21,642 matches
-
fost contele Otto al II-lea de Zutphen și Iudith de Arnstein. Ermengarda a succedat fratelui ei mai mare Henric al II-lea de Zutphen (ceilalți doi frați urmând calea preoțească și respectiv murind înaintea lui Henric). Ea s-a căsătorit prima dată în jur de 1116 cu Gerard al II-lea (d. 1131), conte de Geldern și de Wassenberg, cu care avut următorii copii: Rămasă văduvă din cca. 1131, Ermengarda s-a recăsătorit cu contele Conrad al II-lea de
Ermengarda de Zutphen () [Corola-website/Science/328632_a_329961]
-
în bătălia de la Baesweiler din 1371. În continuare, istoria ducatului de Jülich s-a intersectat îndeaproape de cea a vecinilor săi: ducatele de Cleves și de Berg, precum și Ducatul Geldern și Comitatul de Mark: ducele Wilhelm al II-lea se căsătorise cu Maria, fiica ducelui Reginald al II-lea de Geldern și ea însăși devenită ducesă de Geldern după moartea fratelui ei vitreg, ducele Reginald al III-lea în 1371. Wilhelm al II-lea a încheiat conflictul cu Casa imperială de
Ducatul de Jülich () [Corola-website/Science/328621_a_329950]
-
l-a înfrânt pe Conrad de Hohenstaufen în bătălia de la Nidda, în sudul provinciei Hessa, în august 1246, însă a murit la câteva luni după aceea, în castelul Wartburg, din apropiere de Eisenach, în Thuringia. În 1228, Henric a fost căsătorit cu Elisabeta (1206-1231), fiica lui Albert al II-lea, markgraf de Brandenburg. După moartea Elisabetei, el s-a recăsătorit cu Gertruda de Babenberg (n. cca. 1210/1215 - d. 1241), fiica a ducelui Leopold al VI-lea de Austria. După decesul
Henric Raspe () [Corola-website/Science/328641_a_329970]
-
lui Albert al II-lea, markgraf de Brandenburg. După moartea Elisabetei, el s-a recăsătorit cu Gertruda de Babenberg (n. cca. 1210/1215 - d. 1241), fiica a ducelui Leopold al VI-lea de Austria. După decesul acesteia, el s-a căsătorit pentru a treia oară, cu Beatrice (n. 1225-d. 1288), fiica ducelui Henric al II-lea de Brabant. Toate cele trei căsătorii au fost lipsite de urmași. După moartea lui Henric Rașpe fără moștenitori, împăratul a acordat Thuringia că feud lui
Henric Raspe () [Corola-website/Science/328641_a_329970]
-
septembrie 1231, Kelheim), membru al casei de Wittelsbach, a fost duce de Bavaria din 1183 și conte palatin de Renania din 1214. Ludovic a fost fiul ducelui Otto al III-lea de Bavaria cu Agnes de Loon. El a fost căsătorit cu Ludmila, fiică a ducelui Frederic de Boemia. Ludovic a extins teritoriul ducatului de Bavaria și a întemeiat mai multe orașe. Printre orașele fondate de el se numără Landshut în 1204, Straubing în 1218 și Landau an der Isar în
Ludovic I de Bavaria () [Corola-website/Science/328642_a_329971]
-
a confirmat stăpânirea veșnică a familiei Wittelsbach asupra Bavariei. Însă în 1211 Ludovic s-a alăturat taberei familiei de Hohenstaufen; împăratul Frederic al II-lea l-a recompensat cu stăpânirea asupra Palatinatului renan în 1214. Fiul său, Otto a fost căsătorit cu Agnes de Palatinat, o nepoată a ducelui Henric Leul și a lui Conrad de Palatinat. Prin această căsătorie, familia Wittelsbach a moștenit Palatinatul, păstrându-l ca posesiune până la 1918. Tot din acel moment, leul a devenit simbolul heraldic în
Ludovic I de Bavaria () [Corola-website/Science/328642_a_329971]
-
