201,099 matches
-
zece ani în urmă. Cu atât mai relevantă este punctarea efortului național, pe etape, care a dus la acest fast deznodământ. România a fost una dintre primele țări din Europa Centrală și de Est care a stabilit relații oficiale cu Comunitatea Economică Europeană, precursor al Uniunii Europene, pentru dezvoltarea de relații comerciale. Imediat după căderea Zidului Berlinului, România stabilea, în 1990, relații diplomatice cu UE, semnând în același an un Acord de Comerț și Cooperare. A urmat depunerea de către România a
România pe drumul ireversibil spre democrație () [Corola-website/Journalistic/296352_a_297681]
-
Românii din Ucraina reprezintă, ca mărime, a doua comunitate etnică, după cea rusă, în condițiile în care vitregia vremurilor i-a încercat din greu pe conaționalii noștri din țara vecină. Istoria a vrut ca românii din regiunile Cernăuți (nordul Bucovinei, nordul Basarabiei și ținutul Herța), Odesa (sudul Basarabiei și
Vechi probleme, noi realităţi () [Corola-website/Journalistic/296382_a_297711]
-
accesul la învățământul în limba maternă, utilizarea oficială a limbii române în administrație și în justiție, finanțarea activităților asociațiilor minorității române, mass-media în limba română, păstrarea identității religioase, reprezentarea la nivelul administrației, lipsa reprezentării parlamentare, retrocedarea proprietăților care au aparținut comunității românești sunt doar câteva dintre subiectele dureroase pentru români, care s-au perpetuat și care nu-și vor găsi rezolvarea pe termen scurt, necesitând eforturi susținute. Speranțe pentru viitor Asociația „Convergențe Europene” din București a adus în atenția oficialităților o
Vechi probleme, noi realităţi () [Corola-website/Journalistic/296382_a_297711]
-
a adus în atenția oficialităților o serie de probleme perpetuate în timp și care se cer rezolvate: existența unui plan de învățământ „moldovenesc” pentru școlile românofone din regiunea Odesa, separat de cel dedicat școlilor românești din Transcarpatia și Cernăuți; divizarea comunității românești în români și „moldoveni”, prin tolerarea și, pe alocuri sprijinirea unor „moldoveniști”; „moldovenizarea” școlilor și a elevilor români din regiunea Odesa, fenomen pe care statul ucrainean, chiar dacă oficial nu-l încurajează, nici nu-l împiedică; slaba calitate a manualelor
Vechi probleme, noi realităţi () [Corola-website/Journalistic/296382_a_297711]
-
trei regiuni; lipsa unor facultăți pedagocice sau a unor linii de studiu în limba română la Ujgorod, Ismail și Cernăuți (în Transcarpatia, de exemplu, etnicii maghiari au astfel de facultăți și linii de studiu, unde sunt pregătiți viitorii învățători pentru comunitatea maghiară din regiune); ucrainizarea școlilor; nerecunoașterea de către Ucraina a diplomelor obținute de studenții care au absolvit studiile în România; numărul foarte mic de locuri cu bursă alocate de România tinerilor etnici români din Ucraina care vor să studieze în universități
Vechi probleme, noi realităţi () [Corola-website/Journalistic/296382_a_297711]
-
care vor să studieze în universități românești; dificultățile birocratice în introducerea manualelor școlare și a literaturii artistice românești (și nu numai) în Ucraina. Exemplele ar putea continua. În condițiile în care autoritățile din țara vecină nu vor veni în întâmpinarea comunității din proprie inițiativă, eforturile generațiilor de români, adaptate la noile realități, trebuie să continue, întrucât soluții există. Dar cel puțin de acum încolo există speranța că, odată cu depășirea situației dificile în care se află Ucraina din pricina acțiunilor Rusiei, românii din
Vechi probleme, noi realităţi () [Corola-website/Journalistic/296382_a_297711]
-
