201,835 matches
-
Aria naturală se află în partea de sud-est a masivului Șureanu (grupă muntoasă a Munților Șureanu-Parâng-Lotrului, aparținând lanțului carpatic al Meridionali), respectiv în extremitatea sud-vestică a județului Alba, la granița către județul Cluj, pe teritoriul administrativ al orașului Cugir. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000", publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000, privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate" și
Iezerul Șurianul () [Corola-website/Science/331583_a_332912]
-
Nr.152 din 12 aprilie 2000, privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate" și are o suprafață de 20 ha. Rezervația este inclusă în situl de importanță comunitară - "Frumoasa" și reprezintă o arie naturală complexă aflată în nord-estul Vârfului Șureanu (2059 m), constituită dintr-un relief glaciar (căldări - depresiuni circulare aflate în regiunile înalte ale munților; custuri - contactul dintre două circuri glaciare alăturate); morene - depozite de pietriș, nisip, grohotișuri și argilă; transportate de ghețari
Iezerul Șurianul () [Corola-website/Science/331583_a_332912]
-
rară din specia "Leucorchis albida", o orhidee sinonum al speciei "Pseudorchis albida" În arealul rezervației este semnalată prezența tritonului de munte (""Triturus alpestris"), un amfibian protejat prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) și aflați pe lista roșie a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN). În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaj
Iezerul Șurianul () [Corola-website/Science/331583_a_332912]
-
amfibian protejat prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) și aflați pe lista roșie a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN). În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaj
Iezerul Șurianul () [Corola-website/Science/331583_a_332912]
-
nu (dacă este slăbit de o infecție) împotriva cancerelor. Mutațiile din HLA ar putea fi legate de bolile autoimune (ex. diabetul zaharat de tip I, boala celiacă). Este posibil ca HLA să aibă legătură și cu percepția oamenilor asupra mirosului natural al semenilor lor. Nu în ultimul rând, aceste antigene ar putea fi implicate în selecția partenerului. În acest sens, există cel puțin un studiu în urma căruia s-a descoperit o rată a similarității de HLA mai mică decât cea preconizată
Antigen leucocitar uman () [Corola-website/Science/331574_a_332903]
-
multe combinații, chiar și în grupuri mici. Diversitatea crește gradul de supraviețuire al unor astfel de grupuri și inhibă evoluția epitopilor din agenții patogeni, care altfel ar putea să fie protejați față de sistemul imunitar. Anticorpii HLA nu survin în mod natural și, cu câteva excepții, sunt formate ca rezultat al unei stimulări imunologice la un material străin. Ei conțin HLA ce nu aparține individului respectiv, apărut în urma unei transfuzii de sânge, naștere (antigeni moșteniți pe cale parentală) sau transplant de organe și
Antigen leucocitar uman () [Corola-website/Science/331574_a_332903]
-
altă parte, se folosesc prefixe pentru multipli ale unității non-SI de volum denumită litru (l, L), cum ar fi mililitri (ml). Unitățile de bază utilizate în sistemul de măsurare trebuie să fie , în mod ideal, cu referire la fenomene naturale și nu cu unice. Fiecare dintre unitățile de bază în SI este însoțită de o "mise en pratique" [punere în practică] publicată de BIPM, care descrie în detaliu cel puțin un fel în care unitatea de bază poate fi măsurată
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
Adrien-Marie Legendre, Antoine Lavoisier și Jean-Charles de Borda au instituit o Comisie de Măsuri și Greutăți. Comisia a fost de părere că țara ar trebui să adopte un sistem complet nou de măsură bazat pe principiile logicii și pe fenomenele naturale. Logica dictează că un astfel de sistem ar trebui să se bazeze pe bazele de numerație folosite în numărare. Raportul lor din martie 1791 prezentat în fața "Assemblée nationale constituante" lua în considerare, dar respingea opinia lui Laplace că ar trebui
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
