201,835 matches
-
de tip graffiti lăsate de vizitatori de-a lungul secolelor. Alte două pasaje pătrund mai adânc în stâncile insulei. S-a crezut că aceste pasaje erau scări vechi care duceau la palatul împăratului Tiberius. Cu toate acestea, pasajele sunt treceri naturale înguste care se înfundă mai încolo. În cursul secolului al XVIII-lea, grota a fost cunoscută de localnici sub numele de "Gradola", după numele locului de acostare aflat în apropiere. Ea era evitată de localnici și de marinari, deoarece se
Grota Albastră (Capri) () [Corola-website/Science/336507_a_337836]
-
privit într-un mod neo-Lamarckian. Shaler a extins munca lui Charles Darwin cu privire la importanța râmelor în formarea solului la alte animale, cum ar fi furnicile. Ca și mulți alți evoluționiști ai vremii, Shaler a încorporat principiile de bază ale selecției naturale — șansă, întâmplare, oportunism — într-un tablou de ordine, scop și progres în care caracteristicile erau moștenite prin eforturile depuse de organismele individuale. Shaler a fost, de asemenea, un apologet al sclaviei și un susținător sincer în superioritatea rasei anglo-saxone. La
Nathaniel Shaler () [Corola-website/Science/336517_a_337846]
-
Revue Philosophique et Religieuse". În plus, el a scris Electricitate și Magnetism în care a prezentat o teorie a magnetismului. Guillemin a fost cel care a elaborat capitolul de astronomie în cea de-a doua ediție a Dicționarului de istorie naturală Dorbigny. Guillemin a fost, de asemenea, implicat în politică și a rămas credincios convingerilor sale liberale până la capăt.
Amédée Guillemin () [Corola-website/Science/336516_a_337845]
-
filme au fost turnate la Negresco, printre care "La Cage aux folles 2", "Chacal" sau chiar "Le Héros de la famille", regizat de Thierry Klifa în 2006 și turnat la Nișă. Multe scene din acest film au fost turnate în decorul natural al hotelului Negresco: holul principal, salonul Versailles, unul din apartamente, restaurantul "La Chantecler" și barul "Le Relais". Întreaga echipă a filmului a fost găzduită la Negresco, printre cei cazați aici fiind Catherine Deneuve, Emmanuelle Béart, Miou-Miou, Gérard Lanvin, Claude Brasseur
Hotelul Negresco () [Corola-website/Science/336527_a_337856]
-
anxiolitic. Rolul partenerului este esențial. Tratamentul disfuncției erectile a fost îmbogățit în ultimii 35 de ani cu tratamente eficiente: inhibitorii fosfodiesterazei de tip 5 - PDE5 (sildenafil, tadalafil, vardenafil, avanafil, udenafil) administrate oral, alprostadil (prostaglandină E1 PGE-1), Papaverină injectate intracavernos, afrodiziace naturale (yohimbina, damiana, epimedium etc), agoniști dopaminici (apomorfină).
Impotență sexuală () [Corola-website/Science/333473_a_334802]
-
fabricat la Taganrog, în Federația Rusă, iar turbina cu abur și generatorul electric au fost fabricate tot în Federația Rusă, la Uzina LMZ. Cazanul funcționează cu păcură, cu o putere calorifică inferioară de 38.720 kj/kg, și cu gaze naturale, cu o putere calorifică inferioară de 31.820 kj/mc. Sistemul de răcire este construit ca o combinație de circuit deschis și circuit închis cu turnuri de răcire, iar apa de răcire este preluată din râul Trotuș. În anul 2007
Termocentrala Borzești () [Corola-website/Science/333477_a_334806]
-
CBET) doar în format electronic. Prima circulară a fost publicată în ziua de 7 februarie 1920. Resursele Biroului provin îndeosebi din abonamente la diferite servicii pe care le oferă. CBAT este locul unde sunt centralizate descoperirile de comete, asteroizi, sateliți naturali din Sistemul Solar, novae, supernovae și alte evenimente trecătoare. Primul birou central a fost creat la Kiel (în Germania), unde a rămas până la Primul Război Mondial, când a fost mutat la "Observatorul din Copenhaga", în Danemarca, unde a rămas până la
Biroul Central pentru Telegrame Astronomice () [Corola-website/Science/333486_a_334815]
-
germanii au resimțit din plin efectele lipsei trupelor de rezervă care să înlocuiască militarii care luptau de prea multă vreme în primele linii. Aliații trebuiau să depășească două obstacole majore plasate în calea ofensivei lor. Primul era formată din barierele naturale ale râurilor din estul Franței. Cel de-al doilea era Linia Siegfried, ale cărei forțe defensive erau plasate sub comanda feldmareșalului Gerd von Rundstedt. Deși ieșirea din zonele de debarcare din Normandia a luat mai mult decât fusese planificat, înaintarea
Campania Liniei Siegfried () [Corola-website/Science/333475_a_334804]
-
1975). Acest principiu promovează analiza consumului de energie pe ciclul de viață al clădirilor și analiza emisiilor poluante. Acest principiu statuează că există un nivel al intensității locuirii omenești în care resursele consumate vor fi înlocuite prin completare de către ciclurile naturale ale anotimpurilor, creând astfel un echilibru de mediu. Este parte a acestui principiu afirmația că atât timp cât natura poate reînvia an de an, atât timp cât biomasa poate supraviețui în propriul ecosistem, atât timp cât motivele de reproducere a speciilor de faună și avifauna sunt
