201,835 matches
-
Descartes concepe corpul ca pe o mașină care dispune de o anumită autonomie: el se poate mișca independent de suflet. Pe această premiză se bazează și abordarea fiziologică a pasiunilor sufletului. Concepute altădată drept o anomalie, pasiunile devin un obiect natural, a cărui funcționare trebuie explicată. Tratatul se sprijină pe filosofia dezvoltată de Descartes în lucrările sale precedente, în special în ceea ce privește distincția dintre „suflet” și „corp”: sufletul este un lucru care gândește ("res cogitans"), lipsit de întindere și fără părți; corpul
Pasiunile sufletului () [Corola-website/Science/331678_a_333007]
-
și capricios, între aripă și gheară. O vreme, prin luptă, ele vor evolua împreună, apoi una va dispărea. Acum, nu știu să spun care.” Aurelian Titu Dumitrescu “Civica”, noiembrie 2000 “În creațiile sale artistul sugerează cu mijloace plastice un spațiu natural care ne pare familial, dar pe care nu l-am putut localiza. Elementele naturale, obiectele, personajele cu care populează acest spațiu, fără ostentație, încărcate simbolic, puse în relații voit neobișnuite, reușesc să fascineze, creează o imagine poetică, care sugerează drama
Florin Preda-Dochinoiu () [Corola-website/Science/331700_a_333029]
-
apoi una va dispărea. Acum, nu știu să spun care.” Aurelian Titu Dumitrescu “Civica”, noiembrie 2000 “În creațiile sale artistul sugerează cu mijloace plastice un spațiu natural care ne pare familial, dar pe care nu l-am putut localiza. Elementele naturale, obiectele, personajele cu care populează acest spațiu, fără ostentație, încărcate simbolic, puse în relații voit neobișnuite, reușesc să fascineze, creează o imagine poetică, care sugerează drama existențială prezentată într-un mod inedit, dar posibil din punctul de vedere al artistului
Florin Preda-Dochinoiu () [Corola-website/Science/331700_a_333029]
-
care incertitudinea joacă un rol important, făcând astfel să crească emoția. În tot acest proces, accidentul, imprevizibilul, hazardul joacă un rol capital, și ar fi o eroare să vrei să reproduci asta. Nu se poate copia un accident. Hazardul este natural. ” Constantin Pacea 1981 - Expoziție personală al actualul Muzeul al Țăranului Român . Participa cu două lucrări la Expoziția Internațională de „Desene Lis81”, la Galeria Națională de Artă Modernă din Lisabona. Trimite trei desene la Expoziția Internațională de Artă Grafică „Arteder 82
Constantin Pacea () [Corola-website/Science/331716_a_333045]
-
este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în centrul Transilvaniei, pe teritoriile județelor Cluj și Mureș. Aria naturală se află în extremitatea sud-estică a județului Cluj (pe teritoriile administrative ale comunelor Luna și Viișoara) și cea
Coasta Lunii () [Corola-website/Science/331722_a_333051]
-
biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în centrul Transilvaniei, pe teritoriile județelor Cluj și Mureș. Aria naturală se află în extremitatea sud-estică a județului Cluj (pe teritoriile administrative ale comunelor Luna și Viișoara) și cea vestică a județului Mureș, pe teritoriul comunei Chețani, în imediata apropiere de drumul național DN15, care leagă municipiul Târgu Mureș de Turda
Coasta Lunii () [Corola-website/Science/331722_a_333051]
-
în imediata apropiere de drumul național DN15, care leagă municipiul Târgu Mureș de Turda. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 694 hectare. Situl include rezervația naturală Dealul cu Fluturi și reprezintă o zonă naturală (păduri de
Coasta Lunii () [Corola-website/Science/331722_a_333051]
-
1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 694 hectare. Situl include rezervația naturală Dealul cu Fluturi și reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri de conifere, pajiști naturale, pășuni, vii și livezi) încadrată în bioregiunea continentală a Depresiunii colinare a Transilvaniei; ce protejează un habitat natural de interes comunitar de tip: "Pajiști
Coasta Lunii () [Corola-website/Science/331722_a_333051]
-
de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 694 hectare. Situl include rezervația naturală Dealul cu Fluturi și reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri de conifere, pajiști naturale, pășuni, vii și livezi) încadrată în bioregiunea continentală a Depresiunii colinare a Transilvaniei; ce protejează un habitat natural de interes comunitar de tip: "Pajiști stepice subpanonice". Arealul „” este un sit Natura 2000
