201,835 matches
-
de Jos, în apropierea drumului național DN73C, care leagă municipiul Curtea de Argeș de localitatea Berevoiești. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 202 hectare. Situl reprezintă o zonă montană de-a lungul râului Brătia și a afluentului său
Văile Brătiei și Brătioarei () [Corola-website/Science/330484_a_331813]
-
a lungul râului Brătia și a afluentului său Brătioara (râuri, plaje de nisip, pajiști, păduri de conifere, păduri de foioase și păduri în tranziție) încadrată în bioregiune alpină și continentală aflată la poalele sudice ale Munților Iezer-Păpușa; ce conservă habitate naturale de tip: "Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)" care adăpostesc arboret de fag, frasin, paltin de munte sau arin alb și protejază o gamă variată de amfibieni, reptile și pești. La baza desemnării
Văile Brătiei și Brătioarei () [Corola-website/Science/330484_a_331813]
-
arin alb și protejază o gamă variată de amfibieni, reptile și pești. La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică), printre care reptile și amfibieni cu specii de: șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), năpârcă ("Natrix natrix"), ivoraș-cu-burta-galbenă (o broască din specia "Bombina variegata"), broasca roșie de munte ("Rana temporaria", broasca verde ("Rana
Văile Brătiei și Brătioarei () [Corola-website/Science/330484_a_331813]
-
este o arie protejată (sit de importanță comunitară - SCI) situată în Muntenia, pe teritoriul județului Prahova. Aria naturală se află în partea sud-estică a județului Prahova (aproape de limita teritorială cu județul Buzău), pe teritoriul administrativ al comunei Gura Vadului, în imediata apropiere de drumul județean DJ100H, care leagă localitatea Tohani de Jugureni. Zona a fost declarată sit de
Stânca Tohani () [Corola-website/Science/330480_a_331809]
-
Vadului, în imediata apropiere de drumul județean DJ100H, care leagă localitatea Tohani de Jugureni. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 50 hectare. Situl reprezintă o zonă deluroasă (dealurile "Streheanu" constituite pe calcare sarmatice, pajiști, păduri de
Stânca Tohani () [Corola-website/Science/330480_a_331809]
-
2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 50 hectare. Situl reprezintă o zonă deluroasă (dealurile "Streheanu" constituite pe calcare sarmatice, pajiști, păduri de foioase) încadrată în bioregiune continentală aflată la poalele Subcarpaților de Curbură; ce conservă habitate naturale de tip: "Comunități pioniere din Sedo-Scleranthion sau din Sedo albi-Veronicion dilleni pe stâncării silicioase", "Pajiști uscate seminaturale și faciesuri cu tufărișuri pe substrat calcaros (Festuco Brometalia)", "Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice" și "Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase" și
Stânca Tohani () [Corola-website/Science/330480_a_331809]
-
de plante, dintre care unele foarte rare sau endemice pentru regiunea Munteniei. La baza desemnării sitului se află câteva specii floristice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică), printre care: miruță ("Anchusa officinalis"), "Alyssum caliacrae" specie endemică pentru România, coșaci ("Astragalus vesicarius"), capul-șarpelui ("Echium rubrum"), rușcuță de primăvară ("Adonis vernalis"), usturoi sălbatic (cu specii de "Allium saxatile", "Allium moschatum", "Allium
Stânca Tohani () [Corola-website/Science/330480_a_331809]
-
este o arie protejată (sit de importanță comunitară - SCI) situată în centrul Transilvaniei, pe teritoriul județului Mureș. Aria naturală se află în partea vestică a județului Mureș, pe teritoriul administrativ al orașului Iernut (în sud-estul satului Lechința), în apropierea drumului național DN15, care leagă municipiul Târgu Mureș de orașul Luduș. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin
Râpa Lechința () [Corola-website/Science/330493_a_331822]
-
Lechința), în apropierea drumului național DN15, care leagă municipiul Târgu Mureș de orașul Luduș. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 283 hectare. Situl reprezintă o zonă de câmpie aflată pe malul estic al Mureșului (râuri, lacuri
Râpa Lechința () [Corola-website/Science/330493_a_331822]
-
