201,835 matches
-
scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta se află în nord-vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Cluj. Aria naturală este situată în partea central-sudică a județului Cluj, pe teritoriile administrative ale comunelor Ciurila, Feleacu, Florești și Tureni și pe cel al municipiului Cluj Napoca. Aceasta este străbătută de drumul județean DJ107R, care leagă satul Sălicea de strada Făgetului (Cluj Napoca). Zona
Făgetul Clujului - Valea Morii () [Corola-website/Science/333752_a_335081]
-
este străbătută de drumul județean DJ107R, care leagă satul Sălicea de strada Făgetului (Cluj Napoca). Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 1.667 hectare. Acesta include rezervațiile naturale Făgetul Clujului și Valea Morilor. Situl reprezintă o zonă
Făgetul Clujului - Valea Morii () [Corola-website/Science/333752_a_335081]
-
din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 1.667 hectare. Acesta include rezervațiile naturale Făgetul Clujului și Valea Morilor. Situl reprezintă o zonă naturală ( păduri caducifoliate, pajiști ameliorate, pășuni, mlaștini, turbării, terenuri arabile cultivate) încadrată în bioregiunea continentală aflată la interferența Câmpiei Transilvaniei cu Podișul Someșan (subunitate geomorfologică aparținând Depresiunii colinare a Transilvaniei); ce
Făgetul Clujului - Valea Morii () [Corola-website/Science/333752_a_335081]
-
protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 1.667 hectare. Acesta include rezervațiile naturale Făgetul Clujului și Valea Morilor. Situl reprezintă o zonă naturală ( păduri caducifoliate, pajiști ameliorate, pășuni, mlaștini, turbării, terenuri arabile cultivate) încadrată în bioregiunea continentală aflată la interferența Câmpiei Transilvaniei cu Podișul Someșan (subunitate geomorfologică aparținând Depresiunii colinare a Transilvaniei); ce adăpostește o gamă diversă de faună sălbatică și floră rară
Făgetul Clujului - Valea Morii () [Corola-website/Science/333752_a_335081]
-
arabile cultivate) încadrată în bioregiunea continentală aflată la interferența Câmpiei Transilvaniei cu Podișul Someșan (subunitate geomorfologică aparținând Depresiunii colinare a Transilvaniei); ce adăpostește o gamă diversă de faună sălbatică și floră rară. Aria protejată dispune de trei tipuri de habitate naturale de interes comunitar; astfel: "Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum"; "Mlaștini calcaroase cu Cladium mariscus" și "Mlaștini alcaline". La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice (mamifere, reptile, amfibieni, insecte) enumerate în anexa I-a a "Directivei
Făgetul Clujului - Valea Morii () [Corola-website/Science/333752_a_335081]
-
Mlaștini calcaroase cu Cladium mariscus" și "Mlaștini alcaline". La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice (mamifere, reptile, amfibieni, insecte) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN; printre care: mistreț ("Sus scrofa"), căprioară ("Capreolus capreolus"), vulpe roșie ("Vulpes vulpes"), pisica sălbatică ("Felis silvestris"), viezure ("Meles meles"), jderul de copac ("Martes martes"), hârciog
Făgetul Clujului - Valea Morii () [Corola-website/Science/333752_a_335081]
-
este o zonă protejată (arie de protecție specială avifaunistică - SPA) situată în sud-estul României (Dobrogea), pe teritoriul administrativ al județului Constanța. Aria naturală se află în extremitatea sud-vestică a județului Constanța (în sud-vestul Dobrogei), pe teritoriile administrative ale comunelor Lipnița și Oltina; și pe cel al orașului Băneasa. Aceasta este străbătută de drumul național DN3 care leagă municipiul Călărași de Constanța. Zona a
Băneasa - Canaraua Fetei () [Corola-website/Science/333780_a_335109]
-
Hotărârea de Guvern" nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind instituirea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 6.096 hectare. Aceasta include rezervația naturală Pădurea Canaraua Fetii. Aria protejată (încadrată în bioregiunea geografică stepică a Podișului Dobrogean) reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri termofile, râuri, mlaștini, stepe calcifile, grote, terenuri arabile și culturi) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru
Băneasa - Canaraua Fetei () [Corola-website/Science/333780_a_335109]
-
parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 6.096 hectare. Aceasta include rezervația naturală Pădurea Canaraua Fetii. Aria protejată (încadrată în bioregiunea geografică stepică a Podișului Dobrogean) reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri termofile, râuri, mlaștini, stepe calcifile, grote, terenuri arabile și culturi) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. La baza desemnării sitului se află mai
Băneasa - Canaraua Fetei () [Corola-website/Science/333780_a_335109]
-
puternice, cu garnizoane numeroase și bine înarmate. Linia Grebbe-Peel din Olanda, care se întindea de la malul sudic al golfului Zuider Zee până la frontiera cu Belgia, avea un mare număr de fortificații, a căror apărare era sprijinită de existența unor obstacole naturale precum zonele mlăștinoase sau câmpiile inundabile. Apărarea belgiană se baza pe o linie de încetinire a înaintării inamicului de-a lungul Canalului Albert și o linie defensivă principală de-a lungul râului Dyle. Această ultimă linie defensivă asigura atât protecția
Bătălia de la Fortul Eben-Emael () [Corola-website/Science/333741_a_335070]
-
incursiuni în ținuturi îndepărtate, iar rolul lor în istoria veche a Mesopotamiei și a Palestinei nu a fost neglijabil ( Dussaud, 1995 ); pe de altă parte, primeau în rândurile lor populații din nord și sud care fugeau de persecuții sau calamități naturale. "S-au păstrat inscripții pe statui, temple, obiecte din bronz, alabastru și marmură care atestă existența unor state bine organizate" în Arabia de Sud, începând cu secolul al VIII-lea î.Hr. și până în secolul al VI-lea î.Hr. Conduse de
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
este o zonă protejată (arie de protecție specială avifaunistică - SPA) situată în nord-vestul României (Transilvania), pe teritoriul nord-estic al județului Satu Mare. Aria naturală se află în extremitatea nord-vestică a Transilvaniei în județul Satu Mare, ocupând teritoriile administrative ale comunelor Agriș, Botiz, Călinești-Oaș, Gherța Mică, Halmeu, Lazuri, Medieșu Aurit, Micula, Orașu Nou, Porumbești, Turț și Turulung; și pe cel al orașului Livada. Aceasta este străbătută
Lunca Inferioară a Turului () [Corola-website/Science/333803_a_335132]
-
Hotărârea de Guvern" nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind instituirea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 20.241 hectare. Aceasta include rezervația naturală Cursul inferior al Râului Tur și se suprapune sitului de importanță comunitară Râul Tur. Aria naturală reprezintă o zonă naturală (încadrată în bioregiunea continentală a bazinului râului Tur) Situl deține mai multe tipuri de habitate, dintre care două prioritare: Păduri
Lunca Inferioară a Turului () [Corola-website/Science/333803_a_335132]
-
ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 20.241 hectare. Aceasta include rezervația naturală Cursul inferior al Râului Tur și se suprapune sitului de importanță comunitară Râul Tur. Aria naturală reprezintă o zonă naturală (încadrată în bioregiunea continentală a bazinului râului Tur) Situl deține mai multe tipuri de habitate, dintre care două prioritare: Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"); și Pajiști panonice și
Lunca Inferioară a Turului () [Corola-website/Science/333803_a_335132]
-
rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 20.241 hectare. Aceasta include rezervația naturală Cursul inferior al Râului Tur și se suprapune sitului de importanță comunitară Râul Tur. Aria naturală reprezintă o zonă naturală (încadrată în bioregiunea continentală a bazinului râului Tur) Situl deține mai multe tipuri de habitate, dintre care două prioritare: Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"); și Pajiști panonice și vest-pontice pe nisipuri. Acestea
Lunca Inferioară a Turului () [Corola-website/Science/333803_a_335132]
-
de zăvoi ("Tringa ochropus"), mierlă ("Turdus merula"), sturz ("Turdus pilaris"), sturz cântător ("Turdus philomelos"), sturz de vâsc ("Turdus viscivorus"), pupăză ("Upupa epops"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale, situri arheologice), astfel:
Lunca Inferioară a Turului () [Corola-website/Science/333803_a_335132]
-
misiuni de recunoaștere (către mijlocul anilor 2020), si mai ulterior acestora, de trimitere a unor echipaje umane. Potrivit Agenției Spațiale Europene, hidrocarburi lichide pe suprafața lui Titan sunt de câteva sute de ori mai mult decât de petrol și gaz natural pe Terra. Rezervele dovedite de gaze naturale de pe Pământ sunt aproximativ 130 de miliarde de tone, ceea ce este suficient pentru a alimenta Statele Unite pentru încălzirea locuințelor, răcire și de iluminare pentru o perioadă de 300 de ani. Aceasta este echivalentă
