20,856 matches
-
legislative noi, în Franța consecutiv Revoluției Franceze și în SUA. Un pionier al începuturilor criminologiei a fost italianul Cesare Lombroso. în secolul al XIX lea, ca doctor de închisoare, a observat anumite trăsături ale constituției fizice a persoanelor închise pentru crimă, ajungând la concluzia existenței unor trăsături comune. Teoria lui Lombroso particulariza frenologia, care consideră că aspectul constitutiv al craniului poate indică anumite calități psihice. Cesare Lombroso, unul dintre fondatorii criminologiei, descria anumite particularități ale oaselor feței, palatului, linia părului, la
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
că aspectul constitutiv al craniului poate indică anumite calități psihice. Cesare Lombroso, unul dintre fondatorii criminologiei, descria anumite particularități ale oaselor feței, palatului, linia părului, la criminali, găsind „atavisme”din perioade mai timpurii ale dezvoltării umanității. Această teorie care vedea crimă ca pe un „destin”al individului și-a găsit destul de repede infirmări, consecutiv unor cercetări cu loturi comparate. în Franța, opunându-se teoriei lui Lombroso, A. Lacassagne (1885-1914) a direcționat comprehensiunea crimei spre factorii sociali. Fără a fi un adept
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
timpurii ale dezvoltării umanității. Această teorie care vedea crimă ca pe un „destin”al individului și-a găsit destul de repede infirmări, consecutiv unor cercetări cu loturi comparate. în Franța, opunându-se teoriei lui Lombroso, A. Lacassagne (1885-1914) a direcționat comprehensiunea crimei spre factorii sociali. Fără a fi un adept al determinismului social, Lacassagne susținea că există atât factori biologici, cât și factori sociali care conlucrează în cazul indivizilor ce ajung la crimă. Pentru el, recidiva constituia o dovadă a existenței unei
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
teoriei lui Lombroso, A. Lacassagne (1885-1914) a direcționat comprehensiunea crimei spre factorii sociali. Fără a fi un adept al determinismului social, Lacassagne susținea că există atât factori biologici, cât și factori sociali care conlucrează în cazul indivizilor ce ajung la crimă. Pentru el, recidiva constituia o dovadă a existenței unei predispoziții biologice și, în consecință, propunea înființarea unor colonii pentru criminali și izolarea lor de societate în scopul protejării societății. Consecvent cu aceste idei, el se opunea abolirii pedepsei cu moartea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
umană se poate descrie la intersecția axelor având la cei doi poli: extraversiune-introversiune și instabilitate stabilitate psihică. Aceste axe definesc și temperamentul. El susținea că prezența unei încărcături a factorilor de extraversie și nevrozism pare a predispune mai mult spre crima. Autor a numeroase chestionare de investigare a personalității, el depășește explicațiile biologice ale funcționării umane făcând trimitere la procesul de socializare a copilului de către părinți, la imitarea comportamentelor și astfel la teoria învățării sociale a lui Albert Bandura. Un curent
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a lui Albert Bandura. Un curent explicativ din perspectiva sociologică consideră sărăcia ca fiind cauza majoră a criminalității. Această teorie susține faptul că a fi membru al unei subculturi și a avea un nivel de educație mai scăzut predispune la crimă. Sărăcia, educația redusă, consumul de alcool par a fi mai frecvent asociate cu crima. Alte cercetări arată că densitatea populației este un factor sociologic care se află în raport direct proporțional cu rata crimei. Emile Durkheim însă, unul dintre cei
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cauza majoră a criminalității. Această teorie susține faptul că a fi membru al unei subculturi și a avea un nivel de educație mai scăzut predispune la crimă. Sărăcia, educația redusă, consumul de alcool par a fi mai frecvent asociate cu crima. Alte cercetări arată că densitatea populației este un factor sociologic care se află în raport direct proporțional cu rata crimei. Emile Durkheim însă, unul dintre cei mai mari sociologi, consideră că, la nivelul societății, crima este inevitabilă și că nu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de educație mai scăzut predispune la crimă. Sărăcia, educația redusă, consumul de alcool par a fi mai frecvent asociate cu crima. Alte cercetări arată că densitatea populației este un factor sociologic care se află în raport direct proporțional cu rata crimei. Emile Durkheim însă, unul dintre cei mai mari sociologi, consideră că, la nivelul societății, crima este inevitabilă și că nu se leagă neapărat de sărăcie sau bogăție. Unul din cele mai cunoscute curente în domeniul criminologiei actuale este Școala din
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
