20,251 matches
-
la perioada de alăptare ca la o "contracepție naturală". Lanțul hormonal hipotalamus-ovare este afectat de alăptat, așa încât lipsa sângerării menstruale ciclice este o situație normală, Figura 37. Variabilitatea proporției răspunsurilor corecte în funcție de grupa de vârstă dacă mama alăptează copilul la sân. Responsabil este hormonul prolactină, secretat în timpul alăptării, care inhibă secreția de estrogeni, producând amenoree/anovulație și, ca urmare, imposibilitatea apariției unei sarcini. Durata este între 6-12 luni, după care nivelul prolactinei scade și crește fertilitatea. După șase luni eficacitatea metodei
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
în cercetarea noastră semnalăm că ponderea femeilor care au născut după 1989 cu un APCU foarte bun este de doar 20,2%. Sănătatea, creșterea, imunitatea și dezvoltarea copilului sunt influențate pozitiv de alăptarea timpurie și de durata alimentației exclusive la sân. Cu toate că mama este epuizată după travaliu, se apreciază că nou-născutul trebuie pus la sân în prima oră după naștere, aceasta contribuind la instalarea secreției lactate. Valoarea testului 2 (p = 0,000 < 0,05) indică diferențe semnificative pe localități privind momentul
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
APCU foarte bun este de doar 20,2%. Sănătatea, creșterea, imunitatea și dezvoltarea copilului sunt influențate pozitiv de alăptarea timpurie și de durata alimentației exclusive la sân. Cu toate că mama este epuizată după travaliu, se apreciază că nou-născutul trebuie pus la sân în prima oră după naștere, aceasta contribuind la instalarea secreției lactate. Valoarea testului 2 (p = 0,000 < 0,05) indică diferențe semnificative pe localități privind momentul primei hrăniri la sân (Tabelul 106). * Cele mai multe femei care au alăptat copilul la sân
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
epuizată după travaliu, se apreciază că nou-născutul trebuie pus la sân în prima oră după naștere, aceasta contribuind la instalarea secreției lactate. Valoarea testului 2 (p = 0,000 < 0,05) indică diferențe semnificative pe localități privind momentul primei hrăniri la sân (Tabelul 106). * Cele mai multe femei care au alăptat copilul la sân în prima oră sunt din Târgu-Mureș și Constanța (31,4%), cele mai puține sunt din Craiova (2,9%), apoi din Timișoara și Iași (5,7%). * Din totalul femeilor care au
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
sân în prima oră după naștere, aceasta contribuind la instalarea secreției lactate. Valoarea testului 2 (p = 0,000 < 0,05) indică diferențe semnificative pe localități privind momentul primei hrăniri la sân (Tabelul 106). * Cele mai multe femei care au alăptat copilul la sân în prima oră sunt din Târgu-Mureș și Constanța (31,4%), cele mai puține sunt din Craiova (2,9%), apoi din Timișoara și Iași (5,7%). * Din totalul femeilor care au inițiat alăptatul la sân târziu, la peste 24 de ore
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
femei care au alăptat copilul la sân în prima oră sunt din Târgu-Mureș și Constanța (31,4%), cele mai puține sunt din Craiova (2,9%), apoi din Timișoara și Iași (5,7%). * Din totalul femeilor care au inițiat alăptatul la sân târziu, la peste 24 de ore de la naștere, cele mai multe sunt din Iași (22%). * Semnalăm ponderea mare a femeilor din Iași (33,3%) și Timișoara (26,7%) care nu au alăptat deloc. La cât timp după naștere Locul aplicării a fost
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
peste 24 de ore de la naștere, cele mai multe sunt din Iași (22%). * Semnalăm ponderea mare a femeilor din Iași (33,3%) și Timișoara (26,7%) care nu au alăptat deloc. La cât timp după naștere Locul aplicării a fost alimentat la sân primul copil% București Timișoara Craiova Târgu-Mureș Iași Constanța Baia Mare Peste 24 de ore 13,0 21,0 20,0 12,0 22,0 4,0 8,0 În primele 1-23 ore 14,7 11,6 15,1 15,9 10
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
prima oră 10,0 5,7 2,9 31,4 5,7 31,4 12,9 Nu am alăptat deloc 13,3 26,7 6,7 6,7 33,3 6,7 6,7 Tabelul 106. Variabilitatea primei mese la sân pe localități Rezultatele cercetării arată că doar 15,8% din femei au alăptat copilul în prima oră după naștere și că cele mai multe femei au alăptat în primele 1-23 de ore (58,2%). Laptele de mamă are compoziția cea mai potrivită
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
naturală a sugarului până la 6 luni. Așa cum se precizează în studiul "Sănătatea reproducerii", România, 1999, alăptarea se asociază cu efecte pozitive și asupra femeii, cum ar fi reducerea hemoragiilor postpartum, recuperarea greutății avute înainte de sarcină, scăderea riscului de cancer la sân și de osteoporoză [2]. Rezultatele studiului nostru relevă că 38% dintre femei au alimentat copilul exclusiv la sân între 4-6 luni și că există un număr semnificativ de femei care au folosit alimentația artificială mai devreme de 6 luni (38
