20,976 matches
-
decize, care, potrivit lui Vladimir Puțin, a "încălcat normele constituționale" din acel moment. "Când Crimeea a ajuns dintr-o dată în componență altui stat (după dezmembrarea URSS), Rusia a simțit că a fost nu doar furată, ci jefuită", a mai afirmat liderul rus. "Referendumul din Crimeea a fost organizat în conformitate deplină cu procedurile democratice și dreptul internațional", a declarat Vladimir Puțin, într-un discurs susținut în Parlament, unde a fost primit cu aplauze prelungite. Vladimir Puțin a insistat că rezultatele referendumului de
Anexarea Crimeei de către Federația Rusă () [Corola-website/Science/331723_a_333052]
-
într-un discurs susținut în Parlament, unde a fost primit cu aplauze prelungite. Vladimir Puțin a insistat că rezultatele referendumului de duminică, unde locuitorii din Crimeea s-au pronunțat masiv în favoarea alipirii peninsulei la Rusia, nu pot fi contestate. Liderul rus a mai afirmat că pensinsula Crimeea are legături istorice, culturale, religioase și spirituale cu locuitorii din Rusia, Ucraina și Belarus, ceea ce explică poziția Moscovei față de regiune. Președintele rus a făcut referire și la persecutarea etnicilor tătari din Crimeea și a
Anexarea Crimeei de către Federația Rusă () [Corola-website/Science/331723_a_333052]
-
pronunțat masiv în favoarea alipirii peninsulei la Rusia, nu pot fi contestate. Liderul rus a mai afirmat că pensinsula Crimeea are legături istorice, culturale, religioase și spirituale cu locuitorii din Rusia, Ucraina și Belarus, ceea ce explică poziția Moscovei față de regiune. Președintele rus a făcut referire și la persecutarea etnicilor tătari din Crimeea și a altor minorități din spațiul sovietic și a asigurat că noile autorități de la Simferopol doresc să repare aceste lucruri: una dintre măsurile acesteia vizează limba tătara să devină oficială
Anexarea Crimeei de către Federația Rusă () [Corola-website/Science/331723_a_333052]
-
a câștigat apariția pe coperta revistei românește Elle (iulie 2007) și Harper's Bazaar (martie 2011), în 2011, ea a jucat în "Vacanze di Natale a Cortina" de Neri Parenti, în care ea o joacă pe frumoasa Galina, soția magnatului rus al gazului, Fiodor Isakovic (Ivan Tomasevic). Începând 2013, împreună cu Paolo Ruffini și Lorella Boccia conduce cabaretul TV, "Colorado", deasemena a jucat în filmul Fuga di cervelli.
Olga Calpajiu () [Corola-website/Science/331729_a_333058]
-
XVII-lea și al XVIII-lea), pozitivismul și știința (secolul al XIX-lea), iar ultima fază este reprezentată de existențialismul secolului XX. Marile curente de gandire din Europa sunt prezentate pe larg, astfel: iluminismul german, italian, englez, american, francez și rus și contribuția filozofilor europeni la realizarea revoluției și trecerii de la monarhie absolută la monarhie de tip iluminist care promovează valori sociale precum: libertatea, egalitatea, dreptatea și unitatea omenirii. Ultima parte a lucrării urmează cursul sau destinul cultural al Europei în
Hassan Hanafi () [Corola-website/Science/331736_a_333065]
-
nu mai era foarte sigură pe ea. Planul amiralității britanice era să atragă flota germană în ape britanice unde s-o distrugă într-o bătălie decisivă. La începutul anului 1916 au avut loc două evenimente semnificative. În lupta cu flota rusă, dintr-un crucișător german scufundat scafandrii ruși au recuperat codul de descifrare a comunicărilor radio germane, fiind astfel în măsură să decodeze mesajele germane. Cifrurile au fost date și britanicilor, care astfel erau în măsură să afle planurile germane. În
Bătălia Iutlandei () [Corola-website/Science/331757_a_333086]
-
