201,835 matches
-
reducându-se la 48,20 ha. Prin "Hotărârea de Guvern" Nr.1251 din 30 noiembrie 2004 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone) rezervația primește numele de "", iar suprafața teritorială se mărește la 2.020 hectare. Aria naturală suprapusă sitului de importanță comunitară - "Mestecănișul de la Reci", se află în lunca Râului Negru, afluent al Oltului, de-a lungul căruiau s-au format dune de nisip, unele înalte de 6 m. În rezervație se găsesc lacuri și mlaștini eutrofe
Mestecănișul de la Reci și Bălțile de la Ozun-Sântionlunca () [Corola-website/Science/331405_a_332734]
-
găsește unele minusuri, în special folosirea unor stereotipii ale operelor fantasy, Tammy Moore de la "SF Site" declară că „merită cu siguranță citit și pare pregătit să devină o bornă în seriile fantasy epice”. Justin Landon laudă proza lui Brett: „curge natural, iar scenele de acțiune nu par forțate. Lumea sa și sistemul magic sunt bine construite, aflându-se într-un antagonism armonios. Personajele sunt bine creionate, determinând cititorul să se teamă pentru ele, pentru ca în clipa următoare să le aclame. [...] Singura
Omul pictat () [Corola-website/Science/334029_a_335358]
-
și broasca țestoasă de uscat dobrogeană ("Testudo graeca ibera"). Se hrănește cu diferite artropode, dar mai ales cu ortoptere (lăcuste) care joacă un rol important în hrana lor. În captivitate șoarecii nou-născuți constituie de asemeni o hrană binevenită. Principalii dușmanii naturali sunt șarpele rău ("Dolichophis caspius") și păsările răpitoare. Printre paraziți se numără acarianul "Trombicula hasei" (din suprafamilia "Gamasoidea"). Femele cu ouă dezvoltate se întâlnesc la finele lunii iunie. Ponta este depusă de femele în locuri ascunse în iunie-iulie și este
Gușter vărgat () [Corola-website/Science/334046_a_335375]
-
protejat prin Legea Nr. 13 din 1993 pentru aderarea României la Convenția la Convenția de la Berna (Anexa II), Directiva Europeana 92/43/EEC a Consiliului Comunităților Europene (Anexa IV), Legea nr. 462/2001, emisă de Parlamentul României, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice (Anexa IV) și Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări ulterioare, fiind
Gușter vărgat () [Corola-website/Science/334046_a_335375]
-
13 din 1993 pentru aderarea României la Convenția la Convenția de la Berna (Anexa II), Directiva Europeana 92/43/EEC a Consiliului Comunităților Europene (Anexa IV), Legea nr. 462/2001, emisă de Parlamentul României, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice (Anexa IV) și Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări ulterioare, fiind considerată o specie de
Gușter vărgat () [Corola-website/Science/334046_a_335375]
-
Consiliului Comunităților Europene (Anexa IV), Legea nr. 462/2001, emisă de Parlamentul României, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice (Anexa IV) și Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări ulterioare, fiind considerată o specie de interes comunitar care necesită o protecție strictă (Anexa IV A).
Gușter vărgat () [Corola-website/Science/334046_a_335375]
-
IV), Legea nr. 462/2001, emisă de Parlamentul României, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice (Anexa IV) și Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări ulterioare, fiind considerată o specie de interes comunitar care necesită o protecție strictă (Anexa IV A).
