201,835 matches
-
Europa, Africa și Asia. Cărțile ei, eseuri, sau diferite capitole din carți au fost traduse în zeci de limbi și retipărit în sute de antologii. a contribuit, de asemenea, la dezvoltarea de studii feministe, anti-rasiste, multiculturale, precum și post-coloniale ale științelor naturale și sociale. Ea este autoarea, sau editorul a numeroase cărți și eseuri pe aceste teme și a fost unul dintre fondatorii domeniului epistemologiei feministe și filosofia științei. Acest lucru a avut o influență deosebită în științele sociale și în studii
Sandra Harding () [Corola-website/Science/333648_a_334977]
-
în reacția de adiție nucleofilă: Cianamidele sunt compuși N-cian cu structura generală RRN-CN și legați de cianamidele anorganice. Oxizii de nitril au structura generală R-CNO. Nitrilii apar în multe surse vegetale și animale. Peste 120 de nitrili de origine naturală au fost separați de sursele marine și terestre. Nitrilii sunt întâlniți în migdale și în timpul coacerii culturilor Brassica (cum ar fi varza, conopida), eliberând nitrili prin hidroliză. Mandelonitrilul, o cianhidră produsă de ingerarea migdalelor, eliberează acid cianhidric și este responsabil
Nitrili () [Corola-website/Science/333654_a_334983]
-
este denumirea ariei protejate (sit de importanță comunitară) situate pe teritoriul nord-vestic al județului Prahova, în Muntenia. Aria naturală se întinde în nord-vestul județului Prahova (în zona de contact a Subcarpaților Prahovei cu prelungirile sudice ale Munților Baiu), ocupând teritoriile administrative ale comunelor: Bertea, Brebu, Secăria, Șotrile și Valea Doftanei; și cel al orașului Comarnic. Aceasta este străbătută de
Cheile Doftanei () [Corola-website/Science/333661_a_334990]
-
anii 1968-1971, pe valea râului Doftana. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul nr. 2.387 din 29 septembrie 2011 (pentru modificarea Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 2.613,30 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri în amestec, pășuni
Cheile Doftanei () [Corola-website/Science/333661_a_334990]
-
964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 2.613,30 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri în amestec, pășuni montane, fânețe, abrupturi stâncoase, grohotișuri) încadrată în bioregiunea alpină a sud-estului Munților Baiului (subunitate geomorfologică a Subcarpații de Curbură) și cea continentală a bazinului râului Doftana. prezintă o arie naturală cu o diversitate
Cheile Doftanei () [Corola-website/Science/333661_a_334990]
-
reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri în amestec, pășuni montane, fânețe, abrupturi stâncoase, grohotișuri) încadrată în bioregiunea alpină a sud-estului Munților Baiului (subunitate geomorfologică a Subcarpații de Curbură) și cea continentală a bazinului râului Doftana. prezintă o arie naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. Aria protejată dispune de 10 tipuri de habitate (Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel
Cheile Doftanei () [Corola-website/Science/333661_a_334990]
-
și faună specifică lanțului carpatic de curbură. La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice (mamifere, reptile, amfibieni, insecte) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN; printre care: urs brun ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris"), tritonul cu
Cheile Doftanei () [Corola-website/Science/333661_a_334990]
-
În fizică, unități naturale sunt unități de măsură definite în funcție de una sau mai multe constante fizice universale. Într-un sistem de unități naturale, constantele selectate în acest scop sunt normate la unitate, adică au valoarea 1. Utilizarea unor unități naturale este avantajoasă în probleme
Unități naturale () [Corola-website/Science/333678_a_335007]
-
În fizică, unități naturale sunt unități de măsură definite în funcție de una sau mai multe constante fizice universale. Într-un sistem de unități naturale, constantele selectate în acest scop sunt normate la unitate, adică au valoarea 1. Utilizarea unor unități naturale este avantajoasă în probleme care comportă calcule laborioase ale unor expresii matematice complicate. Ele prezintă dezavantajul că în expresiile calculate dimensiunile fizice nu
Unități naturale () [Corola-website/Science/333678_a_335007]
-
În fizică, unități naturale sunt unități de măsură definite în funcție de una sau mai multe constante fizice universale. Într-un sistem de unități naturale, constantele selectate în acest scop sunt normate la unitate, adică au valoarea 1. Utilizarea unor unități naturale este avantajoasă în probleme care comportă calcule laborioase ale unor expresii matematice complicate. Ele prezintă dezavantajul că în expresiile calculate dimensiunile fizice nu sunt evidente, întrucât simbolurile mărimilor respective sunt înlocuite prin valoarea numerică 1. În teoria cuantică relativistă se
Unități naturale () [Corola-website/Science/333678_a_335007]
-
care comportă calcule laborioase ale unor expresii matematice complicate. Ele prezintă dezavantajul că în expresiile calculate dimensiunile fizice nu sunt evidente, întrucât simbolurile mărimilor respective sunt înlocuite prin valoarea numerică 1. În teoria cuantică relativistă se utilizează sistemul de unități naturale bazat pe constanta Planck redusă (ħ = 1) și viteza luminii în spațiu liber (c = 1).
