20,170 matches
-
SUA un sprijin acordat președintelui Ceaușescu"2458. În fața Comisiei n-au mai fost chemați decît Richard Schifter, secretar adjunct de stat pentru drepturile omului și probleme umanitare, și Thomas Simons, delegat pe lîngă secretarul adjunct de stat. Schifter a prezentat considerentele ce stăteau la baza hotărîrii prezidențiale. Deși recunoștea că mai existau, încă, probleme privind procesul de emigrare, Administrația era de părere că "situația din România este acum mai bună decît ar fi fost fără "Clauza națiunii celei mai favorizate"". Președintele
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și Elena Ceaușescu muriseră. Izgoniți, arestați și judecați, "geniul Carpaților" și soția sa, fuseseră, în cele din urmă, împușcați, în urma unui proces militar pripit 2526. O Românie fără Ceaușescu era deschisă tuturor posibilităților, inclusiv reacordării Clauzei de către Washington. Din aceste considerente, cartea trebuia să relateze evenimentele petrecute pînă în februarie 1990, cînd atît Congresul, cît și Administrația au luat măsuri ce indicau faptul că putea începe o nouă eră a relațiilor româno-americane. Anularea "Clauzei națiunii celei mai favorizate" nu a afectat
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
acesta exista încă din 1948. Deși decizia lui Ceaușescu de a pune capăt Clauzei a fost pusă pe seama susținătorilor drepturilor omului, Congresul nu i-ar fi forțat mîna dacă Gorbaciov nu ar fi sprijinit drepturile și libertățile cetățenești, indiferent de considerentele invocate de Casa Albă. Cum putea continua America să recompenseze o țară ale cărei practici legate de drepturile omului erau criticate de Moscova? Problema drepturilor omului are importanța ei în cadrul relațiilor româno- americane. La cîțiva ani după terminarea celui de-
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
separau straturile sociale ale societății. În imaginarul politic, modelul mozaical al națiunilor a fost înlocuit cu metafora geodezică a straturilor sociale. În plus, ideea națională a destinului istoric al românismului este înlăturată de ideea socială a luptei de clasă fără considerente naționale. Iar principiul motric al istoriei devine din lupta pentru împlinirea idealului național în lupta clasei muncitoare pentru idealul egalitar. "Chestiunea națională" în avangarda teoretică a marxism-leninismului. Istoricul relației dintre teoria marxistă și chestiunea națională este povestea unei acomodări progresive
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
după instaurarea regimului comunist; mulți oameni de știință au plecat din țară. Cercetarea românească nu a mai oferit contribuții deosebite în ceea ce privește dezvoltarea științei și tehnicii, principalele cauze fiind: izolarea față de evoluția științei mondiale; lipsa acută a resurselor; După 1989, din considerente materiale, s-a accentuat fenomenul „migrația creierelor” (Brain Drain). Matematică Traian Lalescu Gheorghe Țițeica Cibernetică Ștefan Odobleja este unul dintre fondatorii ciberneticii; el a publicat prima lucrare din lume în care se stabileau principiile cibeneticii; este creatorul psihociberneticii, una dintre
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
de cursă este atinsă după 30 - 40 m de accelerare (lansarea de la start), viteză pe care sportivul tinde să o mențină cât mai mult (50 - 60 m) după care, aceasta scade (ultimii 10 m la cei mai buni sportivi). Din considerente didactice vom prezenta tehnica alergărilor de viteză pe plat separat de cele pe garduri, analizând mecanismul de bază al tehnicii, analitic: * startul și lansarea de la start; * alergarea pe parcurs; * sosirea. Necesitatea obținerii vitezei maxime în cel mai scurt timp posibil
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
cu piruetă a determinat bandonarea procedeului cu săltare de mulți dintre atleții care se aliniază la startul ompetițiilor masculine de anvergură. Acest procedeu tehnic începe să fie adoptat Procedeul tehnic cu piruetă s-a impus în competițiile atletice din rmătoarele considerente (fig. 78). Această variantă tehnică de aruncare de tip împingere este mai pretențioasă special în ceea ce privește adoptarea unei poziții optime de aruncare înaintea fortului final. Avantajul tehnic al acestui procedeu este pirueta care asigură un rum mai lung de acțiune a
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
și toponime 43 2. Generic și specific în lumina vetrelor de locuit ............................ 46 3. Obștea umbrăreștenilor devălmași ................................................ 49 Hotarele istorice ale obștii Umbrăreștilor ........................... 52 4. Devălmășia, ca entitate în timp ..................................................... 61 CAPITOLUL III LOCURI ȘI COMUNITĂȚI UMBRĂREȘTENE ASERVITE ....... 85 1. Considerente de ordin general ....................................................... 85 2. Stăpânirile dependente în lumina documentelor. Mănăstirea la gura Bârloviței unde este Agapie ................................................. 89 Țigăneii ........................................................................................ 91 Bozieștii și Tămășenii .................................................................. 95 3. Interconexiuni între stăpâniri individuale și devălmașe .............. 100 Mici dregători umbrăreșteni și stăpânirile lor .............................. 104 4
