20,249 matches
-
a fost cumpărat și terenul pe care se afla baraca familiei Murphy. Monumentul și baraca Murphy au fost declarate National Historic Landmark în 1963. Pe o piatră mare, care fusese o parte a șemineului familiei Murphy, a fost pusă o placă de bronz cu numele membrilor expediției, indicând cine a supraviețuit și cine nu. Statul California explică atenția dată site-ului datorită faptului că a fost „un episod tragic și izolat al istoriei americane, ceea ce l-a transformat într-o mare
Expediția Donner () [Corola-website/Science/331237_a_332566]
-
este un muzeu județean din Brăila, amplasat în Str. Cetății nr. 70 (CP 0339-401262). În 1971, după moartea lui Perpessicius, pe fațada imobilului din strada Cetății 58, a fost amplasată o placă comemorativă. La puțin timp, casa a fost demolată. A fost recuperată doar placa comemorativă. Greșeala a fost îndreptată rapid, imobilul fiind reconstruit, însă cu materiale moderne. Corpul de clădire ce găzduiește expoziția de bază a fost reconstruit în 1971 după
Casa Memorială „D. P. Perpessicius” () [Corola-website/Science/331325_a_332654]
-
din Brăila, amplasat în Str. Cetății nr. 70 (CP 0339-401262). În 1971, după moartea lui Perpessicius, pe fațada imobilului din strada Cetății 58, a fost amplasată o placă comemorativă. La puțin timp, casa a fost demolată. A fost recuperată doar placa comemorativă. Greșeala a fost îndreptată rapid, imobilul fiind reconstruit, însă cu materiale moderne. Corpul de clădire ce găzduiește expoziția de bază a fost reconstruit în 1971 după proiectul și planul construcției ridicate pe același amplasament în ultimul sfert al secolului
Casa Memorială „D. P. Perpessicius” () [Corola-website/Science/331325_a_332654]
-
marginea dinspre Năsăud a satului Prislop și a fost inaugurată la 2 iunie 1957. Cu ocazia inaugurării muzeului a avut loc și dezvelirea bustului dedicat romancierului, operă a profesorului Ioan Nichifor Someșan. Pe fațada nordică a casei este montată o placă de marmură cu următorul text: „ÎN ACEASTĂ CASĂ RECLĂDITĂ ÎN ANUL 1957 PRIN MUNCA LOCUITORILOR DIN PRISLOP-NĂSĂUD, A TRĂIT ÎN MIJLOCUL EROILOR SĂI DIN ROMANUL ION, MARELE SCRIITOR LIVIU REBREANU”. Sunt expuse biroul de lucru, fotografii de familie, alte obiecte aparținând
Muzeul Memorial „Liviu Rebreanu” () [Corola-website/Science/331321_a_332650]
-
orizontale, alternând grupat. Clădirea are un stil arhitectural eclectic, trăsăturile baroce îmbinându-se cu elemente neoclasice caracteristice edificiilor destinate să găzduiască instituții administrative austriece. La data de 2 iulie 2004, pe fațada clădirii, în stânga intrării principale, a fost amplasată o placă memorială din marmură albă, cu prilejul comemorării a 500 de ani de la moartea lui Ștefan cel Mare (1457-1504). Placa conține următorul text: "„Dezvelită cu prilejul comemorării a 500 de ani de la trecerea în eternitate a lui Ștefan cel Mare și
Muzeul Bucovinei () [Corola-website/Science/331377_a_332706]
-