fi mai frecvent asociate cu crima. Alte cercetări arată că densitatea populației este un factor sociologic care se află în raport direct proporțional cu rata crimei. Emile Durkheim însă, unul dintre cei mai mari sociologi, consideră că, la nivelul societății, crima este inevitabilă și că nu se leagă neapărat de sărăcie sau bogăție. Unul din cele mai cunoscute curente în domeniul criminologiei actuale este Școala din Chicago. Sociologii acestei școli promovează o viziune a unei ecologii sociale în studierea zonei urbane
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
grupuri, în care autoritatea nu este respectată, ei vor fi expuși la a dezvolta acte criminale; este o teorie care explică delincvența juvenilă); 6. teoria urmelor (susține faptul că tratarea cu brutalitate a copilului de către părinți sau colegi, conduce la crimă la vârsta adultă; teoria aceasta respinge ideea moștenirii unei predispoziții genetice); 7. teoria controlului (a legăturilor și controlului social; teoria explică ceea ce-i reține pe oameni de la a deveni criminali; reprezentantul principal al teoriei, Travis Hirschi, vorbește despre patru caracteristici
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
despre patru caracteristici majore: atașamentul față de ceilalți, încrederea în validitatea morală a regulilor, hotărârea de a se realiza și implicarea în activități convenționale. Cu cât aceste patru caracteristici sunt mai intense, cu atât persoană e mai ferită de căderea în crimă; Hirschi mai vorbește și despre rolul autocontrolului; în cazul familiilor cu statut socioeconomic scăzut, capacitatea familiei de a controla copilul e mai scăzută, ceea ce duce la creșterea delincvenței juvenile în aceste 8. interacționism simbolic (se centrează pe diferențele sociale între
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
simboluri și etichete cum ar fi aceea că tinerii delincvenți provin din clasele defavorizate -, iar clasele defavorizate vor acționa conform așteptărilor claselor superioare, devenind delincvenți); 9. teoria alegerii raționale (se referă la încrederea în capacitatea pedepsei „drepte”de a preveni crima și pledează pentru nevoia de a pune în acord pedeapsa cu gravitatea faptei și de a evita tratamentele inumane; îndeamnă la măsuri preventive prin sporirea supravegherii, creșterea puterii legii, prezența și vizibilitatea gardienilor publici, iluminatul nocturn); 10. teoria activității de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în acord pedeapsa cu gravitatea faptei și de a evita tratamentele inumane; îndeamnă la măsuri preventive prin sporirea supravegherii, creșterea puterii legii, prezența și vizibilitatea gardienilor publici, iluminatul nocturn); 10. teoria activității de rutină (susține apariția unei situații oportune pentru crima atunci când există: 1) un agresor motivat, 2) o victimă potrivită, 3) lipsa unui gardian capabil); 11. alte teorii recente (adesea sunt o combinație a aspectelor esențiale ale teoriilor de mai sus; sunt dezvoltate ca oglindă a evoluției și dinamicii societății
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
11. alte teorii recente (adesea sunt o combinație a aspectelor esențiale ale teoriilor de mai sus; sunt dezvoltate ca oglindă a evoluției și dinamicii societății și a manifestărilor criminale în societate). Richard Felson (apud Karstedt, Eisner, 2009) face legătura între crimă și violență. Concentrându-se pe crima violentă, el arată că există două criterii pentru definirea ei: răul (suferința indusă) pe care-l face victimei și încălcarea regulilor (legii). Felson consideră că pentru a înțelege crima violentă avem nevoie să combinăm
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
o combinație a aspectelor esențiale ale teoriilor de mai sus; sunt dezvoltate ca oglindă a evoluției și dinamicii societății și a manifestărilor criminale în societate). Richard Felson (apud Karstedt, Eisner, 2009) face legătura între crimă și violență. Concentrându-se pe crima violentă, el arată că există două criterii pentru definirea ei: răul (suferința indusă) pe care-l face victimei și încălcarea regulilor (legii). Felson consideră că pentru a înțelege crima violentă avem nevoie să combinăm teoria comportamentelor deviante (care indică încălcarea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Eisner, 2009) face legătura între crimă și violență. Concentrându-se pe crima violentă, el arată că există două criterii pentru definirea ei: răul (suferința indusă) pe care-l face victimei și încălcarea regulilor (legii). Felson consideră că pentru a înțelege crima violentă avem nevoie să combinăm teoria comportamentelor deviante (care indică încălcarea regulilor sociale) cu teoriile agresivității. 1.6. Violența la nivel de societate: trecut și prezent în România Ființă umană este prin natura ei socială. Omul nu-și poate realiza
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