realizării emisiunilor de radio în limba ucraineană, difuzate de posturile de radio regionale din orașele Iași, Sighetu Marmației și Timișoara; pe postul național de televiziune TVR2 este difuzată emisiunea „Împreună către Europa”, în cadrul căreia se pregătesc și emisiuni despre viața comunității ucrainene; Uniunea Ucraineană din România editează cinci tipuri de reviste periodice; în România funcționează o instituție cu predare în limba ucraineană - Liceul ucrainean „T.G. Shevchenko”, în Sighetu Marmației - iar în unele școli românești din regiunile dens populate de ucraineni, limba
Vechi probleme, noi realităţi () [Corola-website/Journalistic/296382_a_297711]
-
la granița cu România) există 11 școli cu predare în limba română și două școli mixte. Românii sunt bine coagulați și în asociații și organizații care îi reprezintă și le susțin interesele, una dintre cele mai importante fiind Uniunea Interregională „Comunitatea Românească din Ucraina”. Conducerea acesteia a mulțumit oficial „patriei istorice” pentru ratificarea Acordurilor de asociere între UE și Ucraina, R. Moldova și Georgia: „Ne mândrim cu faptul că patria noastră istorică, România, a fost prima dintre țările membre ale Uniunii
Vechi probleme, noi realităţi () [Corola-website/Journalistic/296382_a_297711]
-
pentru sprijinul acordat Ucrainei în Parteneriatul Estic, pentru faptul că România a ratificat prima Acordul de asociere a Ucrainei cu UE, pentru înțelegerile privind canalul Bâstroe, intensificarea traficului de frontieră, viitoarea redeschidere a zborurilor aeriene București-Kiev... Nimic despre sprijinul pentru comunitățile istorice românești din Transcarpatia, Cernăuți și Sudul Basarabiei. Nici o vorbă!” (Anatol Popescu, președintele Asociației „Basarabia”, organizație a românilor din regiunea Odesa)
Vechi probleme, noi realităţi () [Corola-website/Journalistic/296382_a_297711]
-
la o mănăstire la Luneville, unde stă internat până la vindecare. Slăbit, continuă drumul la Paris cu trenul, încălcîndu-și astfel hotărârea de a ajunge pe propriile picioare în Orașul Lumină. Ajuns la Paris, se integrează destul de repede și de ușor în comunitatea exclusivistă a artiștilor moderniști, geniali, dar săraci. Așa era și Brâncuși, genial, inovator, dar lipsit de mijloace. În 1906 expune deja la celebrul Salon de Toamnă. Începe o perioadă febrilă de creație, astfel încât în 1907 scoate la lumină prima versiune
Avem cu ce ne mândri de-a pururi! – Constantin Brâncuşi – drumul spre esenţe by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296372_a_297701]
-
frumusețea locului și de credința pe care o manifestă românii de aici, diplomatul român Cătălin Țîrlea a transmis „salutul atât oficial, cât și de suflet al Ministerului Afacerilor Externe al României și al ministrului de Externe, dl. Lazăr Comănescu, atât comunității românești din nordul Bucovinei, cât și prietenilor ucraineni cu care comunitatea trăiește de mulți ani împreună”. Ascunsă parcă în platoșa pitorescului deal ce veghează asupra satului, pe un ax ce străbate inima localității, Mănăstirea de maici Leorda e un pilon
Monumente ale credinţei () [Corola-website/Journalistic/296390_a_297719]
-
aici, diplomatul român Cătălin Țîrlea a transmis „salutul atât oficial, cât și de suflet al Ministerului Afacerilor Externe al României și al ministrului de Externe, dl. Lazăr Comănescu, atât comunității românești din nordul Bucovinei, cât și prietenilor ucraineni cu care comunitatea trăiește de mulți ani împreună”. Ascunsă parcă în platoșa pitorescului deal ce veghează asupra satului, pe un ax ce străbate inima localității, Mănăstirea de maici Leorda e un pilon pe care se sprijină credința și nădejdea românilor. Biserica „Sfântul Gheorghe
Monumente ale credinţei () [Corola-website/Journalistic/296390_a_297719]
-
Covalciuc, din Oprișeni, raionul Hliboca, a fost distins cu a doua Cruce patriarhală din partea Preafericitului Mitropolit Onufrie. Pe lângă pilonul de credință străbună care este Biserica, demn de menționat este faptul că lăcașul este implicat activ și în viața socială a comunității, una dintre cele mai recente realizări fiind deschiderea unei Școli duminicale, unde copiii românilor vor avea posibilitatea să studieze limba română.