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
-i altceva decât prelungirea sudică a Umbrăreștilor, numită mai târziu de către localnici Cătunași, iar oficial, prin organizarea administrativ-teritorială modernă, Slobozia-Torcești, comunitate cu statut răzeșesc pe tot timpul existenței sale. Credem că numele Torcești, în acest caz, a fost atribuit pe considerentul că partea respectivă a satului se afla situată față în față cu adevăratul Torcești. Dar mai verosimilă ar fi ipoteza că partea de la est de apa Bârladului, adică Torceștii aserviți, să se fi rupt din partea de vest a ceea ce documentul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
zecea din pâine și din fâneață și din grădini și din cânepi și din prisăci de stupi și din bălți cu pește și din tot locul cu tot venitul...” Fragment dintr-o carte domnească cu referire la obligația dijmei. 1. Considerente de ordin general După ce am parcurs succint drumul străbătut în timp de obștea teritorială liberă a Umbrăreștilor devălmași, ca sorginte românească de veche organizare în structurile sale esențiale, să ne îndreptăm acum atenția și asupra locurilor și comunităților umbrăreștene, care
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
obligația de a da dijmă și a presta diferite munci gratuite noilor stăpâni. Înainte de a începe discuția despre care anume și cum s-a ajuns ca unele comunități și locurile lor să devină din libere aservite, aducem în atenție câteva considerente de ordin general. În principiu, s-a acceptat de cvasitotalitatea istoricilor și sociologilor de la noi ideea că satele românești medievale au fost de două categorii și anume: I - libere; II - dependente, adică aservite unui stăpân individual. Raportul numeric dintre ele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
David”, tot din Umbrărești. Cine erau acești oameni care fac danii sau vânzări în alte sate decât baștina lor, ori care apar ca martori la vânzări din satele vecine și ce statut social-politic aveau ei ? Întrebarea se impune și pe considerentul că unii dețineau stăpâniri în afara satului în care își aveau originea, deci se potriveau cu marii stăpâni de sate și moșii, dar la scară mult redusă. Credem că ei reprezintă categoria de țărani înstăriți din punct de vedere material, înzestrați
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și aceea boierească „pentru care răzășii stăruiesc a să mărgini postelniceasa (Manu, n. n.) în linia îngiumătățirii statornicită din vechi”. Aceasta ca urmare că postelniceasa Elenco Manu, stăpâna părții boierești din acest timp, voia și cerea strămutarea hotarului în detrimentul răzeșilor, pe considerentul încălcării hotarului de nord al părții ei de către stăpânul vecin al moșiei Bârlădeni, actualul Podoleni. Vechia hotarnică, prin care se trasase „linia îngiumătățirii” moșiei Umbrărești între partea boierească și cea a țăranilor, linie pe care ei o cer respectată, fusese
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Sus, în aprilie 1645. E posibil ca între cei doi frați să fi intervenit vreun schimb de moșii și sate, printre ele să se fi inclus și Bozieștii, trecând de la Iordache la Toma Cantacuzino. E verosimil acest schimb și pe considerentul că și Toma Cantacuzino se înrudea cu Vasile Lupu și tot prin soții, deoarece „a doua soție a lui Toma Cantacuzino a fost Anița Vorontar Prăjescu, [...] soră cu soția cronicarului Grigore Ureche și vară primară cu doamna Tudosca, soția lui
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în ea se arată cum a decurs stăpânirea asupra vadului de moară de la Torcești-Umbrărești și judecățile purtate cu răzeșii umbrăreșteni pentru el. Primul cu care s-au judecat a fost Constantin Costache, pe atunci mare spătar, acesta câștigând procesul pe considerentul că, o dată cu vânzarea satului Torcești, a fost cumpărat și vadul de moară în întregimea sa, iar „de la vânzarea vadului păr’ la giudecata ce au avut răzășii de Umbrărești cu spatarul Constatin au trecut 39 de ani și nu s-au
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
erau cele ale prisăcarilor, olarilor, morarilor și, mai ales, lucrul de mână al femeilor, la care nu de puține ori ajutau și bărbații; avem în vedere țesutul în război, obținerea firelor necesare, cu toată gama de lucrări aferente. Prin urmare, considerentele înfățișate mai sus, urmele materiale vechi, monezile diverse ca timp, ca emisiuni, ca valori, nu denotă ele toate existența aici a unei intense vieți economice și chiar o circulație de valori ? Că astfel au stat lucrurile ne convingem și urmărind
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în anul 1939. Așa rezultă din corespondența purtată în acest timp între autoritățile comunei Umbrărești și cele ale Prefecturii județului Tecuci. Printr-o adresă a comunei, din 28 noiembrie 1939, se cere aprobare pentru „mutarea stupinei la școala Salcia”, pe considerentul că învățătorul de aici, Toma Beldie, „este cunoscător în apicultură”, în timp ce locuitorul de la care fusese închiriat terenul (nu i se dă numele) „nu este bun gospodar”. La 17 august 1940, Primăria face cunoscut Prefecturii că „a livrat 462 kg miere