SI care se mai bazează pe un artifact specific. După recalibrările 1996-1998, s-a observat o clară divergență între diferitele prototipuri internaționale și naționale ale kilogramului. La a 23-a CGPM (2007), CIPM a fost mandatată să investigheze utilizarea constantelor naturale ca bază pentru toate unitățile de măsură, în locul artifactelor care erau până atunci în uz. La o reuniune a CCU ținută la în Reading, Regatul Unit, în septembrie 2010, s-a căzut de acord în principiu asupra unei rezoluții și
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
Obcinele Bucovinei alcătuiesc o arie protejată (sit de importanță comunitară - SCI) situată în nordul Moldovei (Bucovina), pe teritoriul județului Suceava. Aria naturală se află în nord-vestul județului Suceava an Carpații Orientali, pe teritoriul administrativ al orașului Câmpulung Moldovenesc și pe cele ale comunelor: Breaza, Brodina, Frumosu, Moldova-Sulița, Moldovița, Putna, Sadova, Vama și Vatra Moldoviței și este străbătuta de drumul național DN17, care
Obcinele Bucovinei (sit SCI) () [Corola-website/Science/331611_a_332940]
-
orașul Gură Humorului de satul Mestecăniș. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul nr. 2.387 din 29 septembrie 2011 (pentru modificarea Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 32.246 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri de conifere, păduri în
Obcinele Bucovinei (sit SCI) () [Corola-website/Science/331611_a_332940]
-
1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 32.246 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri de conifere, păduri în amestec, păduri în tranziție, pășuni, si pajiști) aflată în Obcinele Bucovinei (Obcina Mare și Obcina Feredeului), între versantul stâng al râului Moldova și cel drept al Moldoviței. Situl este încadrat în bioregiunea
Obcinele Bucovinei (sit SCI) () [Corola-website/Science/331611_a_332940]
-
Obcina Mare și Obcina Feredeului), între versantul stâng al râului Moldova și cel drept al Moldoviței. Situl este încadrat în bioregiunea alpina a Carpaților Maramureșului și Bucovinei, aparținând de lanțul muntos al Orientalilor și dispune de 8 tipuri de habitate naturale (Păduri dacice de fag, Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior", Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montană, Fânețe montane, Comunități de liziera cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel
Obcinele Bucovinei (sit SCI) () [Corola-website/Science/331611_a_332940]
-
nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice, unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică), altele endemice pentru acesta zona sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: patru mamifere: urs brun ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), râs ("Lynx lynx") și vidra de rău ("Lutra lutra
Obcinele Bucovinei (sit SCI) () [Corola-website/Science/331611_a_332940]
-
În 1932 au fost înregistrat 14 furtuni de nisip, în 1933 deja 38. Cele mai puternice furtuni au avut loc între mai 1934 și aprilie 1935. Mase uriașe de sol au fost purtate de vânt, ne întâmpinând obstacole în vegetație naturală joasă și preria arată, parcurgând sub formă de nori negri, distanțe lungi, până la Oceanul Atlantic. În anul 1934, aproximativ 40 milioane de hectare de pământ parțial sau complet și-a pierdut orizontul de humus, ca urmare a eroziunii eoliene. Ziua de
Dust Bowl () [Corola-website/Science/331621_a_332950]
-
aceste concerte a fost, la Festivalul de Jazz de la Montreux, 11 Iulie 1986, lansat și pe DVD în 2008 că Live la Montreux 1986. Cum trupa se lansese de acum tot pe casa de discuri EMI, panoul lansează retrospectivă compilație Natural History în 1990. Deasemenea a atins punctul culminant această a ajuns pe locul 3 în topul albumelor din Anglia. Albumul a primit certificate cu aur de la BPI pentru vânzările a 100,000 de copii. A fost deasemenea un succes internațional
Talk Talk () [Corola-website/Science/331609_a_332938]
-
unei clase de actorie la Școala Domnească. Ea l-a trimis pe Costache Aristia la Paris pentru a studia declamația și actoria. Tatăl său a extins în 1817 această clasă de actorie, introducând studiul limbilor latină, greacă, franceză, al științelor naturale, matematicii, fizicii, Dreptului și Literelor. Deoarece teatrul a avut succes, a organizat o sală pentru publicul larg în București, care s-a numit Teatrul de la Cișmeaua Roșie, situat în colțul Podului Mogoșoaiei și a străzii Fântânei (azi Calea Victoriei și strada
Domnița Ralu Caragea () [Corola-website/Science/331636_a_332965]
-