Principiile urbanismului inteligent () [Corola-website/Science/333498_a_334827]
-
La baza acestui principiu stă presupunerea că există o graniță fragilă care este traversată atunci când fauna, care eco-fertilizează flora, care susține solul, care susține dealurile, nu mai este acolo. Eroziunea, colmatarea rețelelor de drenare și inundațiile sunt rezultatul utilizării resurselor naturale peste un nivel de la care nu mai este cale de întoarcere (point of no return) și de la care capacitatea naturală de refacere a ecosistemului este depășită. Din acel punct degradare se accelerează și amplifică. Despădurirea, deșertificarea, eroziunea, inundațiile, incendiile și
Principiile urbanismului inteligent () [Corola-website/Science/333498_a_334827]
-
susține solul, care susține dealurile, nu mai este acolo. Eroziunea, colmatarea rețelelor de drenare și inundațiile sunt rezultatul utilizării resurselor naturale peste un nivel de la care nu mai este cale de întoarcere (point of no return) și de la care capacitatea naturală de refacere a ecosistemului este depășită. Din acel punct degradare se accelerează și amplifică. Despădurirea, deșertificarea, eroziunea, inundațiile, incendiile și alunecările de teren sunt toate în creștere. Principiul afirmă ca fiind strigătoare la cer "actele împotriva naturii" printre care se
Principiile urbanismului inteligent () [Corola-website/Science/333498_a_334827]
-
alunecările de teren sunt toate în creștere. Principiul afirmă ca fiind strigătoare la cer "actele împotriva naturii" printre care se numără tăierea de arborilor de pe versanții colinelor, carierele amenajate pe pante, evacuarea apelor uzate și a deșeurilor industriale în sistemul natural de drenaj, pavarea și asfaltarea excesivă, construcțiile pe pante abrupte. Această teorie urbanistică susține că echilibrul ecologic urban poate fi menținut atunci când zonele fragile sunt rezervate, când se urmărește conservarea ecosistemelor iar incintele cu intensitate a locuirii scăzută sunt în
Principiile urbanismului inteligent () [Corola-website/Science/333498_a_334827]
-
abrupte. Această teorie urbanistică susține că echilibrul ecologic urban poate fi menținut atunci când zonele fragile sunt rezervate, când se urmărește conservarea ecosistemelor iar incintele cu intensitate a locuirii scăzută sunt în mod deliberat identificate. Astfel, acest principiu operează în interiorul echilibrului natural, având ca obiectiv protejarea și conservarea acele elemente ecologice care permit regenerarea mediului. Prin urmare, primul principiu al Urbanismului Inteligent afirmă că urbanizarea trebuie să fie în echilibru cu natura.
Principiile urbanismului inteligent () [Corola-website/Science/333498_a_334827]
-
Munții Apuseni - Vlădeasa este o zonă protejată (arie de protecție specială avifaunistică - SPA) situată în vestul Transilvaniei, pe teritoriile județelor Albă, Bihor și Cluj. Aria naturală ocupă extremitatea nord-vestică a județului Albă (teritoriile administrative ale comunelor Albac, Arieșeni, Gardă de Sus, Horea și Scărișoara), cea sud-estică a județului Bihor (pe teritoriul orașului Nucet și cele ale comunelor Budureasa, Buntești, Câmpani și Pietroasa) și cea sud-vestică a
Munții Apuseni - Vlădeasa (sit SPA) () [Corola-website/Science/333506_a_334835]
-
Guvern" nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România). Acesta se întinde pe o suprafață de 93.082 hectare și include ariile protejate: Parcul Natural Apuseni, Avenul Borțigului, Complexul Carstic din Valea Ponorului, Cheile Albacului, Cheile Gârdișoarei, Cheile Ordâncușei, Fâneața Izvoarelor Crișul Pietros, Groapă de la Bârsa, Groapă Ruginoasa, Izbucul Tăuzului, Izbucul Cotețul Dobreștilor, Izbucul Matisești, Molhașul Mare de la Izbuc, Piatra Bulzului, Pietrele Galbenei, Peșteră Cetatea
Munții Apuseni - Vlădeasa (sit SPA) () [Corola-website/Science/333506_a_334835]
-
Moțului), abrupturi stâncoase (Pietrele Galbenei, Pietrele Albe), chei, văii (Valea Sighiștelului, Valea Galbenei), doline (Lumea Pierdută), măguri, lapiezuri, ponoare (Cetățile Ponorului), avene (Avenul cu Vacă), peșteri (Urșilor, Ciur Izbuc, Cetatea Rădesei, Ghețarul Focul Viu, Peșteră Smeilor de la Onceasa); cu suprafețe naturale acoperite cu păduri, pășuni și pajiști. Situl adăpostește și asigură condiții prielnice de viețuire mai multor specii de păsări (migratoare, de pasaj sau sedentare), dintre care unele protejate la nivel european sau aflate pe lista roșie a IUCN. Situl dispune
Munții Apuseni - Vlădeasa (sit SPA) () [Corola-website/Science/333506_a_334835]
