201,835 matches
-
cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. Situl cupride cinci clase de habitate de interes comunitar ("Ape dulci continentale; Culturi cerealiere extensive; Pajiști ameliorate; Păduri caducifoliate; Alte terenuri cultivate") și include cinci rezervații naturale: Calcarele de Rona, Lunca cu lalea pestriță - Valea Sălajului, Pădurea „La Castani”, Pietrele Moșu și Baba și Stanii Clițului . La baza desemnării sitului se află mai multe specii de păsări protejate la nivel european (prin directivele "147/ CE din 30
Cursul mijlociu al Someșului () [Corola-website/Science/332622_a_333951]
-
au infectat și ele. Acestea s-au întors în localitățile lor unde au răspândit virusul. Cercetătorii cred că membrii familiei băiatului, ce este considerat pacientul zero, ar fi vânat lilieci din speciile "Hypsignathus monstrosus" sau "Epomops franqueti", lilieci considerați rezervor natural al virusului Ebola. O altă teorie lansată de oamenii de știință, presupune că virusul ar fi fost "importat" din zona estică a Africii Centrale prin animalele aduse din această zonă. La 25 martie 2014 Organizația Mondială a Sănătății relatează faptul
Epidemia de Ebola din Africa de Vest (2014) () [Corola-website/Science/332593_a_333922]
-
1909) a fost transferat la seminarul "Veniamin Costachi" din Iași. La acest seminar a avut ca profesori, printre alții, pe renumitul entomolog George Fințescu, precum și pe Iorgu Iordan. Din 1918, el a urmat cursurile Facultății de Științe, Secția de Științe Naturale a Universității din Iași, pe care a absolvit-o în 1923. A fost elevul marilor naturaliști: Ioan Borcea, Ion Simionescu, Paul Bujor, Ion Scriban, etc. În timp când era student, el a atras atenția profesorul Ion Borcea prin calitățile sale
Mihai Constantineanu () [Corola-website/Science/332642_a_333971]
-
Ion Borcea prin calitățile sale și în 1921, acesta l-a reținut ca asistent la Laboratorul de Zoologie descriptivă a Facultății de Științe. În 1924 el a urmat cursurile de specializare în studiul ihneumonidelor, la Viena, la Muzeul de Istorie Naturală și la Stația de Protecție a Plantelor, sub conducerea lui Bruno Wahl. El a continuat specializarea între 1927-1929 la Institutul de Zoologie din Berlin. Pe lângă studiul familiei ihneumonidelor, el a fost interesat și de anumite aspecte referitoare la insecte dăunătoare
Mihai Constantineanu () [Corola-website/Science/332642_a_333971]
-
Berlin. A absolvit în 1929 cursurile Universității "Fridrich Wilhelm" din Berlin. A continuat specializarea la instituții de prestigiu: în Franța (1929-1930) la Institutul Agronomic Național, Stațiunea Biologică Marină de la Banyul sur Mer, Stațiunea Zoologică Marină de la Roskoff, Muzeul de Istorie Naturală din Paris și în Italia, la Institutul Superior de Agronomie de la Portici (în iulie-septembrie 1930). Nu este de mirare că el a folosit cu ușurință limba franceză, engleză, germană, rusă, spaniolă, în afară de greacă și latină, pe care el a învățat
Mihai Constantineanu () [Corola-website/Science/332642_a_333971]
-
propoziție fără subiect exprimat prin cuvânt aparte, în afară propoziției imperative. De aceea, daca subiectul nu este exprimat printr-un cuvânt accentuat, atunci este exprimat printr-un pronume neaccentuat. Și complementele pot fi exprimate prin pronume neaccentuate, și atunci topica naturală a propoziției este diferită de cea canonica. Locul acestor pronume este după subiect și direct înaintea predicatului: Predicatul poate avea numai două asemenea complemente. Ordinea acestora unul față de celălalt depinde de felul pronumelor și, în cazul celor personale, de persoana
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
Expoziției Internaționale din Madrid (1893), precum și diverse premii în Chicago (1893), Barcelona (1896) și Paris (1900). Între 1893 și 1894 a fost corespondent al revistei "La Illustración Espanola y Americana" în Maroc. În 1901 obține catedra pentru "Studii ale Formelor naturale și ale Artei" la "Real Acadèmia Catalana de Bellas Artes" din Barcelona. În anul 1911 devine membru al Academiei Regale de Belle Arte din Madrid. Între 1921 și 1922 a fost director al rezidenței pentru pictori peisagiști din mănăstirea "El
Enrique Simonet () [Corola-website/Science/332673_a_334002]
-
eseista, poeta și traducătoare italiană. Anumiți critici literări o consideră drept una dintre cele mai importante romanciere de dupa al Doilea Război Mondial. Născută la Romă, la nr. 7 din strada Anicia, și-a petrecut copilăria în popularul cartier Testaccio. Fiica naturală a unei învățătoare evreice (Irma Poggibonsi, sau Poggibonzi, de loc din Modena) și a unui angajat al postelor (Francesco Lo Monaco), la naștere a fost recunoscută de către Augusto Morante, fostul soț al Irmei, paznic într-o școală de corecție pentru
