20,247 matches
-
simțit confirmat, după multele articole pe care le-ai scris împotriva sa? Liviu Antonesei: Aș spune că, măcar, mi-am dat seama că nu sunt nebun, când îl socotesc un critic mediocru, care n-a descoperit în viața lui vreun talent, iar după 1990 s-a dovedit oportunistul perfect! Imediat după apariția Grupului pentru Dialog Social, a inventat un fel de "clonă", cred că se chema "Societatea de Mâine", ca un fel de contrapondere în sprijinirea puterii neocomuniste instalate imediat după
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
înainte, cât și după, așa l-am și citit. Dacă ne uităm însă la cum se cheamă ancheta "Cotidianului", s-ar putea să aibă și cititorii drepta-tea lor. Nu se spune acolo decât "generația expirată", nu și complet lipsită de talent și valoare! Poate însă că valoarea despre care vorbim în cazul lui Buzura este una care datează, în vreme ce aceea din cărțile lui Breban a reușit să facă proba timpului. Poate mă înșel, dar faptul că nu reușesc să recitesc cărțile
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
arăta că este imposibil să nu se schimbe ceva și să vină Nicu. Uneori, te căutam doar pentru a-mi lua, astfel, porția de libertate ori pentru a mă convinge că se va putea respira în viitor. Aveai și un talent de a relativiza și de a găsi ceva, dacă nu de bine, măcar de râs! Aveai, pe atunci, și un râs molipsitor, ghiduș... Dar mai bine spune-mi cum te-au impresionat ceilalți: cardinalul Lustiger, Geremek, Havel și Mazowieski... Liviu
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
talentat ca Adrian Păunescu. Pe amândoi i-aș propune pentru "Generația expirată". Liviu Antonesei: Și ai face o mare greșeală, de altfel! Pentru că, deosebit de modelul tribunului, Mircea nu s-a scuze pentru expresia tare deci nu s-a căcat în talentul lui niciodată! Chiar nu știu ce ai cu el, că a fost mereu OK, chiar dacă a mai făcut și tâmpenii! În ce-l privește pe Stelian, când era și el om tânăr, avea defectul că se plictisea repede de jucărie! A consumat
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
nici nu prea a fost ascultat! Nu știu de câte ori a avut, are ori va avea dreptate CTP, dar ceea ce e sigur rămâne faptul că poate convinge mult mai ușor publicul, chiar și când nu are flagrant dreptate! Asta ține de talentul său, de înzestrarea sa expresivă. Nu știu dacă joacă un rol, ori pur și simplu își joacă rolul care este (!), dar o face cu mult talent. Ce-mi displace la el este un anume populism de care nu se poate
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
mult mai ușor publicul, chiar și când nu are flagrant dreptate! Asta ține de talentul său, de înzestrarea sa expresivă. Nu știu dacă joacă un rol, ori pur și simplu își joacă rolul care este (!), dar o face cu mult talent. Ce-mi displace la el este un anume populism de care nu se poate despărți nici politica, nici presa băștinașă. CTP seamănă enorm cu Băsescu din acest punct de vedere, doar din acesta, și, poate, din acest motiv sunt și
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
tabloidizării presei noastre, perioada aceea când, împreună cu "Evenimentul Zilei", făcea găinile să nască pui vii și viola babele. Cred că ajunge, am senzația că stricăm gloanțele degeaba, e un caz clasat deja, se îndreaptă spre pensie... Păcat, pentru că un anume talent la scris are, din nefericire copleșit de jocurile interesate, dar și de gândirea strâmbă, de tip conspirativist, dusă nu doar până în pânzele albe, ci chiar până în cearșafurile bordelurilor. Ciclul de reportaje "România mea", realizat de Hurezeanu, ar trebui disecat în
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
comunismului, unul din primii mari îmbogățiți a fost Urban, fostul șef al propagandei PMUP, care a început o bănoasă afacere cu pornografie. A schimbat doar o formă a pornografieicu alta. Bun... cu Emil Hurezeanu e altceva! Nu e vorba de talent, deși e foarte talentat, ci și de școală occidentală. Înainte de a face presă aici, a făcut la Europa Liberă, la Deutsche Welle, deci în presa adevărată, care se învață, în care ai și modele. Cum e și foarte talentat, fapt
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
studențească, nu? Asta nu înseamnă că aș contesta importanța acestor facultăți. Însă nu ies din ele mai mulți scriitori și jurnaliști decât au intrat! Ce vreau să spun? Că pregătirea aceasta de specialitate are sens doar în cazurile în care talentul și pasiunea pentru această profesie, de fapt foarte dificilă și plină de capcane, preexistă. Ce oferă în plus facultatea? Competențe tehnice și, în cazul unor secții bine construite, o anume cultură generală, care-l ajută pe jurnalist să sesizeze contextele
