20,995 matches
-
sunt frecvente, uneori ajungând până la 40 cm pe an. Umiditatea este chiar ridicată de-a lungul întregului an și căderile de precipitații anuale ating o medie de 1000 mm. Într-o imagine stereotipă, orașul este adesea învăluit în ceața caracteristică bazinului râului Po, deși îndepărtarea culturilor de orez de aici și reducerea nivelului poluării a redus acest fenomen în ultimii ani. Datorită patrimoniului său cultural de mare valoare, Italia fiind țara cu cele mai multe monumente intrate în patrimoniul universal din lume (43
Milano () [Corola-website/Science/296696_a_298025]
-
locale, cât și corespondenți pentru publicațiile naționale. Presa locală este reprezentată de: Pe lângă stadioanele Astra și Ilie Oană, Ploieștiul dispune și de alte baze sportive și locuri de petrecere a timpului liber: Sala Sporturilor „Olimpia” (inaugurată în 1972), Parcul Central, Bazinul de înot „Vega”, Patinoarul artificial sau Hipodromul situat la intrarea în oraș (dinspre București). Pe hipodromul din Ploiești au loc curse de trap, însă, oficial, hipodromul nu este funcțional, avand nevoie de ample lucrări de renovare În ultimele decenii, Ploieștiul
Ploiești () [Corola-website/Science/296693_a_298022]
-
culturilor de cereale și de tutun. Apulia de luptă de secole cu problema cantităților insuficiente de apă. Solurile sale afânate și calcaroase absorb imediat stropii aduși de ploile prea rare. Sistemul complex (dar deja insuficiente) de irigații colectează apa din bazinul râului Sele din Campania și o distribuie prin numeroase canale în întreaga regiune. Pe terenurile montane se cresc ovine. Coastele Apuliei se întind de la localitatea Marina di Ginose din apropiere de Taranto până la granițele provinciei Molise. Pe țărmul mării se
Apulia () [Corola-website/Science/296710_a_298039]
-
orașe și sate, precum și a unor amfiteatre pentru luptele de gladiatori la Sarmizegetusa, Porolissum și Micia. S-au descoperit băi publice în orașe și în castrele de la Bivolari, Bumbești, Copăceni. O baie română era alcătuită din multe săli, una cuprinzând bazinul cu apă rece, o altă în cae venea, printr-un sistem de tuburi aerul cald și o sală cu paturi unde oamenii se odihneau după îmbaiere. Erau și săli de așteptare și vestibule. Au existat și influențe orientale: contraforții zidurilor
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
Râul Olt este principalul curs de apă de pe teritoriul orașului, traversându-l prin partea sa vestică. Este unul din cele mai importante râuri din țară, având o lungime de 615 km, un debit mediu de 190 m³/s și un bazin hidrografic ce se întinde pe 24.050 km². Pe Olt există aproape 30 de lacuri de acumulare, barajul de la Slatina fiind unul dintre cele mai importante baraje amenajate pe râu. Pusă în funcțiune în anul 1981, acumularea hidroenergetică Slatina, prezintă
Slatina, România () [Corola-website/Science/296713_a_298042]
-
se mai ramifică și șoseaua județeană DJ157, care duce spre sud-est la Dumbrava Roșie, Dochia, Mărgineni, Făurei, Trifești și Horia (unde se termină în DN15D). Este amplasat parțial (zona centrală și cartierele vestice) la altitudinea de 310 m, într-un bazin intramontan străjuit de culmile Pietricica (590 m) la sud-est, Cozla (679 m) la nord, Cernegura (852 m) la sud-vest, Cârloman (617 m) la nord-vest și Bâtca Doamnei (462 m) la sud-vest și, parțial extramontan în zona subcarpatică spre est, pe
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
mil. mc, format de barajul cu același nume) și lacul Reconstrucția (10 ha și un volum de cca. 250 mii mc, din care se desprinde canalul hidrotehnic al Bistriței). Ambele sunt lacuri de acumulare pe râul Bistrița. Altitudinea medie a bazinului hidrografic este de cca. 920 m, iar relieful se caracterizează prin masivitate și altitudini mai mari în vest și în partea superioară a bazinului hidrografic, apoi tot mai reduse spre est și sud-est. Pădurile din jur sunt formate în general
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
desprinde canalul hidrotehnic al Bistriței). Ambele sunt lacuri de acumulare pe râul Bistrița. Altitudinea medie a bazinului hidrografic este de cca. 920 m, iar relieful se caracterizează prin masivitate și altitudini mai mari în vest și în partea superioară a bazinului hidrografic, apoi tot mai reduse spre est și sud-est. Pădurile din jur sunt formate în general din conifere: brad, molid și pin; și din foioase: fag, mesteacăn, carpen, stejar, plop; dar și din arbuști: corn, măceș, alun, etc. Alături de conifere
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