-
Această scenă este un șlep adus de la Tulcea și care este acum andocat în Portul turistic Mangalia, creație a primarului vizionar Zanfir iorgus, având capacitatea de a susține peste 200 țde persoane. În jurul scenei sunt gradene sub forma unui amfiteatru natural, unde vară de vară, vin spectatori din toate colțurile țării cât și de pe întregul mapamond. Primele ediții ale festivalului Callatis au avut loc în fiecare vară în jurul datei de 15 august. Începând cu anul 2007, cca 3 ediții, festivalul a
Festivalul Callatis () [Corola-website/Science/329989_a_331318]
-
sunt acoperiți cu solzi. Solzii de partea ventrală sunt mai mari decât cei de pe partea dorsală și joacă un rol important în deplasarea sa. Alternarea de desene deschise și întunecoase pe solzi oferă șarpelui un camuflaj perfect în habitatul său natural. Unele din exemplare afișează tulburări pigmentare, cum ar fi albinismul. Deși aceste exemplare sunt rare în sălbăticie, în captivitate sunt comune, și sunt încrucișate selectiv pentru a obține diferite variațiuni de culoare. Șerpii Boa constrictor au un cap în formă
Șarpe boa () [Corola-website/Science/329998_a_331327]
-
Mexicului și altor state din America Centrală și de Sud. Boa constrictor se simte bine într-o mare varietate de medii înconjurătoare, de la junglă până la semideșerturile aride. Preferă, totuși, să trăiască în junglă profitând de umezeală și temperatură, protecție împotriva prădătorilor naturali și cantitatea mare de pradă disponibilă. Este de obicei găsit în sau pe lângă râuri și cursuri de apă, fiind un înotător bun. Boa constrictor poate ocupa de asemenea vizuinile mamiferelor de mărime medie, unde se ascunde de inamicii săi naturali
Șarpe boa () [Corola-website/Science/329998_a_331327]
-
naturali și cantitatea mare de pradă disponibilă. Este de obicei găsit în sau pe lângă râuri și cursuri de apă, fiind un înotător bun. Boa constrictor poate ocupa de asemenea vizuinile mamiferelor de mărime medie, unde se ascunde de inamicii săi naturali. Șerpii boa trăiesc în general solitari, și nu interacționează cu alți șerpi decât atunci când vor să se împerecheze. Sunt animale nocturne, dar pot fi active și ziua, atunci când temperaturile din timpul nopții sunt prea mici. Fiind șerpi semi-arboricoli, tinerii boa
Șarpe boa () [Corola-website/Science/329998_a_331327]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în județul Alba, pe teritoriul administrativ al comunei Lopadea Nouă. Aria naturală se află în partea nord-estică a județului Alba (în estul râului Mureș și cea nord-estică a satului Băgău, lângă drumul național județean (DJ107E), care
Tăul fără fund de la Băgău () [Corola-website/Science/330004_a_331333]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în județul Alba, pe teritoriul administrativ al comunei Lopadea Nouă. Aria naturală se află în partea nord-estică a județului Alba (în estul râului Mureș și cea nord-estică a satului Băgău, lângă drumul național județean (DJ107E), care leagă orașul Aiud de localitatea Lopadea Nouă. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea
Tăul fără fund de la Băgău () [Corola-website/Science/330004_a_331333]
-
teritoriul administrativ al comunei Lopadea Nouă. Aria naturală se află în partea nord-estică a județului Alba (în estul râului Mureș și cea nord-estică a satului Băgău, lângă drumul național județean (DJ107E), care leagă orașul Aiud de localitatea Lopadea Nouă. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr. 5 din 6 martie 2000" publicată în Monitorul Oficial al României Nr. 152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate) și
Tăul fără fund de la Băgău () [Corola-website/Science/330004_a_331333]
-
aprobarea planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate) și se întinde pe o suprafață de 7,40 de hectare. Aria protejată "Tăul fără fund" este inclusă în situl Natura 2000 - "Băgău" și reprezintă o arie naturală de interes peisagistic (ochiuri de apă, lacul și zona împrejmuitoare, turbării) ce adăpostește floră și faună specifică mlaștinilor. În arealul rezervației este semnalată prezența mai multor specii floristice (arbori, arbusti și ierburi), printre care stejar ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea
Tăul fără fund de la Băgău () [Corola-website/Science/330004_a_331333]
-
rezervației este semnalată prezența mai multor specii floristice (arbori, arbusti și ierburi), printre care stejar ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), carpen ("Carpinus betulus"), mesteacăn pufos ("Betula pubescens"), păducel ("Crataegus monogyna"), roua-cerului ("Drosera rotundifolia") sau moșișoare ("Liparis loeselii"). În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale), astfel:
Tăul fără fund de la Băgău () [Corola-website/Science/330004_a_331333]