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
visători, artiști). Primele două palme (palma de pământ, palma de aer) aparțin unor persoane pragmatice, celelalte două tipuri de palme (palma de foc, palma de apă) trimit spre persoane care pun mare preț pe comunicare. Mărimea mâinilor: mâinile mari = multe talente și multe țeluri în viață, persoană sociabilă; mâinile medii = persoane practice, echilibrate, raționale; mâinile mici = persoane egoiste, hotărâte să își atingă scopurile, se relaxează greu. Dacă partea de jos a palmei este puternică, persoanele au resurse fizice, iar dacă partea
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
degetul mijlociu este lung (persoană prosperă); dacă degetul mijlociu e mai lung (cu atât mai bine); dacă degetul mijlociu este foarte lung (un grad ridicat de responsabilitate). Degetul lui Apolo: inelarul, degetul lui Apolo (calități și defecte ale zeului Apolo, talente, ridicare socială și morală). Inelarul trebuie să fie mai scurt decât cele două degete menționate mai sus. Altfel, e vorba de o persoană orgolioasă, dacă inelarul este deformat (persoană vicioasă); dacă inelarul este prea mare (persoană extravagantă): Îngerii norilor îmi
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
cuvântului, simț practic, sensibilitate), dacă baza degetului mic iese în afară (persoana este nervoasă, extenuată fizic); când curba mâinii este convexă (o persoană ce are capacitate creativă) aspectul degetului mic arată cum va fi bătrânețea: dacă degetul mic e lung (talente comunicative, va fi bine când va fi bătrân); dacă degetul mic e scurt (persoana se va înfrunta cu probleme). CE FORMĂ AU DEGETELE? Degetele pot fi netede, cu noduri, ascuțite, pătrate, spatulate. Degetele pot fi OBIȘNUITE, pot fi cu NODURI
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
persoană cu spirit rebel), dacă inelarul e mai lung decât arătătorul (o persoană înclinată către știință, matematică), dacă inelarul e mai lung decât arătătorul/femeie (menopauza poate veni mai devreme), dacă inelarul e mai scurt decât arătătorul (o persoană cu talent la scris, însă poate fi depresivă), dacă inelarul e mai scurt decât arătătorul (atenție la afecțiunile cardiovasculare), dacă inelarul e egal cu arătătorul (o persoană cu o fire calmă, dar puternică). Falanga din vârf, unghia, cea mijlocie și de bază
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
se află la rădăcina degetului mijlociu): dacă muntele lui Saturn este bine reliefat (arată o personalitate serioasă); dacă muntele lui Saturn este mare (arată o personalitate cu dispoziție mohorâtă); dacă muntele lui Saturn este ușor rotunjit (arată o personalitate cu talent muzical); MUNTELE LUI APOLO muntele lui Apolo (se află sub inelar): dacă muntele lui Apolo este mare (veselie, sociabilitate, emotivitate, frumos), dacă muntele lui Apolo este obișnuit (persoana are succes și fericire); MUNTELE LUI MERCUR muntele lui Mercur (e plasat
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
din anul 1926 (an în care s-au comemorat 700 de ani de la moartea Sfântului Francisc,așa cum am mai precizat): "Acest Sfânt reprezintă pentru preoții noștri un model și un ideal cântat cu mai mult patos, slujit cu mai mult talent și jertfă decât ne-am putut noi imagina"678. Paginile alocate acestui sfânt în cadrul revistei Viața au fost numeroase 679. Au fost scrise și poezii 680 care i-au fost dedicate, el fiind unul din sfinții care au constituit cel
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
98 Isidor Mărtincă, "Biserica, mass-media și cultura", în Pro Memoria, nr. 3, Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice de București, București, 2004, p. 265. 99 Mijloacele de comunicare în masă au reprezentat un progres impresionant al societății moderne. Ele reuneau inteligența umană și talentul artistic cu inovația tehnologică, având un rol major în formarea culturii moderne. Mass-media nu doar transmite informația, ci creează imagini prin care noi percepem lumea, lucru ce a făcut ca Biserica să fie interesată de acest fenomen, deoarece voia să
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în Volum festiv în amintirea evenimentului unic în istoria eparhiei de Iași, hirotonirea a 33 absolvenți ai seminarului Sf. Iosif, Iași, 1939, pp. 18-21 560 Mai ales pe teme de educație spirituală. 561 E. Dumea, op. cit., p. 131. 562 "Un talent ascuns... îl numeam Creangă redivivus. Dar diferitele preocupări de ordin pastoral nu i-au permis să fie prea fecund...Vesel și glumeț, el era sufletul întâlnirilor... Lui Zacheu îi plăcea tutunul. Din când în când, printre rotocole și nori de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