să găzduiască instituții administrative austriece. La data de 2 iulie 2004, pe fațada clădirii, în stânga intrării principale, a fost amplasată o placă memorială din marmură albă, cu prilejul comemorării a 500 de ani de la moartea lui Ștefan cel Mare (1457-1504). Placa conține următorul text: "„Dezvelită cu prilejul comemorării a 500 de ani de la trecerea în eternitate a lui Ștefan cel Mare și Sfânt”". O placă memorială similară a fost amplasată la aceeași dată pe un zid al Cetății de Scaun a
Muzeul Bucovinei () [Corola-website/Science/331377_a_332706]
-
marmură albă, cu prilejul comemorării a 500 de ani de la moartea lui Ștefan cel Mare (1457-1504). Placa conține următorul text: "„Dezvelită cu prilejul comemorării a 500 de ani de la trecerea în eternitate a lui Ștefan cel Mare și Sfânt”". O placă memorială similară a fost amplasată la aceeași dată pe un zid al Cetății de Scaun a Sucevei. La începutul lui 2014, placa a fost înlăturată ca urmare a începerii lucrărilor de modernizare și consolidare a clădirii muzeului. este cea mai
Muzeul Bucovinei () [Corola-website/Science/331377_a_332706]
-
prilejul comemorării a 500 de ani de la trecerea în eternitate a lui Ștefan cel Mare și Sfânt”". O placă memorială similară a fost amplasată la aceeași dată pe un zid al Cetății de Scaun a Sucevei. La începutul lui 2014, placa a fost înlăturată ca urmare a începerii lucrărilor de modernizare și consolidare a clădirii muzeului. este cea mai importantă instituție de profil din județul Suceava, fiind constituit în prezent dintr-un ansamblu de muzee și situri medievale dispuse atât în
Muzeul Bucovinei () [Corola-website/Science/331377_a_332706]
-
sau placa loreală, lorealul ("Scutum loreale" sau "Loreum"), numit și scutul frenal sau frenalul ("Scutum frenale"), este un solz la șerpi, de obicei pereche, dispus simetric pe laturile capului sub cantusul rostral ("Canthus rostralis"). Fiecare loreal separă, pe de o parte, scutul
Scutul loreal () [Corola-website/Science/334066_a_335395]
-
sanitară a orașului Chișinău, despre activitatea spitalului de boli infecțioase condus de el și a secției psihiatrice a spitalului ținutului Basarabia. Numele lui Toma Ciorbă îl poartă astăzi Spitalul Clinic Republican de Boli Infecțioase din Chișinău, unde este fixată o placă comemorativă cu următoarea inscripție: „"Aici a trăit și a activat în anii 1894-1935 medicul umanist Toma Ciorbă - pioner al vaccinării obligatorii antivariolice, al seroterapiei difteriei și fondator al primului spital de boli infecțioase din Basarabia, care a fost inaugurat în
Toma Ciorbă () [Corola-website/Science/334057_a_335386]
-
Șindrila, denumită și șiță, este o placă (sau scândurică) mică și subțire, îngustată uneori spre unul dintre capete, din lemn moale, de obicei de brad sau de molid, care servește la executarea de învelitori pentru acoperișuri sau la îmbrăcarea pereților exteriori, la casele din regiunile muntoase. Șindrilele
Șindrilă () [Corola-website/Science/334050_a_335379]
-
insecta purtătoare ajunge la o gazdă bovină sau umană, ouăle eclozează rapid și larvele se eliberează singure de pe insecta purtătoare, invadând foliculii noii lor gazde, unde își continuă dezvoltarea. Peștele ventuză ("Remora remora"), care este un înotător rău, are o placă adezivă pe suprafața capului, cu care se prinde de corpul altor pești buni înotători (rechini, cașaloți) pentru a ajunge în alte locuri, lărgindu-și astfel arealul de răspândire.
