20,178 matches
-
juri, nu altceva, să juri!.. Uită-te la el cum se tulbură!..." (actul I, scena 7). Comicul de intenție este o modalitate prin care autorul Își ilustrează atitudinea față de personaje și de situațiile În care acestea acționeaza. Pornind de la propria afirmație, aceea că „nimic nu arde pe ticaloși mai mult ca râsul”, adept al preceptului clasic "ridendo castigat mores" (râsul Îndreaptă moravurile), Caragiale Își iubește cu patimă personajele, Îi este dragă lumea aceasta degradată, care-i dă posibilitatea să ridiculizeze, să
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
bazele repertoriului dramatic național, a fost Vasile Alecsandri. Vorbind despre rolul lui la punerea temeliei teatrului național, autorul neuitatelor „Chirițe...” afirma cu oarecare modestie: „Nu știu dacă am creat teatrul românesc, dar știu că i-am adus o mare contribuție.” Afirmația este confirmată și de Titu Maiorescu În articolul „Direcția nouă În poezia și proza română”, din 1872 și apoi În „Poeți și critici”, din 1886. Problema pusă În discuție și atunci era cea legată de locul marilor scriitori În ierarhia
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Își trage obârșia. În 1927, Mihail Ralea, Într-un eseu critic publicat În „Viața Românească”, spunea despre autorul „Cuvintelor potrivite” că este „un revoltat anarhic.” În prefața unui volum de versuri apărut În 1960, același Mihail Ralea va reveni asupra afirmației anterioare și va sublinia ceea ce Îl caracterizează pe autorul celebrului „Testament”: „O astfel de structură e aceea a unui revoltat. Revolta poetului pleacă dintr-o paciență lung apăsată, se precizează Încetul cu Încetul, se canalizează. Ea se explică În momentul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cu instituțiile sociale - statul, creditul, cooperația, școala etc. - poate fi apreciată ca o contribuție, cu note originale, a sociologiei poporaniste și țărăniste, mai ales dacă o raportăm la stadiul cercetării diferențierii și structurii sociale de către școlile sociologice din străinătate. După afirmațiile unor cunoscuți istorici ai sociologiei, doar în ultimele decenii conceptul de stat, de pildă, a pătruns în problematica diferențierii sociale și a claselor sociale; atât modelul funcționalist pluralist, cât și modelele de clasă ale stratificării operau pe terenul societății, statul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
publică acum statisticile privitoare la educație și cercetare sub titlul „baza de cunoaștere” a fiecărei țări. Iar faptul că termenul-cheie și obiectivul acestei ere a cunoașterii le constituie încurajarea „inovației”, confirmă accentul pus de Raport pe învățarea inovativă. O altă afirmație - și anume „Învățarea este rezultatul unei interacțiuni” - a fost ulterior demonstrată de un alt Raport, mai recent, către Clubul de la Roma: The Double Helix of Learning and Work. Tipul de interacțiune cu consecințele cele mai importante pentru învățare este munca
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
tipurile de participare în funcție de tipul proiectelor, caracteristicile comunității sau nivelul capitalului uman al participanților. Ei arată că marea lor majoritate susțin că „un nivel cât mai mare al participării comunitare pare să fie întotdeauna un lucru pozitiv”. Deși această ultimă afirmație este cvasiadevarată, putem arăta că o serie de factori influențează negativ/pozitiv dezvoltarea proiectelor comunitare. Voicu și colaboratorii săi (2002) arată că în comunitățile rurale românești participarea este influențată cel puțin de nivelul de informare a membrilor comunității (informații cu privire la
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și aplicate pentru acoperirea nevoilor vecinătăților de către viitorii lideri, la fel precum capacitatea și disponibilitatea de a munci în echipe organizate au putut fi asimilate de membrii activi ai comunităților din organizațiile comuniste. Din această perspectivă, nu este o exagerare afirmația că organizațiile socialiste au produs capital uman pentru inițiativele comunitare postsocialiste. Un alt mecanism cauzal demn de luat în considerare presupune internalizarea rolurilor de „activist” și de „lider” în perioada activității organizaționale, roluri pe care oamenii le joacă în contextele
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
se sugerează că „păstrarea valorii reale a pensiei și o plată regulată a alocației pentru copii par să fie cele mai potrivite programe antisărăcie, atâta timp cât introducerea asistenței sociale bazate pe testarea mijloacelor este complet nerealistă” (Clarke, 1999, apud Townsend, 2002). Afirmația a fost făcută în baza unei analize asupra situației din țările fostei Uniuni Sovietice, dar argumentul este valabil și pentru alte țări în tranziție, unde sărăcia a explodat nu doar ca urmare a restructurării industriei, ci mai ales a erodării
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