Elsa Morante () [Corola-website/Science/332683_a_334012]
-
scriitor) și Maria (primul frate, Mario, a murit în fâse înainte că ea să se nască), toți copii ai aceluiași Lo Monaco. Istoria acestei familii este oarecum deosebită, si amplu povestita în memoriile lui Marcello Morante, întitulate "Maledetta Benedetta". Tatăl natural al Elsei s-a sinucis în anul 1943. Elsa Morante a început de foarte tânără să scrie poezii și povești pentru copii, poezioare și povestiri scurte, care, începând din anul 1933 și până la începutul celui de-al Doilea Război Mondial
Elsa Morante () [Corola-website/Science/332683_a_334012]
-
este o zonă protejată (arie de protecție specială avifaunistică - SPA) situată în nord-vestul Dobrogei, pe teritoriul județului Constanța. Aria naturală s află în Podișul Medgidiei, în extremitatea vestică a județului Constanța, pe teritoriul administrativ al comunelor Adamclisi, Aliman și Rasova și este străbătută de drumul județean DJ123 (Rasova-Aliman). Zona a fost declarată Arie de protecție specială avifaunistică prin "Hotărârea de
Balta Vederoasa () [Corola-website/Science/332721_a_334050]
-
privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 2.144 hectare. Aria protejată (încadrată în bioregiunea geografică stepică a Dobrogei) reprezintă o zonă naturală (râuri, lacuri, mlaștini, turbării, stepe, pajiști naturale) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. Situl include rezervația naturală (de tip paleontologic) - Locul fosilifer Aliman. La baza desemnării sitului
Balta Vederoasa () [Corola-website/Science/332721_a_334050]
-
ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 2.144 hectare. Aria protejată (încadrată în bioregiunea geografică stepică a Dobrogei) reprezintă o zonă naturală (râuri, lacuri, mlaștini, turbării, stepe, pajiști naturale) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. Situl include rezervația naturală (de tip paleontologic) - Locul fosilifer Aliman. La baza desemnării sitului se află mai multe specii de păsări
Balta Vederoasa () [Corola-website/Science/332721_a_334050]
-
încadrată în bioregiunea geografică stepică a Dobrogei) reprezintă o zonă naturală (râuri, lacuri, mlaștini, turbării, stepe, pajiști naturale) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. Situl include rezervația naturală (de tip paleontologic) - Locul fosilifer Aliman. La baza desemnării sitului se află mai multe specii de păsări; dintre care unele protejate la nivel european (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European 147/CE" din 30 noiembrie 2009 privind
Balta Vederoasa () [Corola-website/Science/332721_a_334050]
-
originară, adică „nu cunosc anumite tipuri de realități particulare. În primul rând, nimeni nu-și cunoaște locul pe care îl ocupă în societate, clasa, poziția, sau statutul social; nimeni nu știe ce șansă a avut în distribuția calităților și abilităților naturale, inteligență și puterea sa, sau alte lucruri asemănătoare. Mai departe, nimeni nu-și cunoaște propria concepție despre bine, detaliile planului rațional de viață, sau trăsăturile speciale ale propriei psihologii, precum aversiunea față de rase sau înclinația către optimism sau pesimism. În
Vălul ignoranței () [Corola-website/Science/332720_a_334049]
-
poziția ta în societate. Nu știi nimic despre sexul, rasa, naționalitatea sau caracterul tău. În spatele unui văl al ignoranței toți indivizii sunt simple ființe raționale, libere și moral egale. Ești conștient însă că în lumea reală va exista o distribuție naturală și vor exista diferențe de sex, rasa și culturi care vor separa societatea în grupuri dinstincte”. Un astfel de concept poate avea repercusiuni imense în cazul aplicării sale atât în prezent, cât și în trecut. Referindu-ne la exemplu cu
Vălul ignoranței () [Corola-website/Science/332720_a_334049]
-
dintre direcțiile prioritare ale companiei, aceasta implementând o serie de măsuri, concentrate sub termenul de Green Logistics. Astfel, la începutul anului 2013, DB Schenker a lansat pe piața din România primele două camioane Iveco Daily 35S14G EEV, alimentate cu gaz natural comprimat (CNG). Camioanele ajută la reducerea cu până la 20% a emisiilor de CO2 comparativ cu un camion obișnuit, alimentat cu combustibili fosili. Acestea au o capacitate utilă de până la 800 kg și deservesc serviciului de transport în regim de grupaj
DB Schenker () [Corola-website/Science/332776_a_334105]
-