Unități naturale () [Corola-website/Science/333678_a_335007]
-
Coridorul ecologic sau coridorul biologic este o zonă naturală sau amenajată (de exemplu, un gard viu) a unui peisaj de formă mai mult sau mai puțin liniară care diferă prin structura și funcția sa de zona înconjurătoare și care asigură deplasarea speciilor sălbatice (terestre sau acvatice) dintr-un habitat
Coridor ecologic () [Corola-website/Science/333673_a_335002]
-
amenajată (de exemplu, un gard viu) a unui peisaj de formă mai mult sau mai puțin liniară care diferă prin structura și funcția sa de zona înconjurătoare și care asigură deplasarea speciilor sălbatice (terestre sau acvatice) dintr-un habitat vital natural (sau arie protejată) în altul prin zone cu condiții ostile sau mai puțin favorabile acestora. Coridoarele ecologice au rolul de habitat, refugiu, deplasare sau de barieră pentru speciile sălbatice. Infrastructura rutieră sau feroviară sunt de multe ori obstacole în deplasare
Coridor ecologic () [Corola-website/Science/333673_a_335002]
-
nu face rezerve de hrană, iar iarna se hrănește cu rădăcinile și cu rizomii plantelor acvatice de sub gheață. Plantele și animale consumate de bizam în Kazahstan (+ + + hrana principală, ++ hrana obișnuită, + hrana secundară sau rară) În România bizamul are câțiva dușmani naturali. Vulpea ("Vulpes vulpes") îl pândește noapte de noapte și rareori îl scapă, dacă iese pe uscat. Eretele de stuf ("Circus aeruginosus") își ia și el tributul, mai ales printre puii de bizami. Ocazional bizamul este prins de vidre ("Lutra lutra
Bizam () [Corola-website/Science/333689_a_335018]
-
Dealurile Codrilor au o formă lunguiață cu o lățime maximă (vest-est) de 60-65 km și lungimea (nord-sud-est) 100-110 km. Văile cuprinse în acest areal au în principal direcția vest-est, mai rar sud-est și sud-vest. Codrii sunt divizați în două regiuni naturale: în Codru cresc aproape 1000 soiuri de plante protejate, adică jumătate din flora, caracteristică pentru R. Moldova. Cele mai mari suprafețe sînt ocupate de pădurile de gorun cu amestec de carpen, tei, frasin, arțar, ulm și, mai rar fag. Mai
Codru (masiv forestier din Republica Moldova) () [Corola-website/Science/333700_a_335029]
-
este o zonă protejată (arie de protecție specială avifaunistică - SPA) situată în extremitatea sudică a Crișanei, pe teritoriul județului Arad. Aria naturală se întinde în partea central sud-estică a județului Arad, pe teritoriile administrative ale comunelor Almaș, Bârzava, Brazii, Buteni, Chisindia, Conop, Gurahonț și Tauț. Aceasta este străbătuta de drumul județean DJ708A care leagă satul Bârzava de Tauț. Zona a fost declarată
Drocea - Zarand () [Corola-website/Science/333708_a_335037]
-
privind modificarea și comletarea "Hotărârii de Guvern" 1284/2007, privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 40.677 hectare. Aceasta include rezervațiile naturale Locul fosilifer Monoroștia și Runcu-Groși și se suprapune siturilor de importanță comunitară: Zarandul de Vest și Drocea. Situl reprezintă o zonă naturală (habitate de păduri în tranziție, păduri caducifoliate, pajiști ameliorate, terenuri arabile) încadrată în bioregiunea continentală a Munților Zarandului
Drocea - Zarand () [Corola-website/Science/333708_a_335037]
-
europene Natură 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 40.677 hectare. Aceasta include rezervațiile naturale Locul fosilifer Monoroștia și Runcu-Groși și se suprapune siturilor de importanță comunitară: Zarandul de Vest și Drocea. Situl reprezintă o zonă naturală (habitate de păduri în tranziție, păduri caducifoliate, pajiști ameliorate, terenuri arabile) încadrată în bioregiunea continentală a Munților Zarandului (grupa montană a Munților Apuseni aparținând de lanțul muntos al Carpaților Occidentali); constituită din culmi joase aflate între cursurile râurilor Mureș și
Drocea - Zarand () [Corola-website/Science/333708_a_335037]