Otto I (n. 1150-d. 1207) a fost conte de Geldern și de Zutphen de la 1182 până la moarte. Otto era fiul contelui Henric I de Geldern cu Agnes de Arnstein. În 1184, el s-a căsătorit cu Richarda, una dintre fiicele ducelui Otto al III-lea cel Mare de Bavaria cu Agnes de Loon. s-a raliat împăratului Frederic I Barbarossa în Cruciada a treia (1189-1192), în timpul căreia el a participat la cucerirea Iconiumului de către cruciații
Otto I de Geldern () [Corola-website/Science/328639_a_329968]
-
sub grija "ministerialis" imperiali. Ei activau de asemenea ca administratori asupra ducatului de Suabia. Între timp, legătura de logodnă dintre Henric și prințesa boemă a fost anulat. În Nürnberg, la 29 noiembrie 1225, prin ordinul tatălui său, Henric s-a căsătorit cu o femeie cu șapte ani mai mare decât el, Margareta, fiica ducelui Leopold al VI-lea de Austria. 16 luni mai târziu, la 23 martie 1227, Margareta a fost încoronată ca regină a Germaniei în Aachen. Această uniune a
Henric al II-lea de Suabia () [Corola-website/Science/328644_a_329973]
-
a înfrânt pe Conrad în bătălia de la Nidda din august 1246, însă a murit câteva luni mai tarziu. Landgraful de Thuringia a fost succedat că anti-rege de către contele Willem al II-lea de Olanda. Tot în 1246, Conrad s-a căsătorit cu Elisabeta de Bavaria, fiica a ducelui Otto al II-lea de Bavaria. Cei doi au avut un fiu, Conrad(în), în 1252. În 1250, Conrad a stabilizat momentan situația din Germania prin înfrângerea lui Willem de Olanda și a
Conrad al IV-lea al Germaniei () [Corola-website/Science/328649_a_329978]
-
fiul său, Henric, iar el s-a mutat în nord. El a abandonat proprietățile din nordul Germaniei în favoarea fiului fratelui său Wilhelm, Otto. Henric a murit în 1227 și este înmormântat în catedrala din Braunschweig. În 1193, Henric a fost căsătorit cu Agnes (n. 1177-d. 1204), fiică a contelui palatin Conrad. Cei doi au avut următorii trei copii: În jur de 1209, el s-a recăsătorit, cu Agnes (d. 1248), fiica markgrafului Conrad de Luzacia.
Henric al V-lea de Palatinat () [Corola-website/Science/328651_a_329980]
-
1934, a publicat în diferite reviste, inclusiv reviste naționaliste. În 1937, a început să studieze la Facultatea de Litere și Filozofie de la Universitatea din București. A condus Asociația Studenților Refugiați din Ardealul ocupat, în timpul ocupației horthyiste a Transilvaniei. S-a căsătorit în anul 1943 cu Lucia Stroescu Viitorul poet Ion Șugariu se naște în 6 iunie 1914, fiind primul copil din șase al familiei Ion și Floarea Șugar, mineri-aurari de confesiune greco-catolică, în satul Băița, comitatul Maramureș (Máramoros), la acea dată
Ion Șiugariu () [Corola-website/Science/328648_a_329977]
-
Welfilor. Puțin după aceea, ele au profitat de absența lui Conrad, care se afla la curtea lui Henric al VI-lea, pentru a dejuca planul împăratului. Irmengarda l-a invitat pe tânărul Welf la castelul Stahleck, unde el s-a căsătorit cu Agnes în ianuarie sau februarie 1194. Împăratul Henric al VI-lea s-a simțit trădat și i-a cerut lui Conrad să anuleze imediat căsătoria. Cu toate acestea, Conrad a renunțat la rezistența sa inițială față de căsătoria dintre Agnes
Agnes de Hohenstaufen () [Corola-website/Science/328652_a_329981]
-
