200,726 matches
-
tatăl la Congresul de la Erfurt, unde s-a întâlnit împăratul Napoleon I al Franței și țarul Alexandru I al Rusiei. Între 1810 și 1814, Oldenburg a fost ocupat de Franța lui Napoleon. În decembrie 1810, ducatul de Oldenburg a fost anexat de Primul Imperiu Francez și Augustus și tatăl său au călătorit în Rusia unde au stat în exil la rudele lor, familia imperială rusă. Această anexare a fost una dintre cauzele rupturii diplomatice dintre foștii aliați Franța și Rusia, o
Augustus, Mare Duce de Oldenburg () [Corola-website/Science/328107_a_329436]
-
fiul ei, au fugit la fratele ei Roger în Salerno, invocând anumite acte de cruzime ale lui Rainulf. Roger l-a chemat pe Rainulf în fața curții, însă acesta a refuzat să compară. Roger a fost nevoit, în lipsa vasalului său, să anexeze comitatul de Avellino de la Richard, fratele lui Rainulf. Rainulf a solicitat restituirea atât a soției cât și a titlului de conte. Ambele solicitări au fost respinse, iar Rainulf a părăsit Roma, împotriva ordinelor primite. Roger i-a acordat șansa să
Rainulf al II-lea de Alife () [Corola-website/Science/328131_a_329460]
-
Conversano, la moartea căruia (după 1085) a devenit conte de Brindisi. Fratele mai mare al lui Tancred, Alexandru a succedat tatălui lor în comitatul de Conversano. În 1121, contele Roger al II-lea de Sicilia a invadat Basilicata pentru a anexa comitatul de Montescaglioso, care fusese anterior deținut de sora sa Emma, în baza dreptului soțului său decedat, Rudolf Macabeu. În aprilie, Tancred l-a sprijinit pe ducele Guillaume al II-lea de Apulia și pe principele Boemund al II-lea
Tancred de Conversano () [Corola-website/Science/328158_a_329487]
-
apărut în contextul unuia din momentele de maximă expansiune ale Imperiului Otoman, sub conducerea lui Suleiman Magnificul și a urmașilor săi. Pentru a-și asigura controlul gurilor Dunării și a accesului neîngrădit spre Hanatul Crimeii și Regatul Poloniei, Imperiul Otoman anexează Bugeacul (1538) și transformă teritoriile din jurul orașelor Tighina (1538) și Brăila (1540) în raiale. Aceste acțiuni au făcut ca populația ortodoxă din regiunile ocupate să-și schimbe statutul juridico-religios, fiind inclusă în milet-ul Rum și intrând automat atât sub incidența
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
era orașul Dubăsari, unde își avea reședința hatmanul. Dar, dincolo de importanța sa politică și administrativă, târgul era și un important centru bisericesc. Ucraina Hanului a stat sub ocupație musulmană până în anul 1791, când Rusia își mută granița la Nistru și anexează acest ținut. În această perioadă, cam de 120 de ani de stăpânire turcească, Ucraina Hanului a fost condusă bisericește de mitropolia Proilaviei (Brăilei), cu mici excepții, când această conducere a fost exercitată de episcopia Hușilor”. Cât privește populația „Ucrainei Hanului
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
ordonat demolarea clădirii. Wolf Dietrich a fost un protector și susținător al arhitecturii baroce moderne din Italia, pe care a văzut-o în special la Roma. El a dispus construirea în apropiere a clădirii "Alte Residenz", care este în prezent anexată la catedrală. Wolf Dietrich l-a angajat pe arhitectul italian Vincenzo Scamozzi să pregătească un plan pentru o clădire nouă și mai încăpătoare în stil baroc. Construcția a început abia în timpul lui Markus Sitticus von Hohenems (1612-1619), succesorul lui Wolf
Domul din Salzburg () [Corola-website/Science/328210_a_329539]
-
