20,245 matches
-
ul (Ballerus ballerus, sinonim Abramis ballerus) numit și cosac cu bot ascuțit, este un pește dulcicol bentopelagic din familia ciprinidelor, asemănător cu plătica. Trăiește în apele dulci și ușor salmastre, stagnante sau lent curgătoare, cu funduri cu mult nămol și vegetație abundentă (mai ales în stufăriș) în cursurile inferioare ale râurilor, în lacuri și bălți. Este răspândit în râurile din Europa Centrală și Europa de Est, care se varsă
Cosac () [Corola-website/Science/331309_a_332638]
-
arabile cultivate, păduri aluviale, pajiști și pășuni) în lunca mijlocie a Șiretului; ce asigură condiții prielnice de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. Situl dispune de clase de habitate naturale (ape dulci continentale, mlaștini, smârcuri, turbării, pajiști ameliorate și culturi cerealiere extensive) ce asigură condiții prielnice de hrană și cuibărire pentru populații de păsări cu migrație regulată, cât și pentru mai multe specii care iernează în arealul acestuia. La baza desemnării sitului
Lacurile de acumulare Buhuși - Bacău - Berești () [Corola-website/Science/334143_a_335472]
-
stepe, râuri, lacuri, vii și livezi) aflată pe malurile Dunării; ce asigură condiții prielnice de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări în timpul migrațiilor. Situl dispune de clase de habitate constituite din păduri mixte, păduri caducifoliate, ape dulci continentale (stătătoare și curgătoare), pajiști ameliorate și culturi cerealiere extensive. La baza desemnării acestuia se află mai multe specii avifaunistice protejate la nivel european prin "Directiva CE" 147/CE (anexa I-a) din 30 noiembrie 2009 și "Directiva 79/409
Allah Bair - Capidava () [Corola-website/Science/334250_a_335579]
-
Salata de icre, cunoscută și sub numele icre bătute, este un mod vechi de preparare a icrelor originare din pește de apă dulce, aplicat și în zilele noastre, în mod diferit, în multe țări europene. Conservarea icrelor cu ulei este cunoscută deja din timpurile Imperiului bizantin. Modul de prepare s-a menținut în țările balcanice, în majoritate sub numele "Tarama", ca de exemplu
Salată de icre () [Corola-website/Science/334444_a_335773]
-
se adaugă orezul și se opărește două minute. Se scurge orezul și se clătește sub jet de apă rece. La carne se adaugă ceapa tăiată foarte mărunt, orezul prefiert, oul, verdeața, sare și piper, poate și o linguriță de paprica dulce, după gust. Se frământă bine compoziția. Apoi se ia cu lingurița din carne, cam cât o măslină mare (în alte rețete cât o prună) și se răsucește în palma udă să capete forma rotundă. După acea perișoarele se tăvălesc prin
Ciorbă de perișoare () [Corola-website/Science/334458_a_335787]
-
primăvara anului 1975 și au durat 30 de zile. Sunt incluse în secvența de la hipodrom și câteva imagini provenite din filmul "Lia" (1927) al lui Jean Mihail. Filmul a fost difuzat de către TVR în patru episoade în cadrul emisiunii „Mult e dulce...” (începând din 26 august 1976) și apoi prezentat integral ca un lungmetraj. Ecranizarea romanului "Concert din muzică de Bach" a fost primită cu elogii de critica de film. Astfel, o recenzie publicată în Almanahul Cinema din 1976 consemna următoarele: „Dinu
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
lungi. Înotătoarele ventrale sunt apropiate una de alta și au o poziție pectorală. Vezica înotătoare lipsește. Această familie cuprinde mai mult de 300 de specii, grupate în 70 genuri. Cele mai multe specii sunt răspândite în mările temperate, iar câteva în apele dulci. În apele dulci din România trăiește un singur gen, "Cottus", cu 3 specii, zglăvoaca ("Cottus gobio"), zglăvoaca răsăriteană ("Cottus poecilopus") și zglăvoaca transilvăneană ("Cottus transsilvaniae"). În apele dulci din Republica Moldova trăiesc 3 specii, zglăvoaca, zglăvoaca răsăriteană și zglăvoaca baltică ("Cottus
Cotide () [Corola-website/Science/335094_a_336423]
-
sunt apropiate una de alta și au o poziție pectorală. Vezica înotătoare lipsește. Această familie cuprinde mai mult de 300 de specii, grupate în 70 genuri. Cele mai multe specii sunt răspândite în mările temperate, iar câteva în apele dulci. În apele dulci din România trăiește un singur gen, "Cottus", cu 3 specii, zglăvoaca ("Cottus gobio"), zglăvoaca răsăriteană ("Cottus poecilopus") și zglăvoaca transilvăneană ("Cottus transsilvaniae"). În apele dulci din Republica Moldova trăiesc 3 specii, zglăvoaca, zglăvoaca răsăriteană și zglăvoaca baltică ("Cottus microstomus").