crescută, căci abilitățile practice se învață în mod direct la locul de muncă, și nu în școală. Un pas înainte în perspectiva conflictualistă, mai radical, îl fac Bowless și Gintis în celebra lor lucrare Schooling in capitalist America. Principala lor afirmație este că supraeducarea, caracteristică sistemului american și celor occidentale, este dictată de interesele capitaliștilor de a-și crea o „armată de rezervă”, un contigent de forță de muncă înalt calificată, mult mai numeros decât nevoile pieței. Motivul creării acestei armate
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
democrate, corporatist - conservatoare și liberale. Am folosit drept referință pentru clasificarea regimurilor bunăstării taxonomia elaborată de Esping-Anderson (1990), care împarte regimurile bunăstării în trei categorii: regimuri liberale, regimuri corporatist-conservatore și regimuri social-democrate. Subiecților li s-a cerut aleagă între două afirmații contrare, dând o notă de la 1 la 10, unde 1 însemna susținere puternică pentru afirmația „Fiecare individ ar trebui să își asume mai multă responsabilitate în ceea ce privește propria bunăstare”, iar 10 reprezenta susținere puternică pentru afirmația „Statul ar trebui să își
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de Esping-Anderson (1990), care împarte regimurile bunăstării în trei categorii: regimuri liberale, regimuri corporatist-conservatore și regimuri social-democrate. Subiecților li s-a cerut aleagă între două afirmații contrare, dând o notă de la 1 la 10, unde 1 însemna susținere puternică pentru afirmația „Fiecare individ ar trebui să își asume mai multă responsabilitate în ceea ce privește propria bunăstare”, iar 10 reprezenta susținere puternică pentru afirmația „Statul ar trebui să își asume mai multă responsabilitate pentru asigurarea bunăstării fiecăruia”. Varianta de răspuns „Pentru că provin dintr-o
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a cerut aleagă între două afirmații contrare, dând o notă de la 1 la 10, unde 1 însemna susținere puternică pentru afirmația „Fiecare individ ar trebui să își asume mai multă responsabilitate în ceea ce privește propria bunăstare”, iar 10 reprezenta susținere puternică pentru afirmația „Statul ar trebui să își asume mai multă responsabilitate pentru asigurarea bunăstării fiecăruia”. Varianta de răspuns „Pentru că provin dintr-o familie săracă” este un indicator pentru explicația structurală a sărăciei și, de aceea, a fost unită cu varianta de răspuns
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
reitereze într-o manieră necritică opiniile tendențioase și clișeele formulate înainte de 1989 de istoricii oficiali ai regimului comunist. În această din urmă categorie se înscriu, în opinia noastră, inclusiv lucrările semnate de Dorel Bancoș ori Alex Mihai Stoenescu. Dacă în privința afirmațiilor istoricului Dorel Bancoș referitoare la pogromul de la Iași ne vom mărgini doar la constatarea că ele nu reprezintă altceva decât o reluare fidelă a "opiniilor" formulate de Aurel Karețki și Maria Covaci 10, ceea ce ne scutește de comentarii suplimentare, mult
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
schimb aserțiunile publicistului Alex Mihai Stoenescu fapt pentru care acestea credem că merită a fi prezentate pe larg. Fără a se număra printre cei care neagă în totalitate responsabilitatea regimului antonescian în privința persecuției evreilor din România, totuși prin interpretările și afirmațiile vehiculate Alex Mihai Stoenescu tinde în mod vădit în direcția disculpării mareșalului Ion Antonescu și a diminuării amploarei Holocaustului evreilor din România în timpul celui de-al doilea război mondial. Astfel Alex Mihai Stoenescu identifică două cauze principale ale tragicului eveniment
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
front" așa cum susține Alex Mihai Stoenescu ci avea în vedere deportarea în lagărul de la Târgu Jiu a întregii populații evreiești valide dintre Siret și Prut, cu vârsta cuprinsă între 18-60 ani13. De asemenea, în opinia noastră este cel puțin cinică afirmația autorului analizat, potrivit căreia măsura deportării evreilor era "în favoarea" acestora, fără a mai aduce în discuție faptul că prin "rațiunile de natură militară" invocate în scopul justificării deciziilor Conducătorului statului îndreptate împotriva populației evreiești din Moldova și nu numai Alex
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
în cadrul comisiunii medicale care a funcționat la Prefecturi. Vinovați ar putea fi funcționarii polițienești însărcinați cu strângerea evreilor, funcționarii de la Prefectură care au organizat detașamente și medicii comisiilor medicale, care au funcționat la Prefecturi. Nu s'a putut face nici o afirmație precisă pentru că nici cel care primește mită, nici cel care dă, nu se demască. De reținut că în această primă fază, organele militare au fost în afară de orice bănuială, neavând alt rol, decât de a pune la dispoziție Prefecturilor tabelele cu
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
AMR, fond 25-Armata a 3-a, dosar nr. 1129, f. 7. 672 Indicativul codificat al Marelui Stat Major. 673 Documentul a fost înregistrat de Armata a 3-a, Secția II-a, cu Nr. 34.933 din 29.12.1941. 674 Afirmația a fost făcută de mareșalul Ion Antonescu în cadrul ședinței Consiliului de Miniștri din 16.12.1941. Cf. Arhivele Naționale ale României, Stenogramele ședințelor Consiliului de Miniștri. Guvernarea Antonescu, volumul VI (februarie-aprilie 1942), alcătuit de.Marcel Dumitru Ciucă și Maria Ignat