Forezie () [Corola-website/Science/334088_a_335417]
-
Everest și-a redus din înălțime cu aproape un țol (2,54 cm), potrivit UNAVCO, o organizație non-profit. Totuși, Munții Himalaya continuă să crească cu aproximativ 0,4 țoli (1 cm) în fiecare an, ca urmare a coliziunii permanente dintre plăcile Indiană și Eurasiatică. Un alt cutremur de magnitudine 7,3 pe scara Richter a avut loc marți, 12 mai, la ora 07:05 (UTC). Potrivit USGS, epicentrul cutremurului a fost localizat aproape de granița cu China, la 18 km sud-est de
Cutremurul din Nepal (2015) () [Corola-website/Science/334079_a_335408]
-
le (Cottidae) este o familie de pești osoși din ordinul scorpeniforme ("Scorpaeniformes") având ca tip zglăvoaca, cu corp fusiform, cu capul mare, puțin turtit dorso-ventral și incomplet acoperit cu plăci osoase, cu ochii așezați dorsal și apropiați unul de altul. Corpul este acoperit cu țepișori, plăci mici, solzi sau este golaș. Au două înotătoare dorsale, prima țepoasă mai scurtă, a doua formată din raze moi, lungi. Înotătoarele ventrale sunt apropiate
Cotide () [Corola-website/Science/335094_a_336423]
-
de pești osoși din ordinul scorpeniforme ("Scorpaeniformes") având ca tip zglăvoaca, cu corp fusiform, cu capul mare, puțin turtit dorso-ventral și incomplet acoperit cu plăci osoase, cu ochii așezați dorsal și apropiați unul de altul. Corpul este acoperit cu țepișori, plăci mici, solzi sau este golaș. Au două înotătoare dorsale, prima țepoasă mai scurtă, a doua formată din raze moi, lungi. Înotătoarele ventrale sunt apropiate una de alta și au o poziție pectorală. Vezica înotătoare lipsește. Această familie cuprinde mai mult
Cotide () [Corola-website/Science/335094_a_336423]
-
(Placa de bază), lansată pe 1 ianuarie 1945, a fost o încercare a Luftwaffe de distrugere a forțelor aeriene aliate din Țările de Jos în timpul celei de-a doua conflagrații mondiale. Obiectivul "Bodenplatte" era obținerea superiorității aeriene în timpul fazei de impas
Operațiunea Bodenplatte () [Corola-website/Science/335042_a_336371]
-
la care înaintea înotătoarei dorsale se găsesc 2-17 țepi (spini) izolați, înotătoarele ventrale așezate puțin înapoia celor pectorale au o radie spinoasă și 0-2 radii articulate divizate și înotătoarea anală este opusă dorsalei. Corpul, fără solzi, este acoperit cu scuturi (plăci) osoase, mai ales pe flancuri. Au gura mică și protractilă, așezată în vârful unui bot de regulă alungit în formă de tub. Ordinul gasterosteiforme cuprinde 5 familii, 11 genuri și 29 specii de pești răspândite în mările și apele salmastre
Gasterosteiforme () [Corola-website/Science/335173_a_336502]
-
ramificate; "Indostomus" nu au spin în înotătoarea ventrală. Înotătoarea anală este opusă înotătoarei dorsale și este formată din radii ramificate, prima radie este spinoasă, adică are forma unui țep. Corpul, fără solzi, adesea mai mult sau mai puțin învelit de plăci (scuturi) osoase așezate în rânduri longitudinale, mai ales pe laturile corpului; mai rar corpul este nud, fără plăci osoase. Capul este prelungit într-un bot scurt sau tubiform (alungit în formă de tub). Gura de obicei mică , terminală și protractilă
Gasterosteiforme () [Corola-website/Science/335173_a_336502]
-
radii ramificate, prima radie este spinoasă, adică are forma unui țep. Corpul, fără solzi, adesea mai mult sau mai puțin învelit de plăci (scuturi) osoase așezate în rânduri longitudinale, mai ales pe laturile corpului; mai rar corpul este nud, fără plăci osoase. Capul este prelungit într-un bot scurt sau tubiform (alungit în formă de tub). Gura de obicei mică , terminală și protractilă, mărginită numai de premaxilare (intermaxilare), este prevăzută cu dinți fini pe oasele gurii (adică pe fălci). Craniul lateroparietal