Cotide () [Corola-website/Science/335094_a_336423]
-
genuri. Cele mai multe specii sunt răspândite în mările temperate, iar câteva în apele dulci. În apele dulci din România trăiește un singur gen, "Cottus", cu 3 specii, zglăvoaca ("Cottus gobio"), zglăvoaca răsăriteană ("Cottus poecilopus") și zglăvoaca transilvăneană ("Cottus transsilvaniae"). În apele dulci din Republica Moldova trăiesc 3 specii, zglăvoaca, zglăvoaca răsăriteană și zglăvoaca baltică ("Cottus microstomus").
Cotide () [Corola-website/Science/335094_a_336423]
-
cuprinde specii marine și salmastre. Apele salmastre litorale (în România complexul Razelm-Sinoe, melelele de la gurile Dunării) sunt populate de specii eurihaline, fie dulcicole, fie marine, precum și de specii migratoare. Speciile migratoare (peștii diadromi) întreprind migrațiuni periodice din mare în apele dulci (pești anadromi) și invers (pești catadromi). Pe litoralul românesc al Mării Negre au fost identificate 131 specii de pești (fauna piscicolă de la litoralul românesc cuprinde, potențial, peste 140 de specii și subspecii ), pe litoralul bulgăresc 187, turcesc 167, ucrainean 155, rusesc
Peștii din Marea Neagră () [Corola-website/Science/335109_a_336438]
-
de pești din Marea Neagră pot fi găsite și în lucrările lui Berg (1949), Rass (1949, 1965), Svetovidov (1964) și Vasileva (2007). Svetovidov (1964) a descris 150 specii de pești marini și diadromi (care întreprind migrațiuni periodice din mare în apele dulci și invers) în apele Mării Negre. Vasileva (2007) a descris 176 specii de pești în Marea Neagră. În România ihtiofauna Mării Negre este studiată de Antipa, Borcea, Bănărescu, Oțel etc. Grigore Antipa semnalează șipul ("Acipenser sturio") pentru prima oară în Marea Neagră, iar în
Peștii din Marea Neagră () [Corola-website/Science/335109_a_336438]
-
mai ales pe flancuri. Au gura mică și protractilă, așezată în vârful unui bot de regulă alungit în formă de tub. Ordinul gasterosteiforme cuprinde 5 familii, 11 genuri și 29 specii de pești răspândite în mările și apele salmastre și dulci din zona temperată a emisferei nordice. Fauna României conține 2 specii actuale, ghidrinul ("Gasterosteus aculeatus") și pălămida de baltă sau osarul ("Pungitius platygaster"), și o specie dispărută recent, ghidrinul de Techirghiol ("Gasterosteus crenobiontus"). Gasterosteiformele fosile se cunosc din cretacicul superior
Gasterosteiforme () [Corola-website/Science/335173_a_336502]
-
Crăciunul se joacă cu focuri de artificii numite "volcancitos" și "estrellitas". Familiile organizează petreceri unde se mănâncă și se dansează. Mâncăruri tradiționale de Crăciun din El Salvador sunt "tamales salvadoreños" și "bocadillos" de curcan cu "baguette", salată verde și ridichii, pâine dulce și desert. Băuturi tipice includ ciocolată caldă, suc de ananas, "", "cereza" și cafea. La ora 12 noaptea în data de 25 decembrie, toată lumea se adună sub bradul de Crăciun pentru a-și deschide cadourile. În Guatemala, poartă haine de Crăciun
Tradiții de Crăciun () [Corola-website/Science/335231_a_336560]
-