formă de averse. Cantitatea anuală de precipitații în oraș este cu 20-40 mm mai mare decât în afara lui: 480 mm. Cea mai mare cantitate de precipitații a fost înregistrată anul 1998 - 890 mm. Apele curgătoare din Chișinău fac parte din bazinul Nistrului. Prin Chișinău curge râul Bâc, iar la periferia să de sud-vest râul Ișnovăț, afluent de dreapta al Bacului. Râul Bâc are o lungime de 155 km, suprafața bazinului - peste 2000 km². Bîcul se revarsă în fluviu Nistru la un
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
anul 1998 - 890 mm. Apele curgătoare din Chișinău fac parte din bazinul Nistrului. Prin Chișinău curge râul Bâc, iar la periferia să de sud-vest râul Ișnovăț, afluent de dreapta al Bacului. Râul Bâc are o lungime de 155 km, suprafața bazinului - peste 2000 km². Bîcul se revarsă în fluviu Nistru la un km distanță de satul Gură Bîcului, raionul Anenii Noi. Debitul maxim al apelor mari de primăvară în râul Bâc a fost de 40,7 m/s (1973), iar a
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
și fiind totodată pus în practică sub conducerea tot a unui botanist, întreaga Grădină Botanică este în primul rând o expresie a conceptelor botanice în materie de clasificare a plantelor și de fitogeografie, iar nu un parc public artistic. Stâncăriile, bazinele, grămezile de nisip și colțurile umbroase sunt făcute pentru a da plantelor condițiile naturale cele mai potrivite de care au nevoie pentru a trăi, iar nu ca și decor arhitectural. Punctul de vedere al esteticii horticulturii și al arhitecturii decorative
Grădina Botanică din Cluj () [Corola-website/Science/296744_a_298073]
-
prioritate cerințelor botanice și crescând astfel valoarea științifică a întregii instituții. În toamna anului 1923 s-au terminat lucrările de construire a instalațiilor hidraulice proprii ale Grădinii, alcătuite la acel moment din următoarele piese: un baraj pentru Pârâul Țiganilor, un bazin de colectare a apei, casa de pompe cu motor pe benzină, castelul de apă cu rezervor (capacitate de 80 000 kg apă) având o scară de acces până în vârf și o galerie care servește și astăzi drept punct de admirare
Grădina Botanică din Cluj () [Corola-website/Science/296744_a_298073]
-
o scară de acces până în vârf și o galerie care servește și astăzi drept punct de admirare a panoramei Grădinii și întregului oraș, o rețea de distribuție în întreaga grădină cu 25 hidranți. În apropiere sunt prezente, de asemenea, două bazine mari semi-eliptice din beton și 34 de bazinașe pătrate (aflate în legătură cu instalațiile hidraulice), în care au fost plantate numeroase plante exotice. Tot în 1923 s-au amenajat aproape complet grupele sistematice ordonate după un plan original, s-au construit stâncării
Grădina Botanică din Cluj () [Corola-website/Science/296744_a_298073]
-
legale pentru desfășurarea acesteia din urmă". Una din formele de braconaj specificate de lege este folosirea de capcane neautorizate. Legea română privind fondul piscicol, pescuitul și acvacultura definește "braconajul piscicol" ca infracțiunea care constă în practicarea ilegală a pescuitului în bazinele piscicole naturale. ul piscicol are următoarele consecințe negative: Prin derivare, se folosește și termenul de "braconaj arheologic", care se referă la efectuarea de detecții și săpături ilegale în siturile arheologice.
Braconaj () [Corola-website/Science/317029_a_318358]
-
aparținuse unei clădiri care a fost distrusă, despre care se considera că ar reprezenta în prima etapă cripta unei moschei sau a unui mausoleu. În a doua etapă, deasupra acesteia a fost construit palatul, iar subteranele au fost reamenajate ca bazine pentru apă. Construcția din interiorul cetății era din patru rânduri de cărămidă și avea și un sistem de încălzire. Studiile mai arată că cetatea din piatră de la Orheiul Vechi poate fi atribuită epocii lui Ștefan cel Mare. Drept dovadă servește
Cetatea Orhei () [Corola-website/Science/317018_a_318347]
-
turnuri cilindrice la colțuri. Turnurile Cetății Orhei sunt diferite, iar clădirea a intrat în circuitul științific cu denumirea de citadelă. În urma cercetărilor din anul 1960, s-a precizat că palatul în care locuia pârcălabul cetății avea 10 încăperi și trei bazine. Era ridicat deasupra unei moschei construite în timpul dominației Hoardei de Aur. Pe una din lespezile din piatră a bazinului s-a păstrat inscripția în limba arabă: „"Această moschee a ordonat să fie construită evlaviosului binefăcătorul Alih...san"”. La sfârșitul sec
Cetatea Orhei () [Corola-website/Science/317018_a_318347]
-
citadelă. În urma cercetărilor din anul 1960, s-a precizat că palatul în care locuia pârcălabul cetății avea 10 încăperi și trei bazine. Era ridicat deasupra unei moschei construite în timpul dominației Hoardei de Aur. Pe una din lespezile din piatră a bazinului s-a păstrat inscripția în limba arabă: „"Această moschee a ordonat să fie construită evlaviosului binefăcătorul Alih...san"”. La sfârșitul sec. al XV-lea, palatul a fost distrus, iar la începutul sec. al XVI-lea aici au locuit orășeni.