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Miniștri, inventar nr. 1, dosar nr. 59, volumul I, f. 162. 1374 Vezi documentul nr. 147. 1375 Vezi și Raportul Nr. 48.938 din 19.12.1942, înaintat Președinției Consiliului de Miniștri de către Inspectoratul General al Jandarmeriei, raport ce confirma afirmațiile guvernatorului Gheorghe Alexianu cu privire la situația și paza lagărelor și ghettourilor din Guvernământul Transnistriei. ANRM, fond 706-Cabinetul pentru administrarea Basarabiei, Bucovinei și Transnistriei de pe lângă Președinția Consiliului de Miniștri, inventar nr. 1, dosar nr. 59, volumul I, f. 153-155. 1376 Generalul Ioan
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
caz; -metode centrate pe colaborarea persoanei: ancheta realizată prin intermediul chestionarului sau interviului; -metode și tehnici centrate pe relațiile din cadrul unui grup: tehnicile sociometrice; -metode de măsurare: testele pedagogice. c)Metoda experimentală: experimentul, cvasiexperimentul și experimentul cu caz unic. Reiterăm o afirmație introductivă, potrivit căreia relația dintre metodele, tehnicile și instrumentele de cercetare are un caracter dinamic, iar abordarea statică a acestora ar aduce deservicii cercetătorului. Iată cîteva exemple de teme de cercetare, în care rolul și locul metodelor și tehnicilor, precum și
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
posibilități de răspuns, de tipul adevărat/fals, corect/greșit, potrivit/ nepotrivit; -itemi cu alegere multiplă, care solicită alegerea unui răspuns dintr-o listă de alternative; -itemi de împerechere sau de asociere, ce presupun stabilirea unei corespondențe între două liste de afirmații sau concepte (Evans, 1985; Crocker și Algina,1986; Radu, 2000). Itemii semiobiectivi nu sînt incluși în lucrările mai vechi de metodologie a cercetării, dar sînt menționați de autorii români care au abordat testul docimologic ca instrument de evaluare școlară (Radu
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
iar scopul acesteia este mai degrabă exploratoriu decît explicativ, se recomandă formularea ipotezelor ca interogații. -Dacă cercetătorul a ajuns la o bună cunoaștere a problemei și poate emite judecăți, prin apelul la studiile de specialitate, ipotezele pot lua forma unor afirmații ce trebuie testate. -Dacă cercetătorul a construit un model explicativ, ipotezele sînt afirmații ce se referă la relațiile complexe între variabile. Redactarea acestei secțiuni poate fi ușurată prin respectarea următoarelor recomandări: -Dacă studiul este descriptiv și încercați mai degrabă să
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
ca interogații. -Dacă cercetătorul a ajuns la o bună cunoaștere a problemei și poate emite judecăți, prin apelul la studiile de specialitate, ipotezele pot lua forma unor afirmații ce trebuie testate. -Dacă cercetătorul a construit un model explicativ, ipotezele sînt afirmații ce se referă la relațiile complexe între variabile. Redactarea acestei secțiuni poate fi ușurată prin respectarea următoarelor recomandări: -Dacă studiul este descriptiv și încercați mai degrabă să surprindeți fapte decît să căutați explicații, formulați ipotezele ca interogații. -Indicați importanța răspunsurilor
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
referire la stiluri consacrate, identificabile istoric), cultivă fragmentarul și bizareria, servit fiind de o deosebită iscusință tehnică - toate acestea cu o strălucire care l-a determinat pe un exeget să conchidă, încă de la primul său volum de povestiri, printr-o afirmație corectă în esență, că „avem, deci, un Borges al nostru” (Marian Popa). Verva ludică și virtuozitatea stilistică nu sunt exploatate gratuit ori tehnicist, ci sunt dotate cu o perceptibilă gravitate de fond: prozatorul are o „atitudine de estet fundamentată moral
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
Moscova, arătînd că hotărîrile adoptate nu abrogaseră nici una din rezoluțiile celui de-al Treilea Congres al Partidului. România era liberă să-și conceapă propriile ei planuri economice, ceea ce însemna, implicit, că Gheorghiu-Dej respinsese funcțiile unui comitet executiv 1006. Contrar unei afirmații din Declarația de la Moscova, din 1960, "unitatea lagărului socialist (nu) le era românilor mai scumpă decît lumina ochilor".1007 Furios, Hrușciov a vizitat România pe 17 iunie, Gheorghiu-Dej l-a condus pe liderul sovietic prin cîteva fabrici noi. Lui Hrușciov
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
comuniști. Congresul nu intenționa să acorde României "Clauza națiunii celei mai favorizate". Cea mai amplă declarație pe care o putea face Harriman era să promită că SUA aveau să "Reflecteze în continuare la mijloacele de lărgire a comerțului" și această afirmație avea să devină Articolul Șase din acordul final 1110. Al treilea obiectiv era ridicarea misiunii diplomatice de la Legație la rang de ambasadă. România era extrem de interesată de această problemă, atît ca o afirmare în plus a independenței față de Moscova, cît
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]