Gușter vărgat () [Corola-website/Science/334046_a_335375]
-
Pădurea Bogății este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Aceasta este situată în centrul României (în sud-estul Transilvaniei), pe teritoriul județului Brașov. Aria naturală se întinde în nord-estul județului Brașov, pe teritoriile administrativ al comunelor Apața, Crizbav, Comăna, Feldioara, Hoghiz și
Pădurea Bogății (sit SCI) () [Corola-website/Science/334038_a_335367]
-
și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Aceasta este situată în centrul României (în sud-estul Transilvaniei), pe teritoriul județului Brașov. Aria naturală se întinde în nord-estul județului Brașov, pe teritoriile administrativ al comunelor Apața, Crizbav, Comăna, Feldioara, Hoghiz și Măieruș. Situl este străbătut de drumul național DN13, care leagă municipiul Brașov de Sighișoara. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin
Pădurea Bogății (sit SCI) () [Corola-website/Science/334038_a_335367]
-
Măieruș. Situl este străbătut de drumul național DN13, care leagă municipiul Brașov de Sighișoara. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 6.352 ha.. Situl se suprapune în cea mai mare parte ariei de protecție specială avifaunistică
Pădurea Bogății (sit SCI) () [Corola-website/Science/334038_a_335367]
-
comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 6.352 ha.. Situl se suprapune în cea mai mare parte ariei de protecție specială avifaunistică Pădurea Bogata și include rezervațiile naturale: Cheile Dopca, Cotul Turzunului și Pădurea Bogății. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri în amestec, păduri aluviale, râuri, mlaștini, turbării, pășuni, fânețe, terenuri arabile, culturi) încadrată în bioregiunea alpină centrală a Munților Perșani (subunitate geomorfologică a Subcarpații
Pădurea Bogății (sit SCI) () [Corola-website/Science/334038_a_335367]
-
și se întinde pe o suprafață de 6.352 ha.. Situl se suprapune în cea mai mare parte ariei de protecție specială avifaunistică Pădurea Bogata și include rezervațiile naturale: Cheile Dopca, Cotul Turzunului și Pădurea Bogății. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri în amestec, păduri aluviale, râuri, mlaștini, turbării, pășuni, fânețe, terenuri arabile, culturi) încadrată în bioregiunea alpină centrală a Munților Perșani (subunitate geomorfologică a Subcarpații de Curbură, aparținând lanțului carpatic al Orientalilor) și cea continentală a extremității
Pădurea Bogății (sit SCI) () [Corola-website/Science/334038_a_335367]
-
conservă mai multe specii de floră spontană și protejează o gamă diversă de faună sălbatică. Aria protejată asigură culoar ecologic de pasaj (între Carpații Meridionali și cei Orientali) pentru carnivore mari (urs, lup) și dispune de opt clase de habitate naturale ("Păduri dacice de fag; Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum; Păduri dacice de stejar și carpen; Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum; Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum; Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion; Păduri din Tilio-Acerion pe
Pădurea Bogății (sit SCI) () [Corola-website/Science/334038_a_335367]
-
și flori rare. La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice (mamifere, reptile, amfibieni, păsări, pești, insecte); dintre care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: Mamifere: urs brun ("Ursus arctos", cerb ("Cervus elaphus"), căprior ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Canis lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), râs ("Lynx lynx"), vulpe ("Vulpes vulpes
Pădurea Bogății (sit SCI) () [Corola-website/Science/334038_a_335367]
-
este o arie de protecție specială avifaunistică înființată cu scopul de a proteja mai multe specii de păsări migratoare de pasaj sau sedentare . Aceasta se află în nord-estul Dobrogei de Nord, pe teritoriul județului Tulcea. Aria naturală se întinde pe o suprafață de 3.663 hectare în nordul județului Tulcea, pe teritoriile administrative ale comunelor Beștepe, Mahmudia, Nufăru și Valea Nucarilor și pe cel al municipiului Tulcea. Instituirea regimului de arie naturală protejată pentru situl „” s-a
Beștepe - Mahmudia () [Corola-website/Science/334048_a_335377]
-
pe teritoriul județului Tulcea. Aria naturală se întinde pe o suprafață de 3.663 hectare în nordul județului Tulcea, pe teritoriile administrative ale comunelor Beștepe, Mahmudia, Nufăru și Valea Nucarilor și pe cel al municipiului Tulcea. Instituirea regimului de arie naturală protejată pentru situl „” s-a făcut prin Hotărârea de Guvern nr. 1284 din 24 octombrie 2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România. Situl se suprapune rezervației biosferei Delta
Beștepe - Mahmudia () [Corola-website/Science/334048_a_335377]
-