chiar de către episcopul de Utrecht, după ce a achiziționat regiunea din zona Rinului (Leiden și împrejurimile) ('comes de Hollant'; până în acel moment, stăpânirea conților se referise în mod oficial la Frizia). În jur de 1108, Floris al II-lea s-a căsătorit cu Gertrude, fiica ducelui Theodoric al II-lea de Lorena. Gertruda și-a schimbat numele în Petronila (ca derivare de la Sfântul Petru), ca recunoaștere a loialității sale față de Sfântul Scaun. Petronila și Floris au avut patru copii, trei fii: Dirk
Floris al II-lea de Olanda () [Corola-website/Science/328666_a_329995]
-
a încheiat cu victoria lui Filip al III-lea cel Bun, ducele de Burgundia în 1432, care, între timp, moștenise pretențiile lui Ioan asupra comitatului de Olanda. Filip era nepot de frate al lui Willem al VI-lea, care se căsătorise cu o fiică a ducelui Filip al II-lea cel Viteaz de Burgundia. În 1432, Filip al III-lea a constrâns-o pe Iacobina să abdice din Hainaut și Olanda în favoarea sa. Pe perioada dominației străine a Burgundiei și a
Lista conților de Olanda () [Corola-website/Science/328659_a_329988]
-
a menținut posesiunea doar asupra teritoriului de la vest de Vlie și din jurul gurilor Rinului. Gertruda și fiul ei s-au retras în insulele din Frizia (Zeelanda), lăsându-i lui Willem ocuparea asupra teritoriilor în dispută. În 1063, Gertruda s-a căsătorit cu Robert I de Flandra (numit din acel moment Robert "Frizonul"), cel de al doilea fiu al contelui Balduin al V-lea de Flandra. Balduin i-a acordat lui Dirk Flandra imperială ca apanaj - inclusiv insulele din Frizia apuseană de pe
Dirk al V-lea de Olanda () [Corola-website/Science/328668_a_329997]
-
moarte, pentru început, în cadrul minoratului, sub regența mamei sale, Petronilla. Dirk a fost fiul contelui Floris al II-lea de Olanda. După moartea sa, el a fost succedat de fiul său mai mare, Floris al III-lea. Dirk a fost căsătorit cu Sofia de Salm, contesă de Rheineck și de Bentheim. Comitatul de Bentheim va fi moștenit de cel de al doilea fiu al lui Dirk, Otto. Când tatăl său a murit în 1122, Dirk avea vârsta de numai șapte ani
Dirk al VI-lea de Olanda () [Corola-website/Science/328676_a_330005]
-
el a excomunicat atât pe contele Dirk cât și pe fiul său, Floris. Acesta ar putea fi motivul pentru care Dirk, spre deosebire de antecesorii săi, nu a fost înmormântat la Egmond, ci la Rijnsburg. Contele Dirk al VI-lea s-a căsătorit cu Sofia de Salm, contesă de Bentheim, cândva înainte de 1137. Aceasta era una dintre fiicele lui Otto I de Salm, conte de Rheineck și de Bentheim, la rândul său fiu al lui Herman de Salm, devenit la un moment dat
Dirk al VI-lea de Olanda () [Corola-website/Science/328676_a_330005]
-
doar un băiat, însă văduva lui Arnulf, Luitgarda a reușit să prezerve comitatul pentru fiul ei mai întâi cu sprijinul împăratului Otto al III-lea, iar apoi al cumnatului ei, Henric al II-lea. În mai 980 Arnulf s-a căsătorit cu Lutgarda de Luxemburg, fiică a contelui Siegfried de Luxemburg. Din căsătorie au rezultat (cel puțin) doi fii; viitorul conte Dirk al III-lea de Olanda și Siegfried (cunoscut și ca "Sicco"). Arnulf, soția sa și fiii lor au fost
Arnulf I de Olanda () [Corola-website/Science/328678_a_330007]
-
cel puțin) doi fii; viitorul conte Dirk al III-lea de Olanda și Siegfried (cunoscut și ca "Sicco"). Arnulf, soția sa și fiii lor au fost cu toții înmormântați la Egmond. El a avut și o fiică, Adelina, care se va căsători cu contele Balduin al II-lea de Boulogne, iar apoi cu contele Enguerrand I de Ponthieu. În 20 septembrie 993, Liutgarda și-a donat proprietățile sale din Rügge către abația Sfântului Petru din Ghent pentru sufletul soțului ei. În iunie