facă loc în platforma ei ca unealtă de analiză acestei incredibile trans-capacități (aș zice) de bricolare a trans-romanului. Pe scurt, Deconstrucția a murit fiindcă n-a știut ce știuse Tabelul lui Mendeleev (și T.S. Eliot, în Tradition and the Individual Talent) să lase loc post-momentului, oricare ar fi el. Acest postmoment se cheamă în cazul demonstrației de față trans-roman, ceea ce vrea să spună, "romanul iese din matcă și trebuie să-i îngăduim să migreze, chiar dacă, pentru moment, nu-l putem defini
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
În tinerețe, Eliot a căzut și el în păcatul de a născoci teorii critice, care sunt azi extrem de vehiculate de cei care nu-l cunosc pe Eliot îndeajuns. Etichetele larg circulate (cum ar fi corelativul obiectiv, disocierea sensibilității, tradiție și talent individual) nu sunt chei cu care se deschid ușile operei. Eliot însuși a explicat crearea acestor noțiuni ca definiții de moment ale unor opțiuni literare ale poetului Eliot, care-și făcuse din critică un atelier pregătitor al creației. În volumul
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
emisiunile de noapte, din ce în ce mai târziu, ceea ce m-a informat în domeniul istoriei filmului (mai ales a Hollywood-ului). Sau, oricum, asta era scuza mea. Cum m-am pregătit pentru dans și coregrafie ani de zile, zâna mea bună (bunica) cea cu talent la cumpărarea caselor mi-a luat bilete la marile trupe de balet. Mă duceam, o adolescentă solitară, chiar în primul rând, mai că mă stropea sudoarea lui Mihail Barișnikov. (Odată, la marea deschidere din Giselle, s-a împiedicat de sabie
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
simbolizată de „șarpele sacru“, mitizat, de origine obscură, prezent în multe religii, cu semnificații, uneori antagonice de la bine la rău, de la vindecător la ucigător. Astfel e întâlnit sugerând inteligența fastă și nefastă, înțelepciunea creatoare, ca șarpele cu Pene = Quetzalcoatl, sau talent, inteligență, cunoștințe-știință, cum vom întâlni la greci, la șerpii lui Asklepios. Faraonii egipteni utilizau cobra emblematică și cea precosmogonică. Aceasta din urmă simboliza timpul, întinderea, lunecarea, aparenta somnolență și mișcarea bruscă a lui, dar mai semnifica și ananta, absența timpului
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
prezența lor continuă pe țărmul asiatic al cetăților Ephes, Pergam, Halicarnas, Milet, Cnidos ca și în insulele Mării Egee. Antropologia a demonstrat că în acele timpuri îndepărtate populațiile grecești aveam toate formele craniene, iar istoria demonstrează că grecii au ilustrat toate talentele din lume în științe, arte, filosofie, medicină. Scurți sau înalți, blonzi și bronzați, cu ochi albaștri și negri, supli și viguroși, cerebrali și sentimentali, comunicativi și reținuți, activi și visători, temperați și explozivi, grecii antichității au sintetizat omenirea, redând-o
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
în prima tratează despre produse minerale, vegetale, animale utilizate în terapeutică, prepararea și administrarea lor. Prescripțiile sale vor fi copiate, adaptate și difuzate mai mult de 1500 de ani. Pedanius Dioscorides (sec. I d.Chr.) s-a impus ca practician de talent și distins farmacolog. Cele cinci cărți ale farmacologiei sale au influențat farmacopeea romană, bizantină, arabă și occidentală. Călătoriile sale l-au ajutat. A fost medic militar cu discernământ și spirit științific. Tratatul său de medicină universală a fost, timp de
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
sociale în ambele țări și de aici în lume. Medicina preventivă câștigă teren. Trebuie spus că acest medic „de țară“ are numeroase relații cu naturaliști, biologi, pasionat de medicină și iubit de cetățeni, el este îndrăgostit de botanică, zoologie, are talent muzical și poetic. Premisele descoperirii sale însă existau, dar Jenner atestă științific ceea ce în medicina populară pe toate continentele se practica în forma variolizării, inclusiv în spațiul românesc. în Anglia de exemplu variolizarea e introdusă de soția ambasadorului englez la
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
clinicienilor și chirurgilor celebri, a căror prestigiu sporește prin realizările lor în spitale și la catedră. Armand Trousseau (1801 - 1867) este clinicianul profesor prin excelență. Iubit de studenți, asaltat de pacienți, el dispune de o vastă cultură dar și de talent al expunerii, încât și străinii îi frecventează lecțiile despre difterie, traheotomie, febre eruptive, boala Basedow, astm, tetanie, cancerul stomacului, flebite etc. Trousseau care debutase ca profesor de retorică, acum, titular al Catedrei de clinică medicală în Hôtel Dieu, își uimește
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]