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
cu efecte pozitive și asupra femeii, cum ar fi reducerea hemoragiilor postpartum, recuperarea greutății avute înainte de sarcină, scăderea riscului de cancer la sân și de osteoporoză [2]. Rezultatele studiului nostru relevă că 38% dintre femei au alimentat copilul exclusiv la sân între 4-6 luni și că există un număr semnificativ de femei care au folosit alimentația artificială mai devreme de 6 luni (38%) (Figura 76). Inițierea și frecvența consultațiilor trebuie însoțite și de informarea gravidelor despre anumite subiecte cum sunt nutriția
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
cancer la femei. Incidența este de 56,84 la 100000 de locuitori și mortalitatea este de peste 39 la 100000 de locuitori. Cancerul de col uterin reprezintă a doua cauză de mortalitate prin cancer la femeile din România (după cancerul de sân) și prima cauză de mortalitate la femeile tinere (25-44 de ani) [8]. Preocupați de importanța screening-ului cancerului mamar și de col uterin (CCU), respondentele au fost rugate să răspundă la un set de întrebări deschise referitoare la: * frecvența cu care
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
cauză de mortalitate la femeile tinere (25-44 de ani) [8]. Preocupați de importanța screening-ului cancerului mamar și de col uterin (CCU), respondentele au fost rugate să răspundă la un set de întrebări deschise referitoare la: * frecvența cu care își controlează sânii pentru a depista existența unor noduli; * anul în care s-au prezentat ultima dată la medic pentru efectuarea unei termografii mamare și a unei mamografii (MM), unui control ginecologic de rutină, a unui test Babeș-Papanicolau (PAP); * motivul pentru care nu
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
punct de vedere biologic, vezi nota). Anul de referință este 2006 și înțelegem prin ultimii doi ani perioada august 2004 mai 2006, anii în care au fost intervievate femeile, celelalte categorii decurgând din acestea. 15.1. Screening-ul cancerului mamar Controlul sânilor pentru depistarea unor noduli. Depistarea precoce a cancerului de sân se face până la 30 de ani prin autopalpare, palparea fiind cel mai important mijloc clinic de apreciere a leziunilor mamare [1, pp.1198,1193]. Pe ansamblul lotului de respondente, se
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
2006 și înțelegem prin ultimii doi ani perioada august 2004 mai 2006, anii în care au fost intervievate femeile, celelalte categorii decurgând din acestea. 15.1. Screening-ul cancerului mamar Controlul sânilor pentru depistarea unor noduli. Depistarea precoce a cancerului de sân se face până la 30 de ani prin autopalpare, palparea fiind cel mai important mijloc clinic de apreciere a leziunilor mamare [1, pp.1198,1193]. Pe ansamblul lotului de respondente, se raportează controlul lunar în proporție de 38% și lipsa controlului
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
apreciere a leziunilor mamare [1, pp.1198,1193]. Pe ansamblul lotului de respondente, se raportează controlul lunar în proporție de 38% și lipsa controlului într-o pondere de 28%. Semnalăm că dintre femeile care au declarat că își controlează lunar sânii prin palpare cele mai puține sunt peste 44 de ani (38,8%). Termografia mamară. Glanda mamară beneficiază de termografie pentru diagnosticul tumorilor, al extensiei ganglionare și mastitei. Metoda este utilă în depistarea tumorilor și a cancerului pentru că evidențiază modificările precanceroase
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
beneficiază de termografie pentru diagnosticul tumorilor, al extensiei ganglionare și mastitei. Metoda este utilă în depistarea tumorilor și a cancerului pentru că evidențiază modificările precanceroase cu mult înainte ca tumora să devină vizibila prin alte metode. În eșantionul supus cercetării investigarea sânului prin termografie mamară a fost efectuată doar de 10 respondente. Figura 78. Mamografia la femeile peste 44 de ani (%) Mamografia (MM). Depistarea precoce a cancerului mamar impune între 30-40 ani examen clinic efectuat de medicul specialist o dată pe an cu
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
la 2 ani și examen clinic anual. Rata de supraviețuire crește proporțional cu stadiul bolii în momentul depistării. Astfel, rata de supraviețuire relativă la 5 ani este de 96,8% când cancerul este diagnosticat într-un stadiu local (limitat la sân), ajungând să scadă sub 1/4 când este diagnosticat într-un stadiu mai avansat (metastazat la distanță) [5, p.8]. Rezultatele pe ansamblu denotă că 9% din femei au beneficiat de o MM în ultimii 2 ani și că 85