România) și se întinde pe o suprafață de 283 hectare. Situl reprezintă o zonă de câmpie aflată pe malul estic al Mureșului (râuri, lacuri, pajiști, pășuni, păduri de foioase și terenuri arabile cultivate) încadrată în bioregiune continentală; ce conservă habitate naturale de tip: "Pajiști stepice subpanonice" care adăpostesc plante xerofile cu specii de colilie ("Stipa stenophyla") și păiuș ("Festuca valesiaca") și protejază faună de amfibieni și reptile, pești și fluturi. La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice enumerate în
Râpa Lechința () [Corola-website/Science/330493_a_331822]
-
Festuca valesiaca") și protejază faună de amfibieni și reptile, pești și fluturi. La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică), printre care reptile și amfibieni cu specii de: broască țestoasă de baltă ("Emys orbicularis"), buhai de baltă cu burta roșie ("Bombina bombina", specie considerată ca vulnerabilă și aflată pe lista roșie a
Râpa Lechința () [Corola-website/Science/330493_a_331822]
-
din America de Nord, lung de 20-30 cm, greu de circa 200-300 g, cu capul lat, gura mare cu patru perechi de mustăți. Pe spate are o înotătoare adipoasă. A fost importat în Europa apuseană în 1880, de unde s-a răspândit pe cale naturală în multe țări, inclusiv în România. În România există în special în Transilvania. Are valoare economică redusă. , Somn american, Somnicaș, Biș cu coarne, Opt mustăți. Somnul pitic este un pește originar din apele dulci stătătoare mâloase și înierbate din America de Nord
Somn pitic () [Corola-website/Science/330501_a_331830]
-
și Puerto Rico (US). El au fost, de asemenea, introdus în vestul Statelor Unite și Columbia Britanică. În Europa apuseană a fost introdus întâi în Germania (1880) apoi în Franța, Austria, Belgia, Iugoslavia ca pește de acvariu și s-a răspândit pe cale naturală în mai multe țări. În România a fost semnalat pentru prima dată în anul 1934. La noi este răspândit în special în Transilvania: în Tisa și afluenții ei: Someș, Crișuri (Crișul Negru, Alb și Repede), Mureș, Bega, apoi în Timiș
Somn pitic () [Corola-website/Science/330501_a_331830]
-
este o arie protejată (sit de importanță comunitară - SCI) situată în sud-estul Moldovei, pe teritoriul județului Galați. Aria naturală se află în partea sud-estică a județului Galați, pe teritoriul administrativ al comunei Tulucești (în vestul satului omonim), în apropierea drumului național DN24D, care leagă municipiul Bârlad de satul Tulucești. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul
Pădurea Gârboavele () [Corola-website/Science/330496_a_331825]
-
satului omonim), în apropierea drumului național DN24D, care leagă municipiul Bârlad de satul Tulucești. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 219 hectare. Situl reprezintă o zonă de câmpie (râuri, lunci, pajiști, păduri de foioase și tufărișuri
Pădurea Gârboavele () [Corola-website/Science/330496_a_331825]
-
rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 219 hectare. Situl reprezintă o zonă de câmpie (râuri, lunci, pajiști, păduri de foioase și tufărișuri) încadrată în bioregiune stepică a Podișului Moldovenesc; ce conservă habitate naturale de tip: "Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice", "Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp" și "Vegetație forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos"; și protejează o gamă variată de floră (stejar, stejar brumăriu, stejar pufos, păducel, porumbar, alun turcesc, măceș, scumpie) și faună
Pădurea Gârboavele () [Corola-website/Science/330496_a_331825]
-
păducel, porumbar, alun turcesc, măceș, scumpie) și faună rară. La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice și floristice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: reptile și amfibieni cu specii de: năpârcă ("Natrix natrix"), șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), gușter ("Lacerta viridis"), broasca-roșie-de-pădure ("Rana dalmatina"), broasca verde ("Rana esculenta"), broasca râioasă brună ("Bufo bufo") sau broasca
Pădurea Gârboavele () [Corola-website/Science/330496_a_331825]
-
și în râul Barcău. Somnul pitic negru a fost importat în heleșteiele din Ungaria în anul 1980 din Italia, apoi în 1997 a fost semnalat apariția speciei în partea ungară a Crișului. Probabil de aici specia s-a răspândit pe cale naturală și în apele din România . Ca atare este probabilă prezența speciei și în cele trei Crișuri. În anul 2005 au fost pescuite în Dunăre la km. 929 câte un exemplar de somn pitic negru.
