201,835 matches
-
Ciucaș (arie protejată) este un sit de importanță comunitară (inclus în rețeaua ecologică Natura 2000) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat la interferența Transilvaniei cu Muntenia, pe teritoriile administrative ale județelor Brașov și Prahova. Aria naturală se întinde în extremitatea sud-estică județului Brașov (pe teritoriul orașului Săcele și pe cele ale comunelor Tărlungeni
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat la interferența Transilvaniei cu Muntenia, pe teritoriile administrative ale județelor Brașov și Prahova. Aria naturală se întinde în extremitatea sud-estică județului Brașov (pe teritoriul orașului Săcele și pe cele ale comunelor Tărlungeni și Vama Buzăului) și în cea nord-estică a județului Prahova, pe teritoriile comunelor Cerașu și Măneciu. Situl este străbătut de drumul național DN1A
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
național DN1A, care leagă municipiul Brașov de Ploiești Rețeaua Natura 2000 a fost inițiată în 1992 odată cu împărțirea UE în șapte ecoregiuni; cinci ("alpină, continentală, panonică, pontică, stepică") dintre acestea fiind indentificate și pe teritoriul României. Instituirea regimului de arie naturală protejată pentru situl „Ciucaș” s-a făcut prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind declararea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
pontică, stepică") dintre acestea fiind indentificate și pe teritoriul României. Instituirea regimului de arie naturală protejată pentru situl „Ciucaș” s-a făcut prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind declararea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România), conform "Directivei Habitate" a Uniunii Europene (Directiva 92/43 din 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a faunei și florei sălbatice) și se
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
13 decembrie 2007 (privind declararea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România), conform "Directivei Habitate" a Uniunii Europene (Directiva 92/43 din 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a faunei și florei sălbatice) și se întinde pe o suprafață de 21.864 hectare. Suprafața ariei naturale fiind acoperită în cea mai mare parte (60 %) de păduri; managementul sitului este asigurat de Direcția Silvică Ploiești (Ocolul Silvic Măneciu
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
rețelei ecologice europene Natura 2000 în România), conform "Directivei Habitate" a Uniunii Europene (Directiva 92/43 din 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a faunei și florei sălbatice) și se întinde pe o suprafață de 21.864 hectare. Suprafața ariei naturale fiind acoperită în cea mai mare parte (60 %) de păduri; managementul sitului este asigurat de Direcția Silvică Ploiești (Ocolul Silvic Măneciu). Prima inițiativă de înființare a "Parcului Național Ciucaș" a fost lansată (la Tărlungeni, Brașov) de Agenției Naționale pentru Protecția
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
s-au opus proiectului. Masivul Ciucaș a fost desemnat ca sit Natura 2000, în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice, precum și a habitatelor de interes comunitar. Acesta reprezintă o arie naturală (păduri de foioase, păduri de conifere, păduri în amestec, păduri în tranziție, tufișuri, tufărișuri, pajiști naturale, stepe și pășuni montane) de interes geologic, floristic, faunistic și peisagistic; încadrată în bioregiunea alpină a Munților Ciucaș (grupare montană a Carpaților de Curbură
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice, precum și a habitatelor de interes comunitar. Acesta reprezintă o arie naturală (păduri de foioase, păduri de conifere, păduri în amestec, păduri în tranziție, tufișuri, tufărișuri, pajiști naturale, stepe și pășuni montane) de interes geologic, floristic, faunistic și peisagistic; încadrată în bioregiunea alpină a Munților Ciucaș (grupare montană a Carpaților de Curbură, ce aparțin lanțului carpatic al Orientalilor). Situl include rezervația naturală Tigăile din Ciucaș, arie protejată de
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
păduri în tranziție, tufișuri, tufărișuri, pajiști naturale, stepe și pășuni montane) de interes geologic, floristic, faunistic și peisagistic; încadrată în bioregiunea alpină a Munților Ciucaș (grupare montană a Carpaților de Curbură, ce aparțin lanțului carpatic al Orientalilor). Situl include rezervația naturală Tigăile din Ciucaș, arie protejată de tip geomorfologic și peisagistic. Ciucașul prezintă o gamă variată de ansambluri neregulate de stâncării (cu dimensiuni și forme geomorfe diverse; turnuri: "Babele la Sfat, Mâna Dracului, Turnul lui Goliat, Turnul Roșu, Colții Bratocei, Colții
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
este de 4-5 m/s în văi și lunci, ajungând până la 7-8 m/s pe culmile și crestele cele mai înalte ale masivului. Vânturile dominante sunt cele vestice și nord-vestice și mai rar cele sud-vestice. Situl Ciucaș prezintă o arie naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. În arealul sitului au fost identificate 22 de tipuri de habitate de interes comunitar; astfel: Păduri de fag de tip
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