Monumente ale credinţei () [Corola-website/Journalistic/296390_a_297719]
-
Drumuri spre Europa... Legislația ucraineană se schimbă, încet, încet, ducând la efecte în plan local care ar putea îndreptăți comunitățile românești să spere că drumul Ucrainei spre Europa vestică va aduce și implementarea normelor europene și o democrație autentică, în care minoritățile naționale să beneficieze de toate condițiile pentru a-și păstra identitatea și a-și cinsti înaintașii și tradițiile
Asociaţiile, sub semnul unităţii () [Corola-website/Journalistic/296388_a_297717]
-
este un fenomen care se perpetuează, cu efecte asupra sistemului de învățământ. Astfel, o parte dintre copiii românilor studiază „Abecedarul”, așadar Limba română, iar alții „Limba moldovenească”. Această fragmentare care nu reflectă realitatea identitară a românilor este reclamată periodic de comunitățile românești și stă la baza unei solicitări din partea autorităților de la București, care doresc sprijinul părții ucrainene pentru îmbunătățirea învățământului în limba maternă, unificarea programei de învățământ pentru cele trei regiuni din Ucraina unde trăiesc comunități românești, precum și pentru a nu
Asociaţiile, sub semnul unităţii () [Corola-website/Journalistic/296388_a_297717]
-
românilor este reclamată periodic de comunitățile românești și stă la baza unei solicitări din partea autorităților de la București, care doresc sprijinul părții ucrainene pentru îmbunătățirea învățământului în limba maternă, unificarea programei de învățământ pentru cele trei regiuni din Ucraina unde trăiesc comunități românești, precum și pentru a nu fi perpetuate modele identitare de divizare artificială a comunității românești din regiunea Odesa. Acesta este mesajul transmis de ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, în cadrul unei vizite la comunitatea românească din
Asociaţiile, sub semnul unităţii () [Corola-website/Journalistic/296388_a_297717]
-
autorităților de la București, care doresc sprijinul părții ucrainene pentru îmbunătățirea învățământului în limba maternă, unificarea programei de învățământ pentru cele trei regiuni din Ucraina unde trăiesc comunități românești, precum și pentru a nu fi perpetuate modele identitare de divizare artificială a comunității românești din regiunea Odesa. Acesta este mesajul transmis de ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, în cadrul unei vizite la comunitatea românească din regiunea Odesa: „Sunt dezamăgit că în secolul XXI copiii români din regiunea Odesa (Ucraina
Asociaţiile, sub semnul unităţii () [Corola-website/Journalistic/296388_a_297717]
-
unde trăiesc comunități românești, precum și pentru a nu fi perpetuate modele identitare de divizare artificială a comunității românești din regiunea Odesa. Acesta este mesajul transmis de ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, în cadrul unei vizite la comunitatea românească din regiunea Odesa: „Sunt dezamăgit că în secolul XXI copiii români din regiunea Odesa (Ucraina) încă studiază după manuale de limbă «moldovenească». Dorim să se înceteze divizarea artificială între români și «moldoveni», care a început încă din vremea țaristă
Asociaţiile, sub semnul unităţii () [Corola-website/Journalistic/296388_a_297717]
-
țări atât în domeniul cultural, cât și educațional. Sperăm ca Institutul Cultural Român de la Kiev să înceapă să funcționeze cât mai repede posibil, alături de filiala de la Cernăuți”. Centre Comunitare Legea privind înființarea Centrelor Comunitare Românești în state în care există comunități cu cel puțin 5.000 de români a fost promulgată, iar efectele pe care le generează pentru etnicii români din jurul hotarelor României, implicit din Ucraina, sunt semnificative. Legea prevede obligativitatea statului român să ia măsuri pentru promovarea culturii, valorilor și
Conlucrând cu istoria () [Corola-website/Journalistic/296384_a_297713]
-