așa de mulți pe o creangă, încât o rup. Carnea lui Pteropus este comestibilă și este consumată de malaezii. Se domesticesc ușor și-și recunosc stăpînii. Unii liliecii frugivori ("Hypsignathus monstrosus", "Epomops franqueti", "Myonycteris torquata", "Rousettus aegyptiacus") pot fi gazdele naturale pentru o serie de virusuri (virusul Ebola, virusul Marburg etc) care provoacă boli fatale la oameni și animale domestice. Cele 186 de specii ale ordinului sunt cuprinse într-o singură familie bine delimitată, "Pteropodidae" (= "Pteropidae"), împărțită în 44-46 genuri și
Megachiroptere () [Corola-website/Science/332804_a_334133]
-
satul neolitic este format din șase colibe ridicate în aer liber, pe un teren împrejmuit cu un șanț de apărare și gard din nuiele împletite. Intrarea în muzeu se face pe o punte din lemn, iar colibele sunt de mărime naturală. Una dintre colibe este reprezentativă pentru o locuință de pescar, alta pentru agricultor, alta pentru olar etc, au în interior obiecte neolitice sau reconstituiri ale unor obiecte neolitice, mese, altare de cult, unelte pentru gospodărie și practicarea diferitelor ocupații, de
Muzeul Câmpiei Boianului () [Corola-website/Science/332833_a_334162]
-
Frumoasa este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în sudul Transilvaniei (la interferența cu ținutul istoric al Olteniei), pe teritoriile administrative ale județelor Alba, Hunedoara, Sibiu și Vâlcea. Aria naturală ocupă teritoriul sudic al județului Alba (Cugir
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]
-
și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în sudul Transilvaniei (la interferența cu ținutul istoric al Olteniei), pe teritoriile administrative ale județelor Alba, Hunedoara, Sibiu și Vâlcea. Aria naturală ocupă teritoriul sudic al județului Alba (Cugir, Pianu, Șugag), sud-estic al județului Hunedoara (Beriu, Orăștioara de Sus, Petroșani, Petrila), sud-vestic al județului Sibiu (Cisnădie, Boița, Cristian, Gura Râului, Jina, Orlat, Poplaca, Rășinari, Râu Sadului, Sadu, Săliște, Tălmaciu, Tilișca) și cel
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]
-
în extremitatea estică de drumul național DN7 (care leagă municipiul Râmnicu Vâlcea de Sibiu). Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 137.359 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de conifere, păduri de foioase, păduri în
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]
-
13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 137.359 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de conifere, păduri de foioase, păduri în amestec, păduri în tranziție, tufișuri, tufărișuri, pajiști naturale, stepe) încadrată în bioregiunea alpină a grupei montane Șureanu-Parâng-Lotrului, ce aparține lanțului carpatic al Meridionalilor. Acesta include rezervațiile naturale: Iezărele Cindrelului, Masa Jidovului, La
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]
-
parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 137.359 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de conifere, păduri de foioase, păduri în amestec, păduri în tranziție, tufișuri, tufărișuri, pajiști naturale, stepe) încadrată în bioregiunea alpină a grupei montane Șureanu-Parâng-Lotrului, ce aparține lanțului carpatic al Meridionalilor. Acesta include rezervațiile naturale: Iezărele Cindrelului, Masa Jidovului, La Grumaji, Șuvara Sașilor, Stânca Grunzii, Jnepenișul Stricatul, Sterpu-Dealul Negru, Cristești și Parcul Natural Cindrel. Din punct
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]
-
hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de conifere, păduri de foioase, păduri în amestec, păduri în tranziție, tufișuri, tufărișuri, pajiști naturale, stepe) încadrată în bioregiunea alpină a grupei montane Șureanu-Parâng-Lotrului, ce aparține lanțului carpatic al Meridionalilor. Acesta include rezervațiile naturale: Iezărele Cindrelului, Masa Jidovului, La Grumaji, Șuvara Sașilor, Stânca Grunzii, Jnepenișul Stricatul, Sterpu-Dealul Negru, Cristești și Parcul Natural Cindrel. Din punct de vedere geomorfologic situl cuprinde trei masive importante ale Carpaților Meridionali (Munții Cindrel, Munții Lotrului și Munții Șureanu); formațiuni
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]
-
tufișuri, tufărișuri, pajiști naturale, stepe) încadrată în bioregiunea alpină a grupei montane Șureanu-Parâng-Lotrului, ce aparține lanțului carpatic al Meridionalilor. Acesta include rezervațiile naturale: Iezărele Cindrelului, Masa Jidovului, La Grumaji, Șuvara Sașilor, Stânca Grunzii, Jnepenișul Stricatul, Sterpu-Dealul Negru, Cristești și Parcul Natural Cindrel. Din punct de vedere geomorfologic situl cuprinde trei masive importante ale Carpaților Meridionali (Munții Cindrel, Munții Lotrului și Munții Șureanu); formațiuni geologice alcătuite în cea mai mare parte din șisturi cristaline (suprapuse peste roci magmatice de granit și metamorfice
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]