arbitrară; la altele intervine un fenomen ce ne îngăduie să recunoștem grade de arbitrar, fără să-l suprimăm: semnul poate fi relativ motivat”. Motivarea poate fi absolută (externă), când cuvintele, prin sunetele lor componente, sugerează înțelesul - onomatopee, interjecții, cuvinte cu simbolism fonetic, sau relativă (internă), vizând cuvinte derivate sau compuse a căror formă se poate explica prin raportate la alte semne. Etimologia populară (boliclinică
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
caracterizată de corespondența lingvistică și verbală a exprimării, viteza realizării operațiilor verbale, caracterul logic, eliminarea efortului în alegerea formei verbale și a operațiilor intermediare. Deprinderea verbală se dezvoltă prin exerciții, care trebuie să corespundă unor cerințe: - sarcina verbală care asigură motivarea acțiunii verbale. - situativitatea (raportarea replicilor la circumstanțele sistemului de interraporturi); - orientarea atenției către scopul și conținutul exprimării (forma rămâne adiacentă); - combinarea tuturor aspectelor vorbirii (mijloc de combinare, activitate umană, exprimarea ca produs); - modelarea comunicării prin fiecare element al exercițiului; - valoarea
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
se explică, de exemplu, de ce „a” într-un context este articol iar în altul, articol genitival sau prepoziție, „poate” - adverb și „poate” - verb etc. - de grupare, care se poate face după flexiune, după clasa lexico-gramaticală, după criteriul semantic etc. - de motivare, solicitând atât informații de limbă cât și capacitatea elevilor de a argumenta o afirmație. De exemplu, de ce într-o frază cu patru predicate exprimate există cinci propoziții; de ce într-un context „o” are funcție sintactică, iar în altul, nu
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
fie prin marcatori grafici, fie prin extragere și așezare într-un tabel sau schemă. 4.2.1.1. Exercițiile de interpretare Sunt aplicații în care se realizează operații cu noțiuni de limbă. îndiferent de natura operației, care poate fi grupare, motivare, disociere etc., aceasta este dublată de recunoaștere. Activitatea de interpretare este posibilă în condițiile existenței unui bagaj înformațional de teorie a limbii materne, iar adaptarea sarcinii și a operațiilor se face în funcție de nivelul de cunoaștere a sistemului limbii. - Exerciții
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
ordine cerută. Se poate realiza la toate nivelurile limbii: fonetic, morfologic, sintactic, lexical. De exemplu, se poate solicita gruparea cuvintelor derivate sau compuse, derivate cu sufixe, derivate cu prefixe; compuse prin alăturare, compuse prin contopire, prin abreviere etc. - Exerciții de motivare; „A motiva din punct de vedere gramatical înseamnă a găsi argumente lingvistice pe care se întemeiază fie recunoașterea, fie corectitudinea întrebuințării unui fapt de limbă în special.” Motivarea este o operație mai dificilă, în multe situații este însă indispensabilă pentru
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
prefixe; compuse prin alăturare, compuse prin contopire, prin abreviere etc. - Exerciții de motivare; „A motiva din punct de vedere gramatical înseamnă a găsi argumente lingvistice pe care se întemeiază fie recunoașterea, fie corectitudinea întrebuințării unui fapt de limbă în special.” Motivarea este o operație mai dificilă, în multe situații este însă indispensabilă pentru formarea unor deprinderi corecte de exprimare scrisă sau orală. Motivarea este o formă de raportare la normă a unui fapt de limbă concret dintr-un material lingvistic dat
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
găsi argumente lingvistice pe care se întemeiază fie recunoașterea, fie corectitudinea întrebuințării unui fapt de limbă în special.” Motivarea este o operație mai dificilă, în multe situații este însă indispensabilă pentru formarea unor deprinderi corecte de exprimare scrisă sau orală. Motivarea este o formă de raportare la normă a unui fapt de limbă concret dintr-un material lingvistic dat. Temele acestui tip de exrciții sunt numeroase. Poate fi efectuată în analiza lexicală a cuvintelor, când elevii recunosc părțile componente ale unui
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
prin discriminarea netă și opunerea procedeelor noi celor vechi. De exemplu: adjectivele și adverbele care sunt cuvinte omonime, pronumele și adjectivele pronominale corespunzătoare, formele neaccentuate ale pronumelui personal și reflexiv etc. Operația de diferențiere prin opunere, ca și cea de motivare, poate intra în componența altor exerciții sau se poate constitui ca exercițiu de sine stătător. Exercițiile de recunoaștere constituie baza celor creatoare, care presupun o implicare mai mare din partea elevilor, prelucrarea și selectarea informațiilor, capacități de generalizare și abstractizare