Arnulf I de Olanda () [Corola-website/Science/328678_a_330007]
-
a șaptea generație din Carol cel Mare. Se spune că a avut o mare dorință să devină călugăriță și că mariajul ei cu împăratul Henric al II-lea ar fi fost unul strict spiritual; așadar, cei doi s-ar fi căsătorit exclusiv pentru a fi împreună și prin înțelegere reciprocă nu și-au consumat relația de maritală. Adevărul asupra acestei afirmații este dezbătut; deși într-adevăr cei doi nu au avut copii, se presupune că hagiografii ulteriori au construit în mod
Cunigunda de Luxemburg () [Corola-website/Science/328681_a_330010]
-
Conrad al II-lea (d. 1136) a fost conte de Luxemburg de la 1131 până la moarte. Conrad a fost fiul și succesorul contelui Wilhelm I de Luxemburg. Mama sa a fost Matilda sau Luitgarda de Northeim. Conrad a fost căsătorit cu Ermengarda, fiică a contelui Otto al II-lea de Zutphen. Conrad al II-lea a murit fără a avea urmași pe linie masculină, drept pentru care comitatul de Luxemburg a revenit Imperiului. Însă împăratul nu își dorea ca posesiunea
Conrad al II-lea de Luxemburg () [Corola-website/Science/328685_a_330014]
-
n. 1255 - d. 9 octombrie 1326, Monfort) a fost conte de Geldern din 10 ianuarie 1271 până la moarte. Reginald a fost fiul contelui Otto al II-lea cel Șchiop de Geldern cu Filipa de Dammartin. În 1276, Reginald a fost căsătorit cu Ermengarda de Limburg, fiica unică și moștenitoarea ducelui Waleran al IV-lea de Limburg. În 1279, el a devenit duce-consort de Limburg, iar când Ermengarda a murit fără a avea copii în 1283, el a devenit singurul conducător al
Reginald I de Geldern () [Corola-website/Science/328687_a_330016]
-
și a Margaretei de Brabant. Cele mai multe surse converg spre ideea că Margareta a fost mama primului copil al lui Willem, însă nu există evidență că această căsătorie ar fi fost consumată vreodată. În continuare, se știe că Willem a fost căsătorit cu sora Margaretei, Richarda (n. cca. 1215 - d. 1293/1298), înainte de ianuarie 1250, deși nu există vreo evidență a vreunei dispense papale care să fi fost solicitată pentru căsătoria lui Willem cu sora primei sale soții. Astfel, este posibil ca
Wilhelm al IV-lea de Jülich (conte) () [Corola-website/Science/328689_a_330018]
-
Kessel-Grevenbroich, Rheydt, Münstereifel/Bergheim și Müllenark, printre altele. În 1313, Gerard l-a sprijinit pe Ludovic de Bavaria în războiul de succesiune pentru tronul Germaniei și a permis încoronarea acestuia în Aachen, împotriva dorinței arhiepiscopului de Köln. Gerard s-a căsătorit înainte de 13 decembrie 1299 cu Elisabeta de Brabant-Aarschot (n. cca. 1280 - d. 1350/1355), fiică a lui Godefroi de Brabant și a Ioanei de Vierzon. Sora Elisabetei, Maria se căsătorise cu fratele lui Gerard, Waleram. Gerard și Elisabeta au avut
Gerard al V-lea de Jülich () [Corola-website/Science/328693_a_330022]
-
în Aachen, împotriva dorinței arhiepiscopului de Köln. Gerard s-a căsătorit înainte de 13 decembrie 1299 cu Elisabeta de Brabant-Aarschot (n. cca. 1280 - d. 1350/1355), fiică a lui Godefroi de Brabant și a Ioanei de Vierzon. Sora Elisabetei, Maria se căsătorise cu fratele lui Gerard, Waleram. Gerard și Elisabeta au avut următorii copii:
Gerard al V-lea de Jülich () [Corola-website/Science/328693_a_330022]