Cernăuți, Ucraina (1956-1964), Facultatea de filologie a Universității de Stat din Moldova (USM) (1965-1970). Studii postuniversitare: Agenția de Stat Teleradio (cursuri de redactor, 1982), masterat în psihologie, USM (2001-2002). După absolvirea universității a lucrat ca profesoară de limbă și literatura rusă; redactor TeleRadio Chișinău; specialist principal mass-media la Ministerul Agriculturii. Din 1990 se consacră aproape exclusiv jurnalismului, activând în calitate de redactor-șef sau colaborator al mai multor ziare și reviste: „Făclia” (versiunea rusă), ziarul „Cetățeanul Moldovei”, „Zerkalo”, „a”MIC” (versiunea rusă); „Kitej-Grad
Miroslava Metleaeva () [Corola-website/Science/331788_a_333117]
-
universității a lucrat ca profesoară de limbă și literatura rusă; redactor TeleRadio Chișinău; specialist principal mass-media la Ministerul Agriculturii. Din 1990 se consacră aproape exclusiv jurnalismului, activând în calitate de redactor-șef sau colaborator al mai multor ziare și reviste: „Făclia” (versiunea rusă), ziarul „Cetățeanul Moldovei”, „Zerkalo”, „a”MIC” (versiunea rusă); „Kitej-Grad”(Iași); almanahul rus „Golosa Sibiri” (Rusia). Actualmente este cercetător științific al Institutului de Filologie al AȘM. Membru al Uniunii Scriitorilor din Republică Moldova (1995) și membru al Uniunii Scriitorilor din România
Miroslava Metleaeva () [Corola-website/Science/331788_a_333117]
-
literatura rusă; redactor TeleRadio Chișinău; specialist principal mass-media la Ministerul Agriculturii. Din 1990 se consacră aproape exclusiv jurnalismului, activând în calitate de redactor-șef sau colaborator al mai multor ziare și reviste: „Făclia” (versiunea rusă), ziarul „Cetățeanul Moldovei”, „Zerkalo”, „a”MIC” (versiunea rusă); „Kitej-Grad”(Iași); almanahul rus „Golosa Sibiri” (Rusia). Actualmente este cercetător științific al Institutului de Filologie al AȘM. Membru al Uniunii Scriitorilor din Republică Moldova (1995) și membru al Uniunii Scriitorilor din România (2002), membru al Consiliului Uniunii traducătorilor din țările
Miroslava Metleaeva () [Corola-website/Science/331788_a_333117]
-
a doua (aparte), Chișinău: Ed. Lumină, 2012. „Utenok”, „Șenok”, „Kotenok”, „Zabavnye țifry; „Goluboi țvetok” (traducere din N. Batzaria); Ed. Prut internațional, 2003, 2007; „Strana Bucvaria”, Chișinău: Ed. Litera, 2012; 30 de volume de povești din colecția Disney traduse în limba rusă după versiunea română, Ed. Litera, 2012; Traduceri din limba ucraineană: Tatiana Nakonecinaia, „Micuța Margo” și „Aventurile duhului casnic Tioma”, Ed. Lumină, 2012. „Literaturno-hudojestvennyi dialog” („Dialog literar-cultural”), monografie colectivă sub egida Academiei de Stiinte Rusiei și a Institutului de Literatură și
Miroslava Metleaeva () [Corola-website/Science/331788_a_333117]
-
2012; „Târgoviște - Chișinău - Sankt-Petersburg”, antologie cu traducerea în rusă a 24 de poeți din Târgoviște și a 20 de poeți din Chișinău, Ed. Bibliotheca, 2012, ed. a doua - 2013; traduceri din poezia poetului bucovinean Ilie Motrescu, în revista de limba rusă „Mosty” din Frankfurt-pe-Main, 2013, nr. 37, p. 295-302; traduceri din poezia semnată de Leonard Tuchilatu, „Rapsodie”, Prut internațional, Chișinău, 2000; Nichita Stănescu, „11 elegii”, Ed. Prut internațional, Chișinău, 2003; Cristian A. Petricu, „Ungiul de vedere”, București: Ed. Gutenberg, 2007; Mihail
Miroslava Metleaeva () [Corola-website/Science/331788_a_333117]
-
de către autoritățile comuniste, întrucât ele ar fi reprezentat țarismul, astfel din 1917 până în 1992 panglica nu a fost utilizată pe aceste distincții. Totuși, panglica a continuat să fie folosită în continuare pe distincțiile Sfântului Gheorghe în Armata Albă, în Corpul rus din cadrul Wehrmachtului și pe decorațiile sovietice Ordinul Gloriei și medalia pentru victoria asupra Germaniei, fiind redenumită în ”gvardeiskaia lenta” (panglica gărzii; în ). Statutul Ordinului înființat în 1769 prevedea următoarea descriere a panglicii: "«Panglică de mătase în trei dungi negre și