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
29,5% după 1989. Totuși, în cercetarea noastră semnalăm că ponderea femeilor care au născut după 1989 cu un APCU foarte bun este de doar 20,2%. Cu toate că mama este epuizată după travaliu, se apreciază că nou-născutul trebuie pus la sân în prima oră după naștere, aceasta contribuind la instalarea secreției lactate. Cele mai multe femei care au alăptat copilul la sân în prima oră sunt din Târgu-Mureș și Constanța (31,4%), cele mai puține sunt din Craiova (2,9%), apoi din Timișoara
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
APCU foarte bun este de doar 20,2%. Cu toate că mama este epuizată după travaliu, se apreciază că nou-născutul trebuie pus la sân în prima oră după naștere, aceasta contribuind la instalarea secreției lactate. Cele mai multe femei care au alăptat copilul la sân în prima oră sunt din Târgu-Mureș și Constanța (31,4%), cele mai puține sunt din Craiova (2,9%), apoi din Timișoara și Iași (5,7%). * Doar 15,8% din femei au alăptat copilul la sân în prima oră după naștere
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
care au alăptat copilul la sân în prima oră sunt din Târgu-Mureș și Constanța (31,4%), cele mai puține sunt din Craiova (2,9%), apoi din Timișoara și Iași (5,7%). * Doar 15,8% din femei au alăptat copilul la sân în prima oră după naștere și cele mai multe femei au alăptat în primele 1-23 de ore (58,2%). * 38% dintre femei au alimentat copilul exclusiv la sân între 4-6 luni, existând un număr semnificativ de femei care au folosit alimentația artificială
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
Timișoara și Iași (5,7%). * Doar 15,8% din femei au alăptat copilul la sân în prima oră după naștere și cele mai multe femei au alăptat în primele 1-23 de ore (58,2%). * 38% dintre femei au alimentat copilul exclusiv la sân între 4-6 luni, existând un număr semnificativ de femei care au folosit alimentația artificială mai devreme de 6 luni (38%). Inițierea și frecvența consultațiilor trebuie însoțite și de informarea gravidelor despre anumite subiecte cum sunt nutriția, comportamentele dăunătoare sănătății (consumul
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
considerate pentru sexul feminin în demografie. Anul de referință este 2006, și înțelegem prin ultimii doi ani perioada august 2004 mai 2006, anii în care au fost intervievate femeile, celelalte categorii decurgând din acestea. 12.1. Screening-ul cancerului mamar Controlul sânilor pentru depistarea unor noduli. Pe ansamblul lotului de respondente se raportează controlul lunar în proporție de 38% și lipsa controlului într-o pondere de 28%. Semnalăm că dintre femeile care au declarat că își controlează lunar sânii prin palpare cele
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
cancerului mamar Controlul sânilor pentru depistarea unor noduli. Pe ansamblul lotului de respondente se raportează controlul lunar în proporție de 38% și lipsa controlului într-o pondere de 28%. Semnalăm că dintre femeile care au declarat că își controlează lunar sânii prin palpare cele mai puține sunt peste 44 de ani (38,8%). Termografia mamară. În eșantionul supus cercetării investigarea sânului prin termografie mamară a fost efectuată de doar 10 respondente. Mamografia (MM). Rezultatele pe ansamblu denotă că 9% din femei
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
38% și lipsa controlului într-o pondere de 28%. Semnalăm că dintre femeile care au declarat că își controlează lunar sânii prin palpare cele mai puține sunt peste 44 de ani (38,8%). Termografia mamară. În eșantionul supus cercetării investigarea sânului prin termografie mamară a fost efectuată de doar 10 respondente. Mamografia (MM). Rezultatele pe ansamblu denotă că 9% din femei au beneficiat de o MM în ultimii 2 ani și că 85% nu au beneficiat. Din femeile peste 44 de
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
a cotidianului, însă aici faptul comun este nu o dată supus insolitării generatoare de imagini stranii, simbioză de tehnică expresionistă și suprarealistă: „soția eschimosului își dezbrăca / rochia din blană de focă / și imediat după aceea / săniile pornesc din partea de sus a sânilor / trasează în goană lungi semne sângerii”. Discursul liric e mai puțin segmentat, eliptic și abrupt, conservându-și totuși adresa directă, tensiunea și urgența căutărilor, cum și ambivalența. Căci există în versurile lui P. un paradox al nihilismului, și nu întîmplător
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288915_a_290244]