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
originar din părțile tecucene, a deținut funcții înalte pe timpul domniei lui Vasile Lupu și mai târziu, a avut mai multe sate și moșii, printre ele și Bârlădenii (Podolenii de azi), moară la Barcea și altele prin prejur și aiurea. Pe considerentul că mănăstirea Dumbrăvița și-a alcătuit propria prisacă ceva mai târziu, invocându-se regula că pe aceeași moșie nu poate subzista decât o singură prisacă, spătarul Dia își ia dreptul de a stăpâni o parte din locul mănăstirii, inclusiv locul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ce-l dă „la mâna părinților de la mănăstirea Neamțului [...] că eu le strâcu moșia Piscului și mi-am făcut casă cu de-a sila și nu voi să le dau ce este venitul mănăstirii și țin în tăria mea”. Pe considerentul că este „trebuitor țării”, domnul nu dispune scoaterea sa din sat, dar îl îndeamnă, scrie căpitanul în zapis, „să mă așăzu cu părinții să nu mai fie gâlceavă, să aibu a ședea pe locul mănăstirii, iară ce oi ara să
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
CAPITOLUL IX ANGAJAREA UMBRĂREȘTENILOR ÎN ACȚIUNI DE EMANCIPARE SOCIALĂ ȘI CULTURALĂ Titlul acestui capitol se abate, oarecum, de la regula obișnuită a tratării și problematizării istoriei în lucrările de gen. Dar ne asumăm riscul nonconformismului din nevoia economisirii spațiului și pe considerentul că activitățile ostășești, de pildă, ca și frământările-sociale, pașnice ori violente, precum și viața spirituală - bisericească, școlară - nu pot și nu trebuie rupte și scoase din câmpul socialului, ca fiind distincte de acesta. Socotim că forma, ordinea prezentării faptelor și evenimentelor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a devenit incompatibilă pentru această activitate; - a săvârșit o abatere disciplinară (a încălcat normele legale, regulamentul intern etc.) față de care această schimbare reprezintă sancțiune disciplinară pentru persoana respectivă; - la cererea persoanei în cauză, pe motiv de boală sau din alte considerente; - în urmă rapoartelor de control sau audit s-au constatat operațiuni vizate pentru control financiar preventiv propriu care s-au dovedit nelegale și/sau neregulate; - la modificarea locului de muncă de către angajator. 10. Destituirea din funcție a persoanelor care exercită
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149648_a_150977]
-
mare. Efectul suprafeței libere în compartimentele neavariate trebuie să fie calculat în conformitate cu o metodă considerată acceptabilă de către Administrație. 2.2.4 În mod normal, balastul solid nu trebuie folosit în spațiile dublului fund din zona de marfă. Totuși, daca din considerente de stabilitate, amplasarea balastului solid în aceste spații devine inevitabilă, dispunerea acestui balast trebuie să fie dictată de necesitatea asigurării faptului că sarcinile de șoc care rezultă din avarierea fundului nu sunt transmise direct la structura țancului de marfă. 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149868_a_151197]
-
țancurilor. 15.18 Cerințe speciale pentru compartimentul pompelor de marfă Pentru anumite produse, compartimentul pompelor de marfă trebuie situat la nivelul punții, sau pompele de marfă trebuie amplasate direct în tancurile de marfă. Administrația trebuie să acorde o atenție specială considerentelor de amplasare a compartimentului pompelor de marfă situate sub punte. 15.19 Controlul preaplinului 15.19.1 Prevederile acestei secțiuni se aplică când în coloana "o" a tabelului de la capitolul 17 se indică acest lucru și sunt suplimentare față de cerințele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149868_a_151197]
-
de înaltă frecvență (numai pentru produsele care se clasifică la codurile de la 2710.19.71 până la 2710.19.99); ... p) dezuleierea prin cristalizare fracționata (numai pentru produsele care se clasifică la codul 2712.90.31). În cazul în care, din considerente tehnologice, este necesar un tratament anterior tratamentelor susmenționate, scutirea respectivă de taxe vamale se aplică numai cantităților de produse supuse efectiv tratamentelor definite mai sus și cărora acele produse le sunt destinate; pierderile cantitative survenite în timpul tratamentelor de pregătire prealabilă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149751_a_151080]
-
conțin sau nu impurități, ... b) soluțiile apoase ale produselor de la paragraful a) de mai sus, ... c) celelalte soluții ale produselor de la paragraful a) de mai sus, dacă aceste soluții constituie un mod de condiționare uzual și indispensabil, motivat exclusiv de considerente de securitate sau de necesități de transport și dacă solventul nu face că produsul să fie apt pentru utilizări particulare mai degrabă decât pentru utilizarea lui generală; ... d) produsele menționate la paragrafele a), b) sau c) de mai sus, la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149751_a_151080]