Gasterosteiforme () [Corola-website/Science/335173_a_336502]
-
pe cilindri de fonograf câteva piese. A fost invitată și la București pentru a efectua înregistrări și a-și lua angajamente pe la diferite restaurante. Astfel, pe 13 septembrie 1937, noul taraf de lăutari descoperit la Lelești înregistrează primele melodii pe plăci de gramofon pentru casa de discuri Columbia Records, sub supravegherea Fondului de Folklor condus de Brăiloiu. Taraful era compus din principalii membrii ai familiei Lătărețu: Mihai, zis Tică (vioară), Maria (chitară și voce), Nicolae (vioară și braci), Ion (bas) și
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
de fonograf. În același an, Ilinca Burlan și lăutarii din ceata lui Nae Pătatu sunt invitați la București pentru a fi înregistrați de Brăiloiu și pe discuri de gramofon. Peste câteva luni au apărut la casa de discuri Electrecord primele plăci ale lăutarilor și, ulterior, și la Columbia Records. Fiul lui Nae Pătatu și al Ilincăi, vioristul Constantin Burlan-Pătatu a continuat tradiția muzicală a familiei mai departe. Acesta a creat o formație de muzică lăutărească la Târgu Jiu, în care mai
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
erau vizitați de solista Maria Tănase, care venea să-i asculte și să le culeagă din repertoriu. Lăutarii Murgu și Rugină au fost descoperiți și de muzicologul Constantin Brăiloiu care le-a făcut înregistrări pe cilindri de fonograf și pe plăci de gramofon. Un alt taraf vestit în Tismana a fost cel condus de Victor Tantan zis Pala (n. 1913 - d. 1957), viorist primaș de primă mână, care a cântat și în Orchestra de muzică populară „Taraful Gorjului”. Din formație au
Lăutarii de pe Valea Tismanei () [Corola-website/Science/335339_a_336668]
-
o manieră specială de cântare. Lăutarii din Scrada au fost descoperiți de către Constantin Brăiloiu în timpul cercetărilor din august 1930 și înregistrați, mai întâi pe cilindri de fonograf și, ulterior, pe discuri de patefon, la București. Între 1938-1940 apar mai multe plăci cu banda lui Busuioc, cu înregistrări realizate pentru Fondul de Folklor sub supravegherea lui Brăiloiu, la diferite case de discuri: (Electrecord, Odeon și Columbia). Un sat cu frumoase tradiții populare și cu un folclor muzical bogat este Logrești-Moșteni. Aici s-
Lăutarii de pe Valea Amaradiei () [Corola-website/Science/335345_a_336674]
-
Logrești, dar stabilită aici prin căsătorie), Matilda Căldăraru și Clotilda Căldăraru (toate și chitariste) și un basist. Între anii 1930-1939, lăutarii Nicu și Doicin Căldăraru au cântat în București, la cârciuma „Cina românească“. În 1938 au fost înregistrați și pe plăci de gramofon de către Constantin Brăiloiu, pentru casa de discuri Electrecord. Maniera de acompaniament al lăutarilor vremii era una specifică și deosebită, Tiberiu Alexandru luându-l ca exemplu pe lăutarul Gheorghe Căldăraru-Doicin, chitaristul tarafului Căldărarilor, în vârstă de 18 ani la
Lăutarii de pe Valea Amaradiei () [Corola-website/Science/335345_a_336674]
-
virukii s-au retras în Irusviruk. După ce bătălia dintre Împărăteasa Cyrsa și turasynzi a dezlănțit Urgia, virukii au ridicat un „voal vrăjit” ("tavam eyzar') care să țină în frâu magia din Ixyll. Masculii viruk depășesc 2 m în înălțime, au plăci osoase pe mâinile lungi și subțiri, piele verde-deschis pe gât, piept, pântec și partea interioară a brațelor și verde-închis pe restul corpului (inclusiv fața), păr lung și negru, ochi negri, gheare ascuțite și otrăvite la degetele de la mâini și de la
Marile descoperiri () [Corola-website/Science/331593_a_332922]