păgâne s-au combinat cu obiceiurile religioase importate odată cu creștinarea Poloniei de către Biserica Romano-Catolică. Printre sarcinile speciale efectuate de polonezi în casele lor în timpul Adventului (un timp de așteptare pentru sărbătorirea Nașterii lui Iisus) se numără și coacerea unor turte dulci de Crăciun numite "piernik", precum și realizarea unor decorațiuni de Crăciun. "Piernikii" pot avea diferite forme, cum ar fi inimi, animale sau reprezentări ale Sf. Nicolae. Printre decorațiunile vechi tradiționale se numără stele realizate manual, coji de ouă decorate, ghirlande colorate
Tradiții de Crăciun () [Corola-website/Science/335231_a_336560]
-
cele pectorale. Înotătoarea caudală rotunjită sau trunchiată, nu este bifurcată. Linia laterală lipsește, dar mugurii senzitivi sunt bine dezvoltați pe cap. Vezica înotătoare nu comunică cu tubul digestiv (pești fizocliști) sau este absentă. Marea majoritate a ciprinodontiformelor trăiesc în apele dulci și salmastre din regiunile tropicale și numai puține sunt răspândite și în zonele temperate. Arealul lor cuprinde tot globul cu excepția Australiei și Antarcticei. Mai multe specii din acest ordin sunt ovovivipare, având organe de acuplare numite gonopodii (înotătoare analele modificate
Ciprinodontiforme () [Corola-website/Science/335335_a_336664]
-
leuciscus) este un pește dulcicol sau salmastricol bentopelagic cu o lungime de 10-16 cm (maximal 40 cm) și o greutate de 200-400 g (maximal 1 kg) din familia ciprinidelor. Poate trăi 16 ani. Această specie este un pește de apă dulce, de cârd; se întâlnește și în ape salmastre. Preferă râurile mari sau mici, mai ales râurile de deal, curate, cu apă limpede, cu curent repede și cu fund pietros, nisipos sau argilos, ascunzându-se în cotloanele apelor, pe sub pietre mari
Clean mic () [Corola-website/Science/331531_a_332860]
-
Dâmboviței și Ialomiței, regiunea superioară a Bicazului la Lacul Roșu. Este o specie mai rară ca zglăvoaca comună. Sporadic în cursul superior al Nistrului și sub barajul Novodnestrovsc. Duce o viață asemănătoare cu zglăvoaca comună. Este o specii de apă dulce, trăiește în râuri și lacuri de joasă altitudine cu apă rece, limpede, curată, bine oxigenată, cu fundul pietros sau nisipos. Este moderat eurihalină, și poate fi găsită și la gurile râurilor în ape salmastre. Felul de viață este bentonic; peștele
Zglăvoacă răsăriteană () [Corola-website/Science/331549_a_332878]
-
Ballade de la Grosse Margot"), Villon s-a îndrăgostit - dragoste pură și adevărată, naivă și timidă - de o domnișoară, sau doamnă, care a cochetat o vreme cu tấnărul chierico pentru ca apoi să-l ignore. În versurile sale de îndrăgostit dezamăgit (de "dulcea sa privire și frumosul aspect/cu o savoare atât de amăgitoare") ea va căpăta diferite nume: Denise, Roze, Katherine de Vauzelles. <poem> "Et se j’ay prins en ma faveur" "Ces doulx regars et beaux semblans" "De tre decevante saveur
Opera lui François Villon () [Corola-website/Science/331553_a_332882]
-
i (Acanthopterygii) (din greaca "akantho" = spini, țepi + "pterygii" = înotătoare) este un supraordin vast și destul de variat de pești teleosteenii superiori marini și de apă dulce, la care razele anterioare ale înotătoarelor dorsală, anală și ventrale au forma unor țepi ascuțiți, nedivizați. Înotătoarele abdominale se găsesc, de obicei, sub cele pectorale, iar câteodată și înaintea lor. Vezica înotătoare nu comunică cu intestinul. Razele anterioare ale înotătoarelor
Acantopterigieni () [Corola-website/Science/331603_a_332932]