Somn negru () [Corola-website/Science/330510_a_331839]
-
este o arie protejată (sit de importanță comunitară - SCI) situată în sud-estul Moldovei, pe teritoriul județului Galați. Aria naturală se află în partea nord-vestică a județului Galați, pe teritoriul administrativ al comunei Negrilești (în vestul satului omonim), în apropierea drumului național DN24, care leagă municipiul Tecuci de Bârlad. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului
Pădurea Balta - Munteni () [Corola-website/Science/330511_a_331840]
-
vestul satului omonim), în apropierea drumului național DN24, care leagă municipiul Tecuci de Bârlad. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 86 hectare. Situl reprezintă o zonă de câmpie în lunca Bârladului (râuri, lunci, pajiști, păduri de
Pădurea Balta - Munteni () [Corola-website/Science/330511_a_331840]
-
în România) și se întinde pe o suprafață de 86 hectare. Situl reprezintă o zonă de câmpie în lunca Bârladului (râuri, lunci, pajiști, păduri de foioase și terenuri arabile cultivate) încadrată în bioregiune stepică a Podișului Moldovenesc; ce conserva habitate naturale de tip: "Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, de-a lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)"; și protejează o gamă floristica variată. Floră este constituită din arbori și arbuști cu specii de: stejar ("Quercus
Pădurea Balta - Munteni () [Corola-website/Science/330511_a_331840]
-
Platanthera bifolia") sau joldeală ("Serratula wolffii") La baza desemnării sitului se află un lepidopter (fluture) din specia "Erannis ankeraria"; specie faunistica listata în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaj
Pădurea Balta - Munteni () [Corola-website/Science/330511_a_331840]
-
puterilor europene în spațiul islamic putem vorbi de o « activare a componentei politice a conceptului de comunitatea islamică ». Se cristalizează astfel concepte de construire a unei structuri fizice care să regrupeze toate țările musulmane. Putem consideră acest lucru un demers natural care, în cadrul dispariției vechii structuri ce regrupa toate teoretizările cu privire la identitatea musulmană , s-a cristalizat într-o formă asemănătoare cu ceea ce numim și întâlnim astăzi că fiind naționalismul arabic. Figura cea mai carismatică care și-a propus readucerea la viață
Naționalism arab () [Corola-website/Science/331049_a_332378]
-
Bisoca este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în partea nordică a Munteniei, pe teritoriul județului Buzău. Aria naturală se află în partea estică a județului Buzău (aproape de limita teritorială cu județul Vrancea), pe teritoriile administrative ale
Bisoca (sit SCI) () [Corola-website/Science/331036_a_332365]
-
biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în partea nordică a Munteniei, pe teritoriul județului Buzău. Aria naturală se află în partea estică a județului Buzău (aproape de limita teritorială cu județul Vrancea), pe teritoriile administrative ale comunelor Bisoca și Mânzălești și este străbătută de drumul județean DJ204C, care leagă localitatea Jitia de Sărulești. Zona a fost declarată sit
Bisoca (sit SCI) () [Corola-website/Science/331036_a_332365]