Vaccinum myrtillus L."), soc negru ("Sambucus nigra"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Rosa canina"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau endemice pentru această zonă a Carpaților de Curbură. Specii de plante ocrotite semnalate în arealul sitului: clopoțelul de munte ("Campanula serrata"), churechiul de munte ("Ligularia sibirica"), papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), floare
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
Morchella esculenta"). Fauna sitului este una bogată și variată în specii (mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești, crustacee, melci, moluște și insecte), dintre care unele protejate prin aceeași "Directivă a Consiliului European" (anexa I-a) 92/43/ CE (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), lup cenușiu ("Canis lupus
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
sturanyi, Deroceras turcicum"), insecte rare ("Pipiza fasciata, Campodea magna, Figites elongatus") sau fluturi din speciile: "Erebia sudetica, Erebia epiphron, Zygaena exulans, Panthea coenobita, Euphydrias maturna". Economia zonei este bazată pe turism (muzee, case memoriale, biserici, situri rurale, arii protejate, obiective naturale - canioane, megaliți, cascade, lacuri), exploatarea și prelucrarea lemnului, creșterea animalelor, valorificarea balastului de râu, industrie, comerț și construcții. Locuitorii municipiului Săcele păstrează încă obiceiurile primelor comunități de (uniuni pastorale autohtone de oieri români, asociați cu fenomenul transhumanței); astfel în fiecare
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
primelor comunități de (uniuni pastorale autohtone de oieri români, asociați cu fenomenul transhumanței); astfel în fiecare an sunt organizate două manifestări culturale de amploare: „Sântilia” (festivitate ce îmbină folclorul muzical-coregrafic și portul popular cu tradiția și obiceiurile, într-un cadru natural de excepție) și „Balul Plăcintelor” (petrecere anuală a mocanilor săceleni odată cu lăsatul secului). „Zilele Sf. Mihail” ("Napok Szent Mihály") este altă manifestare etno-culturală organizată la Săcele, de data aceasta de comunitatea ceangăilor (de confesiune evanghelică luterană și de naționalitate maghiară
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
ciupercilor, extinderea anexelor gospodărești și practicarea unor sporturi extreme (mașini de teren, ATV-uri, motociclete) ce perturbă liniștea arealului În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: În județul Brașov: În județul Prahova: Aria naturală oferă doritorilor posibilitatea practicării turismului montan, pe suprafața teritorială a acesteia aflându-se mai multe obiective de interes turistic (cabane, zone de agrement, stâncării cu forme megalitice, cheiuri, lacuri și văi), accesibile urmând unul din cele câteva trasee marcate: Reportaje
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
alele și poate reduce variabilitatea genetică. Atunci când există puține copii ale unei alele într-o populație, efectul derivei genetice e mai mare, iar când există mai mult copii efectul este mic. Numeroase discuții sunt purtate pe tema importaței acordate selecției naturale în raport cu procesele neutre (aleatoare), cum ar fi deriva genetică. Ronald Fisher susține că driftul genetic poartă un rol minor în evoluție. În anul 1968 Motoo Kimura a reaprins discuția cu a sa teorie neutră a evoluției moleculare, care susține că
Derivă genetică () [Corola-website/Science/331483_a_332812]
-
o populație mică, erorile de eșantionare pot modifica frecvența alelelor în mod semnificativ. Deci, deriva genetică este un mecanism evolutiv cu efecte majore în populațiile mici. Cu toate că ambele procese afectează cursul evoluției, deriva genetică acționează în mod aleatoriu, în timp ce selecția naturală nu este aleatoare. În timp ce selecția naturală este direcționată, ghidând procesul evoluției spre caracteristici moștenite, care reflectă adaptarea la mediu, deriva genetică nu este direcționată și are loc numai datorită șansei, hazardului. Ca un rezultat, deriva genetică acționează asupra frecvenței genelor
Derivă genetică () [Corola-website/Science/331483_a_332812]
-
pot modifica frecvența alelelor în mod semnificativ. Deci, deriva genetică este un mecanism evolutiv cu efecte majore în populațiile mici. Cu toate că ambele procese afectează cursul evoluției, deriva genetică acționează în mod aleatoriu, în timp ce selecția naturală nu este aleatoare. În timp ce selecția naturală este direcționată, ghidând procesul evoluției spre caracteristici moștenite, care reflectă adaptarea la mediu, deriva genetică nu este direcționată și are loc numai datorită șansei, hazardului. Ca un rezultat, deriva genetică acționează asupra frecvenței genelor la nivel de populație fără să
Derivă genetică () [Corola-website/Science/331483_a_332812]
-
moștenite, care reflectă adaptarea la mediu, deriva genetică nu este direcționată și are loc numai datorită șansei, hazardului. Ca un rezultat, deriva genetică acționează asupra frecvenței genelor la nivel de populație fără să țină cont de efectele fenotipice, spre deosebire de selecția naturală care favorizează genele a căror efecte fenotipice cresc șansele de reproducere și supraviețuire.