Coasta Lunii () [Corola-website/Science/331722_a_333051]
-
comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 694 hectare. Situl include rezervația naturală Dealul cu Fluturi și reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri de conifere, pajiști naturale, pășuni, vii și livezi) încadrată în bioregiunea continentală a Depresiunii colinare a Transilvaniei; ce protejează un habitat natural de interes comunitar de tip: "Pajiști stepice subpanonice". Arealul „” este un sit Natura 2000 înființat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-
Coasta Lunii () [Corola-website/Science/331722_a_333051]
-
de 694 hectare. Situl include rezervația naturală Dealul cu Fluturi și reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri de conifere, pajiști naturale, pășuni, vii și livezi) încadrată în bioregiunea continentală a Depresiunii colinare a Transilvaniei; ce protejează un habitat natural de interes comunitar de tip: "Pajiști stepice subpanonice". Arealul „” este un sit Natura 2000 înființat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice; la baza desemnării acestuia aflându-se șase specii
Coasta Lunii () [Corola-website/Science/331722_a_333051]
-
o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice; la baza desemnării acestuia aflându-se șase specii faunistice (doi amfibieni și patru lepidoptere) protejate prin prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) și aflate pe lista roșie a IUCN. Printre speciile din fauna protejată a sitului se află: buhaiul de baltă cu burta roșie ("Bombina bombina") și ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"); precum și patru fluturi din
Coasta Lunii () [Corola-website/Science/331722_a_333051]
-
este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în extremitatea nordică a Transilvaniei, pe teritoriul județului Maramureș. Aria naturală se află în partea central-nordică a județului Maramureș, pe teritoriile administrative ale orașelor Baia Mare și Sighetu Marmației și
Igniș () [Corola-website/Science/331753_a_333082]
-
și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în extremitatea nordică a Transilvaniei, pe teritoriul județului Maramureș. Aria naturală se află în partea central-nordică a județului Maramureș, pe teritoriile administrative ale orașelor Baia Mare și Sighetu Marmației și pe cele ale comunelor Câmpulung la Tisa, Desești, Giulești, Ocna Șugatag, Săpânța și Sarasău, în imediata apropiere de drumul național DN18. Zona
Igniș () [Corola-website/Science/331753_a_333082]
-
Desești, Giulești, Ocna Șugatag, Săpânța și Sarasău, în imediata apropiere de drumul național DN18. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 19.598 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri de conifere, păduri în
Igniș () [Corola-website/Science/331753_a_333082]
-
13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 19.598 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri de conifere, păduri în amestec, păduri în tranziție, pajiști naturale, pășuni și stepe) încadrată în bioregiunea alpină nord-vestică a munților Gutâi - (grupă muntoasă a Carpaților Maramureșului și Bucovinei, aparținând lanțului carpatic al Orientalilor) și cea continentală
Igniș () [Corola-website/Science/331753_a_333082]
-
comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 19.598 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri de conifere, păduri în amestec, păduri în tranziție, pajiști naturale, pășuni și stepe) încadrată în bioregiunea alpină nord-vestică a munților Gutâi - (grupă muntoasă a Carpaților Maramureșului și Bucovinei, aparținând lanțului carpatic al Orientalilor) și cea continentală a "Depresiunii Baia Mare". Acesta include rezervațiile naturale: Cheile Tătarului, Mlaștina Poiana Brazilor, Mlaștina Iezerul
Igniș () [Corola-website/Science/331753_a_333082]
-