Panglica Sfântului Gheorghe () [Corola-website/Science/331824_a_333153]
-
în trei dungi negre și două" galbene"»". În statutul din 1833 caracteristicile panglicii nu erau specificate, însă statutul 1913 prevedea: "«Panglică în trei dungi negre și două" oranj", purtată peste umărul drept»". În 2005, la inițiativa unor organizații din Federația Rusă, panglica Sfântului Gheorghe a fost instituită ca simbol al Zilei Victoriei asupra Germaniei Naziste, aceștia demarând de atunci o acțiune anuală de distribuire în rândul populației a panglicilor Sfântului Gheorghe. În 2014, în Ucraina, panglica Sfântului Gheorghe a devenit un
Panglica Sfântului Gheorghe () [Corola-website/Science/331824_a_333153]
-
este altceva decât un rebranding introdus de Elțîn și Putin împotriva comuniștilor, pentru a elimina culoarea roșie, adevăratul simbol al victoriei împotriva fascismului și al sărbătorii de 9 mai”. Navalnîi a mai prezentat ca argument dovezi că generalul amatei imperiale ruse, ataman al cazacilor de pe Don - Piotr Krasnov, care a luptat cu armata imperială rusă și apoi de partea Germaniei Naziste contra armatei sovietice, dar și alți miltanți din corpul al XV-lea SS de cavalerie cazacă au purtat această panglică
Panglica Sfântului Gheorghe () [Corola-website/Science/331824_a_333153]
-
Gheorghe, în cultura populară ea a primit peiorativele ”Panglica de Colorado”, ” Panglica gândacului de Colorado”, în Rusia și Ucraina - „"koloradskaia lenta/lentocika"” ("”колорадская лента/ленточка/изоленточка”"), acest calificativ fiindu-i acordat în premieră de către Aleksandr Nevzorov - jurnalist, publicist și politician rus, ex-deputat în Duma de Stat a Rusiei.
Panglica Sfântului Gheorghe () [Corola-website/Science/331824_a_333153]
-
000 de membri. Ideologia politică a Sectorului de dreapta a fost caracterizată de către unele publicații ca fiind naționalistă, ultranaționalistă, neofascistă, de dreapta, sau de extrema dreaptă. Sectorul de dreapta a fost al doilea cel mai menționat partid politic în media rusă în prima jumătate a anului 2014; televiziunea de stat a Rusiei descriindu-l ca fiind neonazist. Associated Press într-un raport al său din martie 2014 a anunțat că organizațiile internaționale de știri nu au găsit nici o dovadă de infracțiuni
Sectorul de dreapta () [Corola-website/Science/331826_a_333155]
-
le securizeze, de aceea situațiile de criză sunt mult mai numeroase. SUA își definește securitatea națională într-un mod foarte complex. Siria nu e doar o criză internațională și o zonă în care apar frecvent crize. De exemplu doborârea avionului rus de către Turcia a reprezentat o situație de criză. Criza internațională- mișcarea actorilor pe tablă internațională, interesele și obiectivele unei mari puteri cu toate obiectivele, răspunsurile.Situație de criză- priva celui care cercetează părăsește criza și se uită către un guvern
Politica externă a Statelor Unite () [Corola-website/Science/335516_a_336845]
-
Radarul (în limba rusă „Перископ”, în cod NATO „Bar Lock”) a fost un radiotelemetru sovietic exploatat din anul 1952 în fosta URSS. Radarul a fost și în înzestrarea țărilor fostului Tratat de la Varșovia, inclusiv în Armata României. În prezent nu se exploatează. Radarul P-
P-20 „Periscop” () [Corola-website/Science/335590_a_336919]
-
Sankt Petersburg, pe înălțimile Pulkovo, a 75 m deasupra nivelului mării. Face parte din patrimoniul mondial protejat de UNESCO. Observatorul, proiectat de Alexandr Briullov, și-a deschis porțile în 1839. A fost destinat, la început, să servească omului de știință rus, de origine germană, Vassili Iakovlevici Struve, care a devenit primul director al observatorului. Fiul său, Otto Vassilievici Struve, l-a înlocuit în 1861. Observatorul este echipat cu o lunetă astronomică, cu obiectivul de 38 mm, cea mai mare din lume