a făcut prin Hotărârea de Guvern nr. 1284 din 24 octombrie 2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România. Situl se suprapune rezervației biosferei Delta Dunării și include rezervația naturală Agighiol care adăpostește resturi de faună fosilă (amoniți, cefalopode, scoici, crustacee; depozitate în substrate calcaroase) atribuită erei geologice a Triasicului Mijlociu. Aria protejată reprezintă o zonă naturală încadrată în bioregiunea stepică a Dealurilor Tulcei ("Dealurilor Beștepe-Mahmudia"), subunitate geomorfologică a Podișului
Beștepe - Mahmudia () [Corola-website/Science/334048_a_335377]
-
2000 în România. Situl se suprapune rezervației biosferei Delta Dunării și include rezervația naturală Agighiol care adăpostește resturi de faună fosilă (amoniți, cefalopode, scoici, crustacee; depozitate în substrate calcaroase) atribuită erei geologice a Triasicului Mijlociu. Aria protejată reprezintă o zonă naturală încadrată în bioregiunea stepică a Dealurilor Tulcei ("Dealurilor Beștepe-Mahmudia"), subunitate geomorfologică a Podișului Dobrogei, constituită din abrupturi stâncoase, păduri de foioase, pajiști naturale, pășuni, stepe, terenuri arabile cultivate, vii și livezi. Situl a fost instituit în scopul conservării unor specii
Beștepe - Mahmudia () [Corola-website/Science/334048_a_335377]
-
scoici, crustacee; depozitate în substrate calcaroase) atribuită erei geologice a Triasicului Mijlociu. Aria protejată reprezintă o zonă naturală încadrată în bioregiunea stepică a Dealurilor Tulcei ("Dealurilor Beștepe-Mahmudia"), subunitate geomorfologică a Podișului Dobrogei, constituită din abrupturi stâncoase, păduri de foioase, pajiști naturale, pășuni, stepe, terenuri arabile cultivate, vii și livezi. Situl a fost instituit în scopul conservării unor specii de păsări aflate în migrație pe culoarul Via Pontica. Situl dispune de clase de habitate (păduri caducifoliate, tufărișuri, pajiști de stepă și silvostepă
Beștepe - Mahmudia () [Corola-website/Science/334048_a_335377]
-
silvia de zăvoi ("Sylvia borin"), silvia cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), graur ("Sturnus vulgaris"), lăcustar ("Sturnus roseus") și cănăraș ("Serinus serinus"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, situri arheologice, arii naturale protejate); astfel:
Beștepe - Mahmudia () [Corola-website/Science/334048_a_335377]
-
Dealul Istrița este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în nord-estul Munteniei, pe teritoriul județului Buzău. Aria naturală se întinde în extremitatea vestică a județului Buzău (aproape de limita de graniță cu județul Prahova), pe teritoriile administrative ale comunelor
Dealul Istrița (sit SCI) () [Corola-website/Science/334073_a_335402]
-
scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în nord-estul Munteniei, pe teritoriul județului Buzău. Aria naturală se întinde în extremitatea vestică a județului Buzău (aproape de limita de graniță cu județul Prahova), pe teritoriile administrative ale comunelor Breaza, Năeni și Pietroasele, în apropierea drumului județean DJ205 care leagă satul Greceanca de Văleanca-Vilănești. Zona a fost declarată sit
Dealul Istrița (sit SCI) () [Corola-website/Science/334073_a_335402]
-
Năeni și Pietroasele, în apropierea drumului județean DJ205 care leagă satul Greceanca de Văleanca-Vilănești. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 577 hectare. Aria protejată reprezintă o zonă naturală (stâncării, grohotișuri, păduri de foioase, păduri în tranziție
Dealul Istrița (sit SCI) () [Corola-website/Science/334073_a_335402]
-
13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 577 hectare. Aria protejată reprezintă o zonă naturală (stâncării, grohotișuri, păduri de foioase, păduri în tranziție, pășuni, terenuri arabile, vii și livezi) aflată la interferența nord-estică a Câmpiei Române cu Dealul Istrița încadrată în bioregiunea continentală Subcarpaților de Curbură (subdiviziune geomorfologică ce aparține lanțului carpatic al Orientalilor). Aria
Dealul Istrița (sit SCI) () [Corola-website/Science/334073_a_335402]
-
tranziție, pășuni, terenuri arabile, vii și livezi) aflată la interferența nord-estică a Câmpiei Române cu Dealul Istrița încadrată în bioregiunea continentală Subcarpaților de Curbură (subdiviziune geomorfologică ce aparține lanțului carpatic al Orientalilor). Aria protejată dispune de două clase de habitate naturale ("Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice" și "Stepe ponto-sarmatice") ce favorizează condiții de hrană și viețuire mai multor specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni și nevertebrate; și adăpostește o mare diversitate de ierburi și flori rare. La baza desemnării sitului se află
Dealul Istrița (sit SCI) () [Corola-website/Science/334073_a_335402]