Cetatea Orhei () [Corola-website/Science/317018_a_318347]
-
începând de la primul reprezentant al acestei dinastii, secătuia inexorabil statul grec. Dominația latină lăsase urme profunde. Orașele maritime italiene dețineau stăpânirea asupra apelor bizantine, coloniile lor erau răspândite de-a lungul întregului imperiu, cea mai mare parte a insulelor din bazinul oriental al Mediteranei fiindu-le supuse. Grecia se găsea în continuare sub dominație latină, iar despotatul de Epir, sub autoritate grecească, era, ca și Thessalia, departe de tentativa de unificare, fiind ostil ideii de restaurare a Imperiului bizantin. Nordul Peninsulei
Mihail al VIII-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317073_a_318402]
-
cu un glas destul de slab. Lăstunul de casă populează toată Europa, cu excepția extremităților nordice ale acesteia (peninsulele Scandinavă, Kola) și a teritoriilor de peste 66° lat.N dintre Marea Albă și Ural. În Siberia se găsește până la 65° lat.N în bazinul râului Obi, 70° lat.N în bazinul râului Enisei, 72° lat.N în bazinul râului Anabar, 71° lat.N în bazinul râului Lena, 70° lat.N în bazinul râului Alazeia și 69° lat.N în bazinul Kolîmei. Pe țărmul pacific
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
casă populează toată Europa, cu excepția extremităților nordice ale acesteia (peninsulele Scandinavă, Kola) și a teritoriilor de peste 66° lat.N dintre Marea Albă și Ural. În Siberia se găsește până la 65° lat.N în bazinul râului Obi, 70° lat.N în bazinul râului Enisei, 72° lat.N în bazinul râului Anabar, 71° lat.N în bazinul râului Lena, 70° lat.N în bazinul râului Alazeia și 69° lat.N în bazinul Kolîmei. Pe țărmul pacific este întâlnit până la cursul mijlociu al râului
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
ale acesteia (peninsulele Scandinavă, Kola) și a teritoriilor de peste 66° lat.N dintre Marea Albă și Ural. În Siberia se găsește până la 65° lat.N în bazinul râului Obi, 70° lat.N în bazinul râului Enisei, 72° lat.N în bazinul râului Anabar, 71° lat.N în bazinul râului Lena, 70° lat.N în bazinul râului Alazeia și 69° lat.N în bazinul Kolîmei. Pe țărmul pacific este întâlnit până la cursul mijlociu al râului Anadîr și litoralul nordic al Mării Ohotsk
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
teritoriilor de peste 66° lat.N dintre Marea Albă și Ural. În Siberia se găsește până la 65° lat.N în bazinul râului Obi, 70° lat.N în bazinul râului Enisei, 72° lat.N în bazinul râului Anabar, 71° lat.N în bazinul râului Lena, 70° lat.N în bazinul râului Alazeia și 69° lat.N în bazinul Kolîmei. Pe țărmul pacific este întâlnit până la cursul mijlociu al râului Anadîr și litoralul nordic al Mării Ohotsk. Limita sudică a arealului trece prin Siria
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
Albă și Ural. În Siberia se găsește până la 65° lat.N în bazinul râului Obi, 70° lat.N în bazinul râului Enisei, 72° lat.N în bazinul râului Anabar, 71° lat.N în bazinul râului Lena, 70° lat.N în bazinul râului Alazeia și 69° lat.N în bazinul Kolîmei. Pe țărmul pacific este întâlnit până la cursul mijlociu al râului Anadîr și litoralul nordic al Mării Ohotsk. Limita sudică a arealului trece prin Siria, Iraq, sudul Iranului, sudul Afganistanului și munții
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
65° lat.N în bazinul râului Obi, 70° lat.N în bazinul râului Enisei, 72° lat.N în bazinul râului Anabar, 71° lat.N în bazinul râului Lena, 70° lat.N în bazinul râului Alazeia și 69° lat.N în bazinul Kolîmei. Pe țărmul pacific este întâlnit până la cursul mijlociu al râului Anadîr și litoralul nordic al Mării Ohotsk. Limita sudică a arealului trece prin Siria, Iraq, sudul Iranului, sudul Afganistanului și munții Atlas. În sălbăticie lăstunul de casă își face
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
plin la îmbogățirea muzeului din Fălticeni, căruia i-a dăruit peste 700 de exponate. Toate acestea sunt expuse în două săli și constituie un omagiu adus omului de știință Mihai Băcescu. Acvariile constituie partea vie a muzeului și cuprind 13 bazine cu o capacitate de peste 11.000 litri de apă în care trăiesc numeroase specii de pești indigeni și exotici, broaște țestoase, scoici și crustacee. Zestrea muzeului este îmbogățită pe deplin și cu un glob geografic, unic în lume, prin faptul
Muzeul Apelor Mihai Băcescu () [Corola-website/Science/317517_a_318846]