Observatorul Astronomic din Pulkovo () [Corola-website/Science/335592_a_336921]
-
Imperiul German și puterile Antantei, care a pus capăt Primului Război Mondial pe frontul de vest. În mai 1919 o nouă propunere din partea delegatului Vasile Stoica a avut în vedere folosirea celor 10-15.000 de voluntari români gata de mobilizare, împotriva bolșevismului rus, maghiar, ucrainean și bulgar. Nici acest proiect nu s-a finalizat. Deși fără un succes concret, demersurile duse pentru înființarea unei legiuni românești alăturate activității duse pentru susținerea unității naționale a românilor, au contribuit la întărirea poziților politice ale României
Voluntarii Români din America (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/335594_a_336923]
-
„” este o poveste satirică scrisă de Ion Creangă și publicată la 1 aprilie 1878 în revista "Convorbiri literare" din Iași. Narațiunea are o temă cu origini comune în folclorul românesc și în cel european. Ea relatează aventurile unui soldat rus omonim, care călătorește din lumea celor vii în Rai și în Iad, căutând nemurirea. La începutul poveștii, Dumnezeu răsplătește caracterul milos al lui Ivan cu un sac (turbincă) în care acesta poate introduce orice sau pe oricine dorește, iar fostul
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
criticii literari și publicul din România și Republica Moldova. Ea a inspirat în special un basm dramatic al prozatorului moldovean Vlad Ioviță ce a stat la baza filmului moldovenesc " Se caută un paznic", regizat de Gheorghe Vodă în 1967. Un soldat rus pe nume Ivan a fost lăsat la vatră după ce slujise în armată încă din copilărie și a primit două ruble de cheltuială. În timp ce mergea pe un drum de țară, el îi întâlnește pe un pod pe Dumnezeu și pe Sfântul
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
Povestea „Ivan Turbincă” a fost publicată în numărul din 1 aprilie 1878 al revistei "Convorbiri literare" din Iași (anul XII (1 aprilie 1878 - 1 martie 1879), nr. 1, 1 aprilie 1878, pp. 22-31). Între timp, armata României participase alături de oștirea rusă la Războiul împotriva Turciei din 1877-1878, ce abia se încheiase prin semnarea la 3 martie 1878 a Tratatului de la San Stefano. Prima publicare a poveștii în volum a avut loc abia în anul 1890, după moartea scriitorului, când editorul Herșcu
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
existând în numeroase variante. Scara descendentă a trocurilor începe de la o vacă și ajunge la o baligă (în varianta lorenă), de la o vacă la un găinaț (varianta tiroleză), de la o sumă de bani la un baston (varianta engleză și varianta rusă), printre obiectele de schimb întâlnite cele mai frecvent fiind vaca, gâsca (cocoș-găină) și capra. Povestea lui Creangă conține elementele cele mai des întâlnite, cărora li se adaugă un car (asociat cu boii lui Dănilă) și o pungă goală, cu un
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
operații al Puterilor Centrale prevedea în faza inițială o dublă ofensivă. Prima dintre acestea era a Armatei 1 austro-ungară în zona Trotuș-Oituz având ca scop ocuparea acestei trecători și ulterior interceptarea comunicației de pe Valea Siretului pentru a preveni sosirea ajutoarelor ruse. Cea de-a doua urma să fie desfășurată de Armata 9 germană și avea ca obiectiv „"deschiderea drumului peste munți spre București, pe calea cea mai scurtă, astfel ca întreg teritoriul de vest al Munteniei să fie tăiat ca de
Bătălia din zona Bran-Câmpulung (1916) () [Corola-website/Science/335641_a_336970]