-
Câmpia Cermeiului este o zonă protejată (arie de protecție specială avifaunistică - SPA) situată în vestul țării (Crișana), pe teritoriul administrativ al județului Arad. Aria naturală se întinde în partea central-nordică a județului Arad, pe teritoriile administrative ale comunelor Apateu, Bârsa, Beliu, Bocsig, Cărand, Cermei, Ignești, Mișca, Seleuș, Șepreuș, Șicula, Șilindia, Tauț și Târnova și pe cele ale orașelor Ineu, Pâncota și Sebiș. Aceasta este străbătută
Câmpia Cermeiului (sit SPA) () [Corola-website/Science/333734_a_335063]
-
de Guvern" nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 24.424 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri de luncă, cursuri de apă dulce, albii părăsite, pășuni și fânețe umede, mlaștini și bălți) încadrată în bioregiunea continentală și panonică; aflată la poalele sud-vestice ale Munților Codru-Moma (grupă montană a Munților Apuseni aparținând de lanțul
Câmpia Cermeiului (sit SPA) () [Corola-website/Science/333734_a_335063]
-
umede, mlaștini și bălți) încadrată în bioregiunea continentală și panonică; aflată la poalele sud-vestice ale Munților Codru-Moma (grupă montană a Munților Apuseni aparținând de lanțul carpatic al Occidentalilor), în Câmpia de Vest (sectorul românesc al câmpiei Panonice). Acesta include rezervațiile naturale Balta Rovina, Poiana cu narcise Rovina și Pădurea Sâc. La baza desemnării sitului se află mai multe specii avifaunistice protejate la nivel european prin "Directivei Consiliului European" 147/CE din 30 noiembrie 2009 și "Directiva 79/409/CEE" din 2
Câmpia Cermeiului (sit SPA) () [Corola-website/Science/333734_a_335063]
-
află mai multe specii avifaunistice protejate la nivel european prin "Directivei Consiliului European" 147/CE din 30 noiembrie 2009 și "Directiva 79/409/CEE" din 2 aprilie 1979 (privind conservarea păsărilor sălbatice), sau aflate pe lista roșie a IUCN. Aria naturală dispune de șase clase de habitat de interes comunitar; astfel: "Ape dulci continentale" (stătătoare, curgătoare); "Culturi cerealiere extensive" (inclusiv culturile de rotație cu dezmiriștire); "Mlaștini, smârcuri și turbării"; "Păduri caducifoliate"; "Pajiști ameliorate" și "Terenuri arabile cultivate". Specii de păsări (migratoare
Câmpia Cermeiului (sit SPA) () [Corola-website/Science/333734_a_335063]
-
10 km sud de Maastricht. O amplă lucrare de excavare a fost executată în deceniul al treilea în Platoul Caestert pentru crearea vadului necesar păstrării Canalului Albert pe teritoriul și sub controlul belgian. Această lucrare a creat o barieră defensivă naturală, care a fost întărită prin construirea fortului într-o locație care fusese recomandată de Henri Alexis Brialmont în secolul al XIX-lea. Eben-Emael a fost cel mai mare fort construit în deceniul al patrulea în complexul care a fost botezat
Fortul Eben-Emael () [Corola-website/Science/333743_a_335072]
-
ochii acoperiți de pleoapele lipite în primele 10-15 zile de viață. Ei sunt alăptați 3 săptămâni, iar după înțărcare pot părăsi imediat culcușul, pentru a se hrăni singuri. Ating maturitatea sexuală la vârsta de 7-8 săptămâni (două luni) Principalii dușmanii naturali ai șoarecelui subpământean sunt mamiferele carnivore (vulpi, nevăstuici, hermine, dihori și bursuci) și păsările răpitoare de noapte, mai rar șerpii. Fiind preponderent nocturn este rar atacat de păsărilor răpitoare de zi. Este considerat dăunător pentru că distruge plantele, rozându-le rădăcinile
Șoarece subpământean () [Corola-website/Science/333747_a_335076]
-
este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta se află în nord-vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Cluj. Aria naturală este situată în partea central-sudică a județului Cluj, pe teritoriile administrative ale comunelor Ciurila, Feleacu, Florești și Tureni și pe
Făgetul Clujului - Valea Morii () [Corola-website/Science/333752_a_335081]