Au profit des blessés, 1877); căznite jocuri prozodice, ele au contribuit totuși la împământenirea unor forme fixe. Poemul în proză, cultivat la „Literatorul", este încercat, după model francez, în Aquarele și poezii în proză (1894) și în câteva Sanguine românești, anexate Sanguinelor traduse din Catulle Mendès (1889). Florescu a fost un conștiincios popularizator al literaturii franceze, iar prin intermediul francezei a asigurat rubrica de tălmăciri din „Portofoliul român", „Povestitorul", „Duminica", „Literatorul", „Biblioteca familiei" cu texte din Alexander Pope, Ronsard, Voltaire, Molière, Alfred
Bonifaciu Florescu () [Corola-website/Science/328167_a_329496]
-
sub conducerea lui Robert Guiscard, care încercuise masivul Matese. Comitatul de Boiano a fost acordat lui Rudolf de Moulins. Nepotul acestuia, Ugo, l-a extins către răsărit, ocupând Toro și San Giovanni in Galdo, dar și către apus, unde a anexat comitatele capuane de Venafro, Pietrabbondante (1105) și Trivento (1105). Sicilia, locuită predominant de greci ortodocși, se afla sub control arab. Insula se aflase inițial sub conducerea dinastiei Aghlabizilor, iar apoi sub cea a Fatimizilor, însă în 948 Kalbizii au preluat
Cuceririle normande în Italia de sud () [Corola-website/Science/328183_a_329512]
-
ai Hoardei de Aur, Béla al IV-lea a promovat o politică externă expansionistă. Frederick al II-lea al Austriei a murit în lipta cu maghiarii în Bătălia de pe râul Leitha în 1246, iar ginerele lui Bela, Rostislav Mihailovici, a anexat un număr de teritorii de-a lungul frontierelor sudice ale regatului. Conflictele dintre monarhul vârstnic și moștenitorul lui, Ștefan al IV-lea au dus la izbucnirea unui război civi în deceniul al șaptelea al secolului al XII-lea. În același
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
și Zoroastrismul, dar și monoteiste: Mozaismul și Creștinismul. Printre cele mai importante triburi se numărau ghassanizii, de la est de Bizanț , și lakhimizii din vestul imperiului sasanid, având capitala la Hira, pe Eufrat, fiind afiliați Persiei încă din secolul IV și anexați în 602. Mecca din provincia Hejaz era cel mai important centru comercial și religios, cu societate stratificată, fiind condus de tribul quraișhitilor, fiind arabi ce provin din Palestina.Societatea era prosperă și patriarhală , cu polarizare socială crescândă. Qurayshitii erau gardienii
Istoria islamului () [Corola-website/Science/328234_a_329563]
-
a imperiului prin garnizoane militare, redistribuirea pământurilor, pensii și perceperea unor impozite de la "necredincioși". Între 635-637, generalii săi au cucerit Siria și Palestina, Damascul și Ierusalimul, și teritoriile Imperiului Sasanid, slăbit de pe urmă confruntărilor cu Imperiul Bizantin. Între 639-641 a anexat Egiptul, între 640-644 a cucerit Irakul. A fost asasinat de un sclav persan.În Războiul Romano-Persan, împăratul Heraclius I a respins atacurile persane, s-a năpustit asupra orașului Ctesifon și a încheiat pace, dar ultimele resurse ale Bizanțului erau epuizate
Istoria islamului () [Corola-website/Science/328234_a_329563]
-
de Alife la Roma pentru o demonstrație de forță în sprijinul lui Anacletus. Pe când aceștia se aflau pe drum, sora vitregă a lui Roger, Matilda, soția lui Rainulf, a fugit la Roger plângându-se de abuzurile soțului. Drept urmare, Roger a anexat comitatul de Avellino, care aparținea fratelui lui Rainulf. Rainulf a solicitat restituirea atât a soției sale, cât și a comitatului. Ambele cereri au fost respinse, iar Rainulf, împotriva ordinelor primite, a părăsit Roma, fiind urmat de Robert de Capua. Mai
Roger al II-lea al Siciliei () [Corola-website/Science/328265_a_329594]
-
pentru armata rusă, după ce a fost salvată de la înfrângere de intervenția armatelor române conduse de Principele Carol (devenit ulterior Regele Carol I al României), Rusia însă n-a recunoscut României statutul de participant la negocierile de pace. Mai mult, a anexat trei județe din Basarabia de Sud care aparțineau Principatelor în acel moment, în ciuda opoziției disperate a domnitorului Carol și a clasei conducătoare, în frunte cu I.C. Brătianu și Mihail Kogălniceanu. Evenimentele au degenerat, în primăvara anului 1878, până în pragul războiului