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
prin puncte de suspensie), prin numirea sau nu a clasei lexico-gramaticale din care face parte cuvântul ce trebuie intodus etc. Formularea sarcinii se realizează adeseori cu unul din verbele: „completați”, „introduceți”, „adăugați”, ”dezvoltați” etc. Una din condițiile desfășurării lor este motivarea alegerii faptului de limbă și a adaptării acestuia la context. 4.2.1.3. Exercițiide exemplificare constau în valorificarea unor informații sau noțiuni de limbă în condițiile unui anumit tip de context. Pot viza cuvântul sau grupul de cuvinte, propoziția
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
de a transforma vorbirea direct în narațiune și insuficienta precizare a rolului categoriei persoanei în narațiune (tendința de a menține persoana I în rezumat). Proba nr. 2 - Comunicarea orală Scopul: Evaluarea capacităților de comunicare orală: ascultare, receptare, înțelegere, sintetizare, exprimare, motivare, argumentare, în calitate de emițător și de receptor al mesajului oral; - Capacitatea slabă de activizare a vocabularului propriu și existența unor resurse lexicale modeste reduc posibilitățile de nuanțare a exprimării. 2.3.2. Etapa experimental - ameliorativă s-a desfășurat în perioada 1
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
Afirmația lui Vianu („Poporul întreg a devenit artist individual în Creangă”) nu face, într-un fel, decât să complice problema. O încercare mai reușită de a defini basmele lui Creangă, în sensul raportării acestora la un tipar folcloric și al motivării logice a acestei raportări, pare a fi cea a lui Vladimir Streinu din monografia sa apărută în 1938: „Creangă știind să scrie pentru oameni în vârstă, diferențiați ca tip colectiv și individual, a folosit conturul social-țărănesc, etnic și național, ca să
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
Hasnaș. Fiecare dintre cei doi bărbați are o părere diferită despre ceea ce semnifică apariția unui copil în interiorul cuplului, părere care va influența decisiv atitudinea Ilenei / Lena față de fiecare dintre ei. Confesiunea lui Mavrodin începe firesc, fără vreo încercare forțată de motivare sau de ,,testare” a ascultătorului, fără vreo umbră de îndoială. Pentru el, destăinuirea nu înseamnă numai posibilitatea de a retrăi prin cuvânt un trecut de mult timp apus, ci și aceea de a reanaliza niște evenimente confuze care i au
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
a aobiectului educației (preșcolar, elev, student). Determinantă este capacitatea de comunicare pedagogică a educatorului. Evoluția aptitudinii pedagogice depinde astfel de calitatea capacității de comunicare pedagogică a profesorului dar și de capacitatea sa de conduită empatică efectivă care stimulează capacitatea de motivare socială internă a tuturor „actorilor educației”. Aptitudinea pedagogică angajează un tip de comunicare formativă care evidențiază calitățile profesorului raportabile la trei criterii de apreciere globală: a) frecvența unui comportament creativ adaptabil la schimbările la nivel de sistem și de proces
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
un caracter unidisciplinar. Pentru dezvoltarea creativității copiilor, ar fi util ca aceștia să fie încurajați permanent; temele abordate să fie variate la nivelul conținuturilor și metodologiei; crearea unui context favorabil gândirii independente, asocierii libere a ideilor; dezvoltarea capacității de argumenatare, motivare pentru alegerile făcute. Prejudecățile care împiedică instaurarea în școală a unui climat favorabil creativității ar putea fi următoarele: - cultul elevului mediu după care dascălul își reglează demersul său didactic;obsesia exagerată a profesorului pentru programă; - neacceptarea achizițiilor moderne în materie
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
motivat intrinsec. Recompensele care îl vor determina să repete performanța, să o depășească, să pună suflet în ceea ce face sunt cele mai eficiente. Lauda, aprecierile pozitive și încântarea la vederea produsului realizat de copil sunt întărir slabe care duc la motivarea copilului. Atitudinile și comportamentul părinților în privința creativității copiilor lor (G., Albu, 2005, p.287) III 2.1. Mediul școlar În ultimul timp, în fața școlii se pune cu tot mai multă acuitate sarcina dezvoltării independenței și creativității elevilor. În psihologia zilelor
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]