Derivă genetică () [Corola-website/Science/331483_a_332812]
-
o capacitate de 1500 de locuri și până în 2014 a fost arena de casă a clubului FC Rapid Ghidighici. Terenul dispune de o terasă cu o mică construcție în mijloc și câteva peluze poziționate pe terasele de beton. Lângă terenul natural, UEFA a inaugurat în 2006 și un mic teren artificial pentru tinerii localnici. Arena dispune de facilități precum canalizare, drenaj, sistem automat de udare a ierbii, bănci de rezerve acoperite.
Stadionul Ghidighici () [Corola-website/Science/331488_a_332817]
-
în care omul acționează asupra obiectului muncii (materiale, piese etc.) cu ajutorul mijloacelor de muncă (scule, unelte, mașini - unelte) poartă denumirea de produs. Noțiunea de produs este foarte largă, ea cuprinzând mijloace de producție (mașini, utilaje, scule, aparate, etc.), bunuri materiale naturale (minerale, vegetale, animale), bunuri de consum, etc. Obținerea unor produse, rezultatul desfășurării unui proces de fabricare, presupune supunerea materiei unui întreg șir de transformări pornind de la resursele naturale, care au, de cele mai multe ori, proprietăți improprii utilizării lor directe și ajungând
Tehnologia materialelor () [Corola-website/Science/331490_a_332819]
-
ea cuprinzând mijloace de producție (mașini, utilaje, scule, aparate, etc.), bunuri materiale naturale (minerale, vegetale, animale), bunuri de consum, etc. Obținerea unor produse, rezultatul desfășurării unui proces de fabricare, presupune supunerea materiei unui întreg șir de transformări pornind de la resursele naturale, care au, de cele mai multe ori, proprietăți improprii utilizării lor directe și ajungând la mașini și aparate, spre exemplu, care au proprietăți bine definite funcției lor. În construcția de mașini, procesele tehnologice de fabricare urmăresc două scopuri distincte : Între aceste două
Tehnologia materialelor () [Corola-website/Science/331490_a_332819]
-
și aspretele, efectivul porcușorului de vad crescând semnificativ în perioada 1964-1965 comparativ cu anii precedenți. În anul 1967 s-a început construirea pe râul Argeș a celui mai mare baraj hidroelectric din România, Lacul Vidraru, cu consecințe dezastruoase asupra mediului natural din bazinul râului. Cursul Argeșului a fost schimbat de mai multe ori, vegetația acvatică îndepărtată, dar mai ales au fost înlăturate mari cantități de nisip și pietre în care aspretele își avea habitatul obișnuit, ceea ce a dus la dispariția definitivă
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
a putut fi reprodus în captivitate. După 1992 s-au mai efectuat cercetări și s-au mai prins exemplare de asprete, care au fost eliberate. Profesorul Nicolae Crăciun și Adrian Ionașcu în 2004-2005 au studiat deplasările aspretelui în mediul său natural de viață cu ajutorul telemetriei. Peștii adulți ating 12,5 cm lungime totală (10,5 cm fără înotătoare caudală). Longevitatea maximală este de 6 ani (în captivitate), majoritatea peștilor prinși aveau 2-3 ani. Aspretele are un aspect general asemănător cu zglăvoaca
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
lânii, depozitarea pe malul râului a unor cantități de steril, intensificarea extracției de piatră și a bolovanilor din albia râului. S-au semnalat creșteri ale concentrației de materii organice și amoniac. Aspretele nu are pretenții asupra vegetației existente, în mediul natural vegetația acvatică este slab reprezentată. În Râul Vâlsan aspretele trăiește alături de alte specii de pești: beldiță ("Alburnoides bipunctatus"), boiștean ("Phoxinus phoxinus"), clean ("Leuciscus cephalus"), grindel ("Barbatula barbatula"), mreană vânătă ("Barbus petenyi"), nisipariță ("Sabanejewia romanica"), păstrăv de munte ("Salmo trutta fario
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]