Rusofobie () [Corola-website/Science/328349_a_329678]
-
între regele Coloman al Ungariei și nobilimea croată în 1102 sau mai târziu. În vreme ce unii afirmă că era vorba de o uniune voluntară a celor două monarhii, care permitea Croației să rămână un regat suveran, alții susțin că Ungaria a anexat Croația și a forțat clasa conducătoare croată să accepte acortul. Un document intitulat "Pacta conventa" ori "Qualiter" a fost găsit în biblioteca orașului Trogir, iar unii istorici croați cred că datează din 1102, dar cei mai mulți cercetători consideră că este un
Pacta conventa (Croația) () [Corola-website/Science/328356_a_329685]
-
croată și maghiară care a rezistat până la sfârșitul primei conflagrații mondiale. Croații au considerat că țara lor a rămas un stat suveran de-a lungul secolelor, în ciuda uniunii voluntare ale celor două coroane, dar istoricii maghiari consideră că Ungaria a anexat pur și simplu Croația în 1102. Frederick Bernard Singleton explică că din punctul de vedere al croaților, Croația a fost un stat separat care a avut același conducător cu Ungaria.Diverse studii acreditează ideea că Ungaria nu a asimilat niciodată
Pacta conventa (Croația) () [Corola-website/Science/328356_a_329685]
-
AR-II-m-B-00537 (poziția 213) publicată de Ministerul Culturii și Cultelor Institutul Național al Monumentelor istorice din Arad, aflată pe strada Preparandiei, nr. 13. În plus, clădirea face parte din Ansamblul urban Arad, înregistrat la rândul său ca monument istoric conform listei anexă la Ordinul nr. 2314/2004 al Ministerului Culturii și Cultelor. Datorită bogatei istorii care marchează această clădire, în anul 2008 Primăria Municipiului Arad a cumpărat imobilul monument, cu intenția de a-l reabilita, pentru ca în viitor să poată găzdui un
Preparandia Română () [Corola-website/Science/327548_a_328877]
-
în 1831, iar statul a fost reorganizat. Rusia a emis un Regulament Organic prin care păstra drepturile cetățenilor, dar desființa Seimul. Prin aceasta, Polonia a trecut sub administrația militară rusă directă. După eșecul Revoltei din Cracovia, Orașul Liber a fost anexat de Imperiul Austriac. După înfrângerea Poloniei Congresului, o serie de prusaci liberali și-au exprimat simpatia pentru restaurarea statului polonez. În primăvara anului 1848, noul guvern liberal prusac au acordat un anumit grad de autonomie Marelui Ducat de Posen, în
Evoluția teritorială a Poloniei () [Corola-website/Science/327646_a_328975]
-
și în plus a impus în iunie un schimb teritorial prin care Polonia obținea Lipnica Wielka (Nižná Lipnica), Cehoslovacia Suchá Hora (Sucha Gora) și Hladovka (Glodowka). După ce Germania Nazistă a ocupat Cehoslovacia, Zaolzie, partea cehă a Sileziei Cieszynă a fost anexată de Polonia în 1938 după Acordul de la München și Primul arbitraj de la Viena. Pe 30 septembrie, Polonia a dat un ultimatum guvernului de la Praga prin care îi cerea evacuarea imediată a trupelor și poliției cehe din Zaolzie în 24 de
Evoluția teritorială a Poloniei () [Corola-website/Science/327646_a_328975]
-
avuseseră de-a face cu guvernul cehoslovac au fost destituite. În 1939, Germania Nazistă și Uniunea Sovietică au atacat Polonia, iar teritoriul țării a fost împărțit între cele două puteri agresoare în conformitate cu prevederile Pactului Molotov-Ribbentrop. La încheierea luptelor, Germania a anexat toate teritoriile pe care fusese silită să le cedeze Poloniei în 1919 - 1922 prin Tratatul de la Versailles: Coridorul polonez, Prusia Apuseană, Provincia Posen și părți din Silezia Superioară. Consiliul local al Orașului Liber Danzig a votat în favoarea alipirii la Germania