Tășad este o arie protejată (sit de importanță comunitară - SCI) situată în vestul Transilvaniei (Bucovina), pe teritoriul județului Bihor. Aria naturală se află în partea centrală a județului Bihor, pe teritoriile administrative ale comunelor Copăcel și Drăgești, în imediata apropiere de drumul național DN76, care leagă municipiul Oradea de Beiuș. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului
Tășad (sit SCI) () [Corola-website/Science/331641_a_332970]
-
Drăgești, în imediata apropiere de drumul național DN76, care leagă municipiul Oradea de Beiuș. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 1.557 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri în tranziție, pajiști naturale
Tășad (sit SCI) () [Corola-website/Science/331641_a_332970]
-
13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 1.557 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri în tranziție, pajiști naturale, pășuni, peșteri) încadrată în bioregiunea continentală central-nordică a Dealurilor de Vest (unitate geomorfologică deluroasă situată în partea vestică a Carpaților Occidentali), la poalele vestice ale Munților Pădurea Craiului, aparținând de lanțului carpatic
Tășad (sit SCI) () [Corola-website/Science/331641_a_332970]
-
naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 1.557 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri în tranziție, pajiști naturale, pășuni, peșteri) încadrată în bioregiunea continentală central-nordică a Dealurilor de Vest (unitate geomorfologică deluroasă situată în partea vestică a Carpaților Occidentali), la poalele vestice ale Munților Pădurea Craiului, aparținând de lanțului carpatic al Occidentalilor. Acesta include rezervația naturală Calcarele tortoniene
Tășad (sit SCI) () [Corola-website/Science/331641_a_332970]
-
tranziție, pajiști naturale, pășuni, peșteri) încadrată în bioregiunea continentală central-nordică a Dealurilor de Vest (unitate geomorfologică deluroasă situată în partea vestică a Carpaților Occidentali), la poalele vestice ale Munților Pădurea Craiului, aparținând de lanțului carpatic al Occidentalilor. Acesta include rezervația naturală Calcarele tortoniene de la Tășad cu cele două grote ("Peștera Stracoș" și "Peștera Tășad") dezvoltate în abrupturile calcaroase tortoniene (atribuite perioadei geologice sarmațiene din ultimul etaj al miocenului), străbătute de apele "Văii Stracoșului". Aria naturală dispune de un habitat natural ("Peșteri
Tășad (sit SCI) () [Corola-website/Science/331641_a_332970]
-
carpatic al Occidentalilor. Acesta include rezervația naturală Calcarele tortoniene de la Tășad cu cele două grote ("Peștera Stracoș" și "Peștera Tășad") dezvoltate în abrupturile calcaroase tortoniene (atribuite perioadei geologice sarmațiene din ultimul etaj al miocenului), străbătute de apele "Văii Stracoșului". Aria naturală dispune de un habitat natural ("Peșteri în care accesul publicului este interzis") care adăpostește și asigură condiții de viețuire mai multor comunități de lilieci. Fauna sitului are în componență câteva specii de mamifere, reptile și amfibieni; dintre care unele protejate
Tășad (sit SCI) () [Corola-website/Science/331641_a_332970]
-
rezervația naturală Calcarele tortoniene de la Tășad cu cele două grote ("Peștera Stracoș" și "Peștera Tășad") dezvoltate în abrupturile calcaroase tortoniene (atribuite perioadei geologice sarmațiene din ultimul etaj al miocenului), străbătute de apele "Văii Stracoșului". Aria naturală dispune de un habitat natural ("Peșteri în care accesul publicului este interzis") care adăpostește și asigură condiții de viețuire mai multor comunități de lilieci. Fauna sitului are în componență câteva specii de mamifere, reptile și amfibieni; dintre care unele protejate prin "Directiva Consiliului European" 92
Tășad (sit SCI) () [Corola-website/Science/331641_a_332970]
-
și asigură condiții de viețuire mai multor comunități de lilieci. Fauna sitului are în componență câteva specii de mamifere, reptile și amfibieni; dintre care unele protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere: liliacul cu aripi lungi ("Miniopterus schreibersii"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliac cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), liliacul mediteranean ("Rhinolophus euryale"), liliacul mare cu
Tășad (sit SCI) () [Corola-website/Science/331641_a_332970]