-
unite cu vertebrele. Fanta branhială aflată în fața înotătoarei pectorale. Vezica înotătoare, cu puține excepții, a pierdut comunicația cu tubul digestiv (pești fizocliști). Ovarele se continuă cu oviductele. Este un supraordin vast și destul de variat de pești marini și de apă dulce. Sunt în mare parte specii marine care domină apele de lângă țărm, inclusiv recifele de corali, dar care sunt, de asemenea, bine reprezentați în alte habitate acvatice. 23% sunt exclusiv pești dulcicoli. Acantopterigienii se cunosc din cretacicul inferior și triasic și
Acantopterigieni () [Corola-website/Science/331603_a_332932]
-
se primea o zeamă de orz prăjit ("cafeaua") și 250 de grame de pâine, neagră, veche și tare. La prânz și seara, pe lângă sfertul de pâine, se mai dădea o gamelă de arpacaș sau o ciorbă de zarzavaturi, murate ori dulci. Mâncarea era atât de puțin consistentă, încât unii deținuți își completau necesarul de calori cu șerpi prinși pe șantier. Lagărul Peninsula era alcătuit din șase șantiere: În paralel, se lucra la terasarea terenului pentru calea ferată și șoseaua care aveau
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
le (Siluridae) este o familie de pești de apă dulce răspândiți în Europa și Asia. În Europa trăiesc două specii, dintre care una, somnul ("Silurus glanis"), este răspândită și în România și Republica Moldova. Peștii din această familie se caracterizează prin corpul alungit, lipsa înotătoarelor adipoase, printr-o înotătoare dorsală mică
Siluride () [Corola-website/Science/331660_a_332989]
-
cu prevomerul. Posttemporalele absente. Subopercularul lipsește. A cincea vertebră reunită printr-o punte de cele 4 vertebre anterioare modificate. Vertebrele 2—5 contopite între ele. Membranele branhiale libere. Vezica înotătoare liberă, obișnuit mare. Intestinul fără apendice. Sunt pești de apă dulce. Somnul ("Silurus glanis") poate intra în apele salmastre. Speciile acestei familii sunt în principal bentonice, carnivore și răpitoare. Familia este originară din Asia Centrală, și este răspândită în Europa, Orientul Mijlociu și Asia sudică, estică și vestică. În Europa ajung numai două
Siluride () [Corola-website/Science/331660_a_332989]
-
se va stabili exact momentul intrării Soarelui în zodia Berbecului (moment ce se mai stabilește și prin rotirea unui ou pe suprafața oglinzii), o sticlă cu apă de trandafiri, fructe, un pește mic, viu de culoare roșie, lapte acru, lapte dulce, brânză, ouă roșii și cele șapte alimente al caror nume în limba persană începe cu litera S și se scriu cu litera ’’sin’’, de unde vine și numele mesei. Aceste alimente sunt: "sepand" (plantă medicinală, folosită în medicina populară despre care
Nowruz () [Corola-website/Science/331831_a_333160]
-
și până la cină, invocă numele lui Dumnezeu dansând "sema" și stau de vorbă despre importanța acestei zile. După cină, petrecerea continuă cu același dans, se citesc psalmi sau versete din Coran despre familia profetului. Pentru ca anul ce vine să fie dulce, după momentele de dans, musafirii sunt serviți cu diverse dulciuri. În regiunea Muğla, se pare ca începând cu anul 1945, o mare parte din oamenii care trăiesc pe aceste meleaguri au dat uitării această sărbătoare, în special cei care trăiesc
Nowruz () [Corola-website/Science/331831_a_333160]