Evoluția teritorială a Poloniei () [Corola-website/Science/327646_a_328975]
-
8, repectiv 12 octombrie 1939) prin care teritoriile poloneze ocupate erau împărțite în noi unități administrative: Aceste teritorii aveau o suprafață de 94.000 km și o populație de aproximativ 10.000.000 de oameni. Restul teritoriului polonez a fost anexat de Uniunea Sovietică sau a fost transformat în așa numitul Guvernământ General, o zonă de ocupație germană. Regiunile estice ale Poloniei au intrat în componența Bielorusiei Sovietice (Białystok, Łomża, Baranowicze și Brest) sau a Ucrainei Sovietice (Lwów, Tarnopol, Lutsk, Rowne
Evoluția teritorială a Poloniei () [Corola-website/Science/327646_a_328975]
-
Germania a făcut noi modificări ale structurii administrative a regiunii. Astfel, Voievodatul Białystok, (județele Białystok, Bielsk Podlaski, Grajewo, Łomża, Sokółka, Vaukavîsk și Grodno) au fost atașate la (nu încorporate în) Prusia Răsăriteană. Fostele voievodate Lwow, Stanislawow și Tarnopol au fost anexate la Guvenământul General ca al cincilea district - Distrikt Galizien. După încheierea luptelor celui de-al doilea război mondial, Polonia a suferit modificări ample ale granițelor. Încă din 1943, „Cei trei mari” discutaseră problema granițelor postbelice ale Poloniei și Winston Churchill
Evoluția teritorială a Poloniei () [Corola-website/Science/327646_a_328975]
-
-lea. După toate aceste evoluții nefavorabile, Guy a încercat să se răzbune pe Filip și a încheiat o alianță cu regele Eduard I al Angliei în 1297, măsură față de care regele Franței a luat atitudine prin declararea Flandrei ca fiind anexată domeniilor Coroanei. Sub comanda lui Robert al II-lea de Artois, trupele franceze i-au înfrânt pe flamanzi în bătălia de la Furnes, în timp ce expediția de sprijin a lui Eduard în Flandra nu a mai avut loc. Regele Angliei a încheiat
Guy de Dampierre () [Corola-website/Science/327683_a_329012]
-
era ocupat să aprere regiunea Lusatia și, prin urmare, nu a reușit să respingă atactul fratelui său vitreg. A fost forțat să fugă în Boemia, unde a fost închis și castrat la ordinele Ducelui Oldrich. Yaroslav I cel Înțelept a anexat Rutenia Roșie la domniile sale și Bezprym s-a urcat pe tronul Poloniei. Trupele lui Yaroslav I au intervenit direct în provinciile centrale ale țării, cu scopul de a-l integra pe noul duce pe tron. La scurt timp după
Bezprym () [Corola-website/Science/327692_a_329021]
-
care a încheiat Războiul Polonezo-Teutonic din 1326-1332. Regiunile Dobrzyń și Kuyavia au fost recuperate de Cazimir. La acea vreme, Polonia a început să se extindă spre est iar printr-o serie de campanii militare între 1340 și 1366, Cazimir a anexat zona Halici-Volodymyr de Rus. Orașul Lviv a atras noi veniți de diferite naționalități, și i s-a acordat drepturi municipale în 1356, începând să fie primul centru plonez în mijlocul unei populații ortodoxe. Susținut de Ungaria, relege polonez a promis tronul
Dinastia Piast () [Corola-website/Science/327696_a_329025]
-
După cucerirea orașului Buda de către otomani în 1541, teritoriile Ungaria de nord și de vest l-a recuoscut pe împăratul habsburgic drept împărat, formându-se ceea ce avea să fie numită Ungaria Regală, în vreme ce părțile centrale și de sud au fost anexate de otomani, iar părțile estice au rămas sub controlul familiei Zápolya sub numele de Regatul Ungariei Răsăritene. După 1570, acest din urmă teritoriu avea să se transforme în Principatul Transilvaniei. În ciuda faptului că o bună parte dintre cei între 17
Ungaria Otomană () [Corola-website/Science/327745_a_329074]