păduri în amestec, păduri în tranziție, pajiști naturale, pășuni și stepe) încadrată în bioregiunea alpină nord-vestică a munților Gutâi - (grupă muntoasă a Carpaților Maramureșului și Bucovinei, aparținând lanțului carpatic al Orientalilor) și cea continentală a "Depresiunii Baia Mare". Acesta include rezervațiile naturale: Cheile Tătarului, Mlaștina Poiana Brazilor, Mlaștina Iezerul Mare și Tăul lui Dumitru. Aria naturală dispune de șapte habitate naturale de tip: Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum"; Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum"; Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane; Pajiști
Igniș () [Corola-website/Science/331753_a_333082]
-
alpină nord-vestică a munților Gutâi - (grupă muntoasă a Carpaților Maramureșului și Bucovinei, aparținând lanțului carpatic al Orientalilor) și cea continentală a "Depresiunii Baia Mare". Acesta include rezervațiile naturale: Cheile Tătarului, Mlaștina Poiana Brazilor, Mlaștina Iezerul Mare și Tăul lui Dumitru. Aria naturală dispune de șapte habitate naturale de tip: Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum"; Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum"; Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane; Pajiști cu "Molinia" pe soluri calcaroase, turboase sau luto-argiloase ("Molinion caeruleae"); Comunități de lizieră cu
Igniș () [Corola-website/Science/331753_a_333082]
-
grupă muntoasă a Carpaților Maramureșului și Bucovinei, aparținând lanțului carpatic al Orientalilor) și cea continentală a "Depresiunii Baia Mare". Acesta include rezervațiile naturale: Cheile Tătarului, Mlaștina Poiana Brazilor, Mlaștina Iezerul Mare și Tăul lui Dumitru. Aria naturală dispune de șapte habitate naturale de tip: Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum"; Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum"; Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane; Pajiști cu "Molinia" pe soluri calcaroase, turboase sau luto-argiloase ("Molinion caeruleae"); Comunități de lizieră cu ierburi înalte hidrofile de la câmpie
Igniș () [Corola-website/Science/331753_a_333082]
-
substrat); ce adăpostesc specii rare din fauna și flora Maramureșului. La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice, unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică), altele aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: jder de copac ("Martes martes"), șoarecele de Tatra ("Microtus tatricus"), vipră ("Vipera berus"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), salamandra carpatică ("Triturus montandoni
Igniș () [Corola-website/Science/331753_a_333082]
-
țăpoșică ("Nardus stricta"), iarbă albastră ("Molinia coerulea"), sau diferite specii de rogozuri ("Carex brizoides, Carex pauciflora, Carex echinata, Carex limosa"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, monumente de arhitectură, arii naturale protejate); astfel: Reportaje
Igniș () [Corola-website/Science/331753_a_333082]
-
ouă (până la 7) în sezoanele bune, când hrana este abundentă. Incubația durează circa 30 de zile. Puii se acoperă cu pene și pot zbura la 5-6 săptămâni. Pe Lista Roșie a IUCN (Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii și a Resurselor Naturale) șorecarul încălțat este listat ca specie neamenințată cu dispariția (LC). Nu sunt amenințări evidente în locurile de reproducere, dar cartierele de iernat sunt supuse unor perturbări ale habitatelor și altor presiuni umane. Populația globală este estimată la circa 500 000
Șorecar încălțat () [Corola-website/Science/331758_a_333087]
-
Câmpia Ierului este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în nord-vestul Transilvaniei, pe teritoriile județului Bihor și Satu Mare. Aria naturală se află în extremitatea nord-vestică a județului Bihor (pe teritoriile administrative ale orașelor Valea lui Mihai și Săcuieni
Câmpia Ierului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331769_a_333098]
-
biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în nord-vestul Transilvaniei, pe teritoriile județului Bihor și Satu Mare. Aria naturală se află în extremitatea nord-vestică a județului Bihor (pe teritoriile administrative ale orașelor Valea lui Mihai și Săcuieni și pe cele ale comunelor Cherechiu, Curtuișeni, Diosig, Șimian, Sălacea și Tarcea) și în cea sud-vestică a județului Satu Mare, pe teritoriile comunelor
Câmpia Ierului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331769_a_333098]