201,835 matches
-
instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 274 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, pajiști naturale, pășuni, zone umede cu izvoare permanente, peșteri, goluri carstice, stâncării calcaroase și grohotișuri) încadrată în bioregiunea continentală a Hunedoarei, aflată la poalele Munților Metaliferi (grupă muntoasă aflată în extremitatea sudică a Apusenilor, ce aparțin lanțului carpatic al Occidentalilor). Acesta se
Măgurile Băiței () [Corola-website/Science/331305_a_332634]
-
grohotișuri) încadrată în bioregiunea continentală a Hunedoarei, aflată la poalele Munților Metaliferi (grupă muntoasă aflată în extremitatea sudică a Apusenilor, ce aparțin lanțului carpatic al Occidentalilor). Acesta se află în bazinul hidrografic superior al râului Căian și include și rezervația naturală Calcarele din Dealul Măgura. „Măgurile Băiței” conservă patru habitate naturale de interes comunitar ("Păduri dacice de stejar și carpen, Păduri din Tilio-Acerion pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene, Fânețe montane" și "Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase") și
Măgurile Băiței () [Corola-website/Science/331305_a_332634]
-
Munților Metaliferi (grupă muntoasă aflată în extremitatea sudică a Apusenilor, ce aparțin lanțului carpatic al Occidentalilor). Acesta se află în bazinul hidrografic superior al râului Căian și include și rezervația naturală Calcarele din Dealul Măgura. „Măgurile Băiței” conservă patru habitate naturale de interes comunitar ("Păduri dacice de stejar și carpen, Păduri din Tilio-Acerion pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene, Fânețe montane" și "Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase") și protejază mai multe specii din fauna sălbatică și flora spontană
Măgurile Băiței () [Corola-website/Science/331305_a_332634]
-
spontană aflate în arealul ecoregiunii sud-vestice a Apusenilor. Fauna sitului are în componență o gamă diversă de specii (mamifere, reptile, amfibieni, insecte), dintre care unele protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista IUCN. Mamifere cu specii de: căprioară ("Capreolus capreolus"), vulpe ("Vulpes vulpes"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), dihor ("Mustela putorius"), viezure ("Meles meles"), liliacul pitic ("Pipistrellus pipistrellus
Măgurile Băiței () [Corola-website/Science/331305_a_332634]
-
Harghita - Mădăraș este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în estul Transilvaniei, pe teritoriul județului Harghita. Aria naturală se află în partea central-estică a județului Harghita, pe teritoriul administrativ al orașului Vlăhița și pe cele ale comunelor: Căpâlnița
Harghita - Mădăraș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331298_a_332627]
-
protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în estul Transilvaniei, pe teritoriul județului Harghita. Aria naturală se află în partea central-estică a județului Harghita, pe teritoriul administrativ al orașului Vlăhița și pe cele ale comunelor: Căpâlnița, Carta, Dănești, Mădăraș, Racu, Siculeni, Suseni și Zetea; în apropierea drumului național DN13A, care leagă municipiul Miercurea Ciuc de orașul Odorheiul
Harghita - Mădăraș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331298_a_332627]
-
Zetea; în apropierea drumului național DN13A, care leagă municipiul Miercurea Ciuc de orașul Odorheiul Secuiesc. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 13.373 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri de conifere, păduri în
Harghita - Mădăraș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331298_a_332627]
-
13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 13.373 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri de conifere, păduri în amestec, păduri în tranziție, pajiști naturale și stepe) încadrată în bioregiunea alpina a Munților Harghitei (grupa muntoasă a Carpaților Moldo-Transilvani, aparținând de lanțului carpatic al Orientalilor). Aria naturală se află la o
Harghita - Mădăraș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331298_a_332627]
-
comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 13.373 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri de conifere, păduri în amestec, păduri în tranziție, pajiști naturale și stepe) încadrată în bioregiunea alpina a Munților Harghitei (grupa muntoasă a Carpaților Moldo-Transilvani, aparținând de lanțului carpatic al Orientalilor). Aria naturală se află la o altitudine cuprinsă între 1.500 și 1.800 m. și face parte (din punct
Harghita - Mădăraș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331298_a_332627]
-
Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri de conifere, păduri în amestec, păduri în tranziție, pajiști naturale și stepe) încadrată în bioregiunea alpina a Munților Harghitei (grupa muntoasă a Carpaților Moldo-Transilvani, aparținând de lanțului carpatic al Orientalilor). Aria naturală se află la o altitudine cuprinsă între 1.500 și 1.800 m. și face parte (din punct de vedere geologic) din lanțul vulcanic neogen al munților Călimani - Gurghiu - Harghita, cu un relief constituit în cea mai mare parte din
Harghita - Mădăraș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331298_a_332627]
-
și piroclastite). Munții Harghitei au în componență formațiuni vulcano-sedimentare de tip con, întâlnite în vârfurile Harghita-Mădaras (1.801 m), Cucu (1.558 m), Ostoros (1.384 m) și Piatră Talaborului (1.242 m). Suprafață ariei protejate (ce include și rezervatia naturală Lacul Dracului) este brăzdata de o rețea hidrografica bogată în cursuri de apă; astfel: partea vestică este străbătuta de afluenții râului Târnava Mare (Chiuveș, Șicasău, Desag), iar cea estică de afluenții Mureșului și de cei ai Oltului (Mădăraș, Mădărașul Mare
Harghita - Mădăraș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331298_a_332627]
-
Peșteri în care accesul publicului este interzis. Fauna sitului are în componență o gamă diversă de specii (mamifere, reptile, amfibieni, pești, insecte), dintre care unele protejate prin "Directivă Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) sau aflate pe lista IUCN. Mamifere: urs brun ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes"), veverița ("Sciurus vulgaris"), iepure de câmp
Harghita - Mădăraș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331298_a_332627]
-
punct de vedere politic această perioadă a fost marcată de conexiunea regelui cu familia Reventlows, rudele Holsteiner ale ultimei regine și de suspiciunea sa în creștere față de vechea nobilime. În timpul domniei lui Frederic, Copenhaga a fost lovită de două catastrofe naturale: ciuma din 1711 și marele incendiu din octombrie 1728 care a distrus cea mai mare parte din capitala medievală. Deși regele a fost convins de către Ole Rømer să introducă calendarul gregorian în Danemarca-Norvegia în 1700, observațiile și calculele astronomului s-
Casa de Oldenburg () [Corola-website/Science/331283_a_332612]
-
optico-mecanic în care sunt relevate atât dimensiunea științifică, cât și cea culturală, chiar și în identificare populară românească a constelațiilor și a anumitor fenomene cosmice), observații astronomice gratuite a unor fenomene sau clase de obiecte din sistemul solar (planete, sateliți naturali etc.) ori aparținând universului de adâncime (galaxii, clustere etc.), organizează expoziții de bază (”Universul în mileniul III”, ”Sistemul Solar”, ”Mișcări pe bolta cerească”) și temporare (”Telescopul Hubble”, ”Instrumente și tehnici de navigație”, ”Astronomicus” etc.), găzduind de asemenea o colecție filatelică
Planetariul din Baia Mare () [Corola-website/Science/331355_a_332684]
-
surprinde și eterniza bogația de lumină și culoare din spațiul depresiunii Cicului. Cu un admirabil simț al spațiului a transpus elementele naturii în armonizări animate de vibrații lirice ori în cadențe ritmice orientate spre vigoarea monumetalitatii. Adesea, în intimitatea cadrului natural, mereu proaspăt și vital, strecoară făpturi umane asupra cărora se revarsă reconfortant susurul apei, adierile vântului, reflexele vegetalului, chemările imensitatii cosmice. Nimic fastuos, nimic criptic și totuși atât de profund, de apropiat sufletului nostru. Cu un robust sentiment panteist cultivă
Galeria de Artă „Nagy Imre” () [Corola-website/Science/331358_a_332687]
-
județean din Piatra-Neamț, amplasat în Str. Mihai Eminescu nr. 10. Complexul muzeal a fost înființat în anul 1978, această instituție are în componența sa 16 muzee distincte, cu un patrimoniu de peste 300.000 piese (arheologie, istorie, artă, memorialistică, etnografie, științe naturale). Muzeul a fost înființat de către Constantin Mătasă (1878 - 1971) în clădirea Casei Naționale Regina Maria, în 1934, apoi a funcționat în localul Școlii nr. 1, iar din 1980 ocupă actuala clădire. Muzeul a avut drept colaboratori, printre alții pe: Vladimir
Complexul Muzeal Județean Neamț () [Corola-website/Science/331361_a_332690]
-
a textelor și a pieselor muzeale - panouri de sinteză informativă, mobilier specific, vitrine, sistem de iluminare, un complex arsenal IT - proiecții pe ecrane LED, simulări electronice, jocuri interactive, infochioșcuri, inclusiv un prezentator virtual 3D al funcțiilor corpului uman, în mărime naturală, ceea ce reprezintă o premieră națională în domeniu, totul asigurând noului muzeu o deosebită atractivitate și un foarte eficient caracter instructiv și educativ.