Colonizarea lui Titan () [Corola-website/Science/333805_a_335134]
-
si mai ulterior acestora, de trimitere a unor echipaje umane. Potrivit Agenției Spațiale Europene, hidrocarburi lichide pe suprafața lui Titan sunt de câteva sute de ori mai mult decât de petrol și gaz natural pe Terra. Rezervele dovedite de gaze naturale de pe Pământ sunt aproximativ 130 de miliarde de tone, ceea ce este suficient pentru a alimenta Statele Unite pentru încălzirea locuințelor, răcire și de iluminare pentru o perioadă de 300 de ani. Aceasta este echivalentă cu cantitatea de combustibil din fiecare dintre
Colonizarea lui Titan () [Corola-website/Science/333805_a_335134]
-
Râul Tur este o zonă protejată (sit de importanță comunitară - SCI) situată în nord-vestul României (Transilvania), pe teritoriul nord-estic al județului Satu Mare. Aria naturală se află în extremitatea nord-vestică a Transilvaniei în județul Satu Mare, ocupând teritoriile administrative ale comunelor Agriș, Botiz, Călinești-Oaș, Gherța Mică, Halmeu, Lazuri, Medieșu Aurit, Micula, Orașu Nou, Porumbești, Turț și Turulung; și pe cel al orașului Livada. Aceasta este străbătută
Râul Tur (sit SCI) () [Corola-website/Science/333814_a_335143]
-
orașului Livada. Aceasta este străbătută de drumul european E81 care leagă Ucraina de România. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 20.521 hectare. Acesta include rezervația naturală Cursul inferior al Râului Tur și se suprapune ariei
Râul Tur (sit SCI) () [Corola-website/Science/333814_a_335143]
-
din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 20.521 hectare. Acesta include rezervația naturală Cursul inferior al Râului Tur și se suprapune ariei de protecție specială avifaunistică Lunca Inferioară a Turului. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, pajiști, pășuni, râuri, lacuri, mlaștini, turbării, meandre, terenuri arabile și culturi) încadrată în bioregiunea continentală
Râul Tur (sit SCI) () [Corola-website/Science/333814_a_335143]
-
europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 20.521 hectare. Acesta include rezervația naturală Cursul inferior al Râului Tur și se suprapune ariei de protecție specială avifaunistică Lunca Inferioară a Turului. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, pajiști, pășuni, râuri, lacuri, mlaștini, turbării, meandre, terenuri arabile și culturi) încadrată în bioregiunea continentală a albiei râului Tur, cuprinsă între colinele vestice ale Munților Oașului (grupă muntoasă a Carpaților Maramureșului și Bucovinei, aparținând lanțului carpatic al
Râul Tur (sit SCI) () [Corola-website/Science/333814_a_335143]
-
încadrată în bioregiunea continentală a albiei râului Tur, cuprinsă între colinele vestice ale Munților Oașului (grupă muntoasă a Carpaților Maramureșului și Bucovinei, aparținând lanțului carpatic al Orientalilor) și până la granița cu Ungaria. Aria protejată dispune de 14 tipuri de habitate naturale de interes comunitar; astfel: Păduri dacice de stejar și carpen; Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum"; Păduri balcano-panonice de cer și gorun; Păduri ripariene mixte cu "Quercus robur", "Ulmus laevis", "Fraxinus excelsior" sau "Fraxinus angustifolia", din lungul marilor râuri; Păduri
Râul Tur (sit SCI) () [Corola-website/Science/333814_a_335143]
-
higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin; Pajiști xerice pe substrat calcaros; Pajiști de altitudine joasă; Pajiști cu "Molinia" pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase; Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de "Chenopodion rubri" și "Bidention"; Lacuri eutrofe naturale cu vegetație de tip "Magnopotamion" sau "Hydrocharition" și Lacuri distrofe și iazuri. La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice (mamifere, reptile, amfibieni, pești, insecte) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21
Râul Tur (sit SCI) () [Corola-website/Science/333814_a_335143]
-
sau "Hydrocharition" și Lacuri distrofe și iazuri. La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice (mamifere, reptile, amfibieni, pești, insecte) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN Mamifere: cerb lopătar ("Dama dama"), căprioară ("Capreolus capreolus"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), vidra de râu ("Lutra lutra"), hârciog european ("Cricetus cricetus"), șoarecele pitic ("Micromys minutus
Râul Tur (sit SCI) () [Corola-website/Science/333814_a_335143]