fost promulgată, iar efectele pe care le generează pentru etnicii români din jurul hotarelor României, implicit din Ucraina, sunt semnificative. Legea prevede obligativitatea statului român să ia măsuri pentru promovarea culturii, valorilor și limbii române în străinătate și să asigure coeziunea comunităților românești din afara granițelor. În cadrul Centrelor Comunitare Românești se vor organiza activități culturale, educative și artistice. Centrele vor fi finanțate de la bugetul de stat pentru acoperirea cheltuielilor legate de asigurarea spațiului și desfășurarea activităților, precum și pentru plata personalului necesar. Demersuri pentru
Conlucrând cu istoria () [Corola-website/Journalistic/296384_a_297713]
-
cunoscut faptul că numărul școlilor românești a scăzut semnificativ, că sunt probleme în ce privește inexactitatea recensămintelor care îi privesc pe români, chestiuni de divizare artificială sau dificultăți în accesul la literatură și mass-media în limba română, care rămâne relativ restrâns. „Situația comunității românești, din păcate, nu s-a îmbunătățit, ci s-a înrăutățit. Sunt probleme destul de importante”, adaugă oficialul român. În acest context, reprezentanții Guvernului de la București au legat, în cadrul discuțiilor cu omologii ucraineni, chestiunea drepturilor minorității românești de sprijinul pentru accesarea
Conlucrând cu istoria () [Corola-website/Journalistic/296384_a_297713]
-
tematici ale Uniunii Europene, dezbateri pe teme de actualitate românească și acțiuni de promovare a României și a culturii românești. Accesul celor interesați de activitățile Centrului de Informare al României va fi gratuit. Sprijin pentru inițiative românești Statul român susține comunitatea românească din Ucraina, atât pe cea din Bucovina de Nord, cât și pe românii din Transcarpatia și regiunea Odesa, prin proiecte finanțate de Departamentul Politici pentru Românii de Pretutindeni. Mai mult, partea română este deschisă la noi proiecte, în special
Conlucrând cu istoria () [Corola-website/Journalistic/296384_a_297713]
-
și Trascarpatia. Aceste organizații și asociații ale românilor sunt sprijinite să extindă colaborările directe cu autoritățile locale din România, iar liderii lor au posibilitatea să fie pregătiți pentru a putea accesa fonduri europene pentru proiecte transfrontaliere, în beneficiul direct al comunităților românești.
Conlucrând cu istoria () [Corola-website/Journalistic/296384_a_297713]
-
identității etnice, lingvistice, culturale și religioase a persoanelor aparținând minorităților naționale, renașterea și formarea unității și conștiinței naționale, protejarea drepturilor individuale și colective ale membrilor organizațiilor aparținând minorităților naționale. Uniunea Ucrainenilor din România (UUR) este singura organizație reprezentativă parlamentară a comunității ucrainene, face parte din Consiliul pentru Minoritățile Naționale din România, prin publicațiile ei, din Asociația Presei Minorităților Naționale din România, iar potrivit art. 62 din Constituția României și prevederilor legilor electorale ale României, este o organizație asimilată cu partidele și
„Minoritatea ucraineană se bucură de aceleași drepturi depline cu ale celorlalte minorităţi din România” () [Corola-website/Journalistic/296386_a_297715]
-
este aportul Uniunii Ucrainenilor din România în cadrul Consiliului pentru Minorități Naționale din țara noastră. -Anul acesta, Uniunea Ucrainenilor din România desfășoară peste 120 de acțiuni organizate în țară și străinătate, ce au ca scop promovarea unei imagini veridice a activității comunităților ucrainene din România pe plan intern și internațional, dar și promovarea și apărarea drepturilor privind exprimarea identității religioase a persoanelor aparținând minorității ucrainene. Se cuvine să amintim unele dintre cele mai importante acțiuni culturale organizate de UUR, și anume: Olimpiada
„Minoritatea ucraineană se bucură de aceleași drepturi depline cu ale celorlalte minorităţi din România” () [Corola-website/Journalistic/296386_a_297715]