Muzeul Omului din Ploiești () [Corola-website/Science/331371_a_332700]
-
Muzeal Vrancea cuprinde secții de istorie și arheologie, etnografie, științele naturii; mausoleele din Mărășești, Mărăști, Soveja, precum și casele memoriale ale unor personalități precum: Ion Roată (comună Câmpuri) și Alexandru Vlahuță. deține bogate colecții de bunuri arheologice, etnografice și de științele naturale, expuse în expozițiile de bază sau în cele 72 de obiective ale Secției de Etnografie. Un bogat tezaur de mărturii ce probează existența și evoluția comunităților umane pe teritoriul județului Vrancea a fost realizat în urma unor intense cercetări arheologice ce
Muzeul Vrancei () [Corola-website/Science/331383_a_332712]
-
în ceară bisericească personaje mitice, religioase și personaje din filme, aduse de la Sankt Petersburg. Figuri precum Moise, Buddha, personajele din trilogiile "„Stăpânul inelelor”" și "„Harry Potter”" au încântat privirile vizitatorilor. Piesa de rezistență a expoziției a fost reprezentarea în mărime naturală a tabloului "„Cina cea de Taină”". Pictura originală împodobește unul din pereții Bisericii "Santa Maria delle Grazie" din Milano. În data de 18 aprilie 2013, Muzeul Național al Bucovinei din Suceava și Muzeul Național Brukenthal din Sibiu au încheiat un
Muzeul Bucovinei () [Corola-website/Science/331377_a_332706]
-
cel al împroprietăririi unor răzeși ca semn de recunoaștere pentru vitejia arătată în lupte. Hainele și podoabele purtate de personaje sunt lucrate manual, respectând straiele originale. Pentru a apropia manechinele de personajele pe care le reprezintă s-a folosit păr natural, iar pentru ochi proteze oculare. Corpul acestora este realizat din fibră de sticlă. Întregul ansamblu a fost deschis publicului vizitator în anul 1980, atunci când a avut loc reinaugurarea Muzeului de Istorie. Deși este o reconstituire, Sala Tronului are la bază
Muzeul Bucovinei () [Corola-website/Science/331377_a_332706]
-
sau Baluchistan este o regiune naturală muntoasă în sud-vestul Asiei: estul Iranului și sud-vestul Pakistanului (în care constituie o provincie cu același nume - provincia ) cu o suprafață de circa 350 mii km și o populație de circa 2,8 milioane locuitori. Relieful este muntos: în nord-est
Belucistan () [Corola-website/Science/331404_a_332733]
-
alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în estul Transilvaniei, pe teritoriul județului Covasna. Aria naturală se află în partea sud-vestică a județului Covasna, pe teritoriile administrative ale comunlelor Ozun și Reci, în imediata apropiere de drumul național DN11, care leagă municipiul Brașov
Mestecănișul de la Reci și Bălțile de la Ozun-Sântionlunca () [Corola-website/Science/331405_a_332734]
-
alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în estul Transilvaniei, pe teritoriul județului Covasna. Aria naturală se află în partea sud-vestică a județului Covasna, pe teritoriile administrative ale comunlelor Ozun și Reci, în imediata apropiere de drumul național DN11, care leagă municipiul Brașov de Târgu Secuiesc. Rezervația naturală a fost înființată prin "Decretul Consiliului de Miniștrii
Mestecănișul de la Reci și Bălțile de la Ozun-Sântionlunca () [Corola-website/Science/331405_a_332734]
-
în estul Transilvaniei, pe teritoriul județului Covasna. Aria naturală se află în partea sud-vestică a județului Covasna, pe teritoriile administrative ale comunlelor Ozun și Reci, în imediata apropiere de drumul național DN11, care leagă municipiul Brașov de Târgu Secuiesc. Rezervația naturală a fost înființată prin "Decretul Consiliului de Miniștrii" Nr.949 din 1962 și ocupa o suprafață de 259,10 hectare. În anul 2000, prin "Legea Nr. 5 din 6 martie" publicată în Monitorul Oficial al României Nr. 152 din 12
Mestecănișul de la Reci și Bălțile de la Ozun-Sântionlunca () [Corola-website/Science/331405_a_332734]
-
de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate"), aceasta urmează să fie declarată arie protejată, suprafața reducându-se la 48,20 ha. Prin "Hotărârea de Guvern" Nr.1251 din 30 noiembrie 2004 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone) rezervația primește numele de "", iar suprafața teritorială se mărește la 2.020 hectare. Aria naturală suprapusă sitului de importanță comunitară - "Mestecănișul de la Reci", se află în lunca Râului Negru, afluent al Oltului, de-a lungul căruiau
Mestecănișul de la Reci și Bălțile de la Ozun-Sântionlunca () [Corola-website/Science/331405_a_332734]