1, închiși în închisori, uciși, membrii familiilor prospere, precum și ai celor care s-au împotrivit regimului ce se instala în România acelor ani au fost anihilați, retrăgându-li-se drepturile recunoscute populației largi. Aceste abuzuri s au petrecut însoțite de crime și revolte populare care au înregistrat un mare număr de victime (Tismăneanu, 2005). Exercitarea terorii în scopul menținerii regimului comunist s-a desfășurat până la căderea sistemului în 1989. Deși cu mai puține crime 2, cea de-a doua perioadă a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Aceste abuzuri s au petrecut însoțite de crime și revolte populare care au înregistrat un mare număr de victime (Tismăneanu, 2005). Exercitarea terorii în scopul menținerii regimului comunist s-a desfășurat până la căderea sistemului în 1989. Deși cu mai puține crime 2, cea de-a doua perioadă a comunismului, a creat un climat de frică 3 permanentă (Deletant, 2001; Bartosek, 1999), având încă și azi profunde ecouri în psihicul și comportamentele românilor. Partidul Comunist Român, care s-a instaurat în mod
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a comunismului, a creat un climat de frică 3 permanentă (Deletant, 2001; Bartosek, 1999), având încă și azi profunde ecouri în psihicul și comportamentele românilor. Partidul Comunist Român, care s-a instaurat în mod ilegal și s-a impus prin crimă (raportul Tismăneanu), aducea în 1944-1945, pentru marea majoritate pauperă a societății românești, o speranță de mai bine. Gradul ridicat de analfabetism și nivelul scăzut de educație 4 al societății românești (Hoivic, 1974) din acel timp au facilitat impunerea noii orânduiri
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
familie. Astfel, Browning (2002) reliefează factorii de coeziune socială în vecinătate (comunitate) și capacitatea de control social informal a vecinătății în care locuiește familia, asupra familiei, ca fiind asociați atât cu violență nonletală în cuplu, cât și cu cazurile de crimă în cuplu. Eficacitatea colectivității în influențarea violenței nonletale de cuplu e cu atât mai mare cu cât gradul de toleranță, la nivel macrosistemic, față de violența în cuplu e mai mic. Pe de altă parte, într-o comunitate eficientă în prevenirea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
comisă cu scopul obținerii unor avantaje și violența „moralistă”, dezvoltată ca răspuns de persoana care pierde în cadrul conflictului. Black (1983) nu tratează comportamentele violente ca pe devianțe comportamentale, aparținând criminalilor, ci consideră mai degrabă că acestea apar, conducând uneori spre crime, ca forme de „autoajutorare”prin care persoana vătămată răspunde unor comportamente de atac sau încearcă să facă față unui conflict. Alți autori au identificat profiluri sociale caracteristice acestor tipuri de violență. Astfel, violență moralistă apare mai frecvent între persoane apropiate
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
asupra fericirii sau a suferinței, caracteristică a imaturității emoționale, face ca provocarea suferinței celuilalt, sacrificarea celuilalt în beneficiul personal să fie o tendință aproape permanentă în diversele grupuri sociale. De-a lungul istoriei această tendință a dat exploatare socială, războaie, crime. în familie și în cadrul unor grupuri restrânse aceasta a condus la raporturi violente între membrii familiei, la maltratarea celor mai slabi: copiii, femeia, bătrânii, membrii bolnavi sau cu deficiențe ai familiei. 1.9.1. Prevenirea abuzului și a neglijării copilului
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
formă de abuz a copilului și cea mai puțin influențată de campaniile de prevenire. Există desigur statistici oficiale care ne spun despre numărul copiilor victime ale abuzului sexual, dar acestea trebuie privite cu multă circumspecție. în nici un alt domeniu al crimei nu este mai valabilă afirmația „cunoaștem doar vârful icebergului” ca în domeniul abuzului sexual. Mitch Withman (1999), terapeut american specializat în intervențiile cu victimele și agresorii sexuali ai copiilor, spune că fiecare al patrulea copil a suferit o formă de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
copilului, în familie, sau în sistemul de protecție, situația acestuia, incapacitatea de a controla sau schimba, sentimentul neputinței și al unei dedublări căreia trebuie să-i facă față, fac mai dramatice încă urmările. Nebunia, suicidul și comportamentele de automutilare, precum și crima pot apărea ca niște consecințe firești în absența unor intervenții profesioniste adecvate și de durată cu copiii victime ale acestui tip de violență. 4. Neglijarea. Margaret Lynch (1985), promotoarea prevenirii abuzului și a neglijării copilului în Marea Britanie, consideră că putem
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în care în închisoare, din rândurile celor mai răi erau selectați unii criminali și sprijiniți de administrația închisorii pentru a deveni torționarii celorlalți, mai ales al celor închiși politic. Marii călăi adesea nu au dus la bun sfârșit ei înșiși, crimele, ci și-au finisat, prin diferite metode, „instrumente”umane de tortură cărora le-au delegat sarcina. Când părinții procedează în acest fel, inducând suferință copiilor, prin implicarea altor persoane și în numele îngrijirilor acordate copilului, vorbim despre sindromul Munchausen. Sindromul intoxicării
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]