26,035 matches
-
testarea în laborator a biodegradabilității finale a agenților tensioactivi specificată în prezentul regulament se bazează pe standardul EN ISO 14593: 1999 (testul headspace CO2). Se consideră că agenții tensioactivi din detergenți sunt biodegradabili în cazul în care nivelul biodegradabilității (mineralizării) măsurate conform uneia din cele cinci teste prezentate în continuare 24 este de cel puțin 60% în termen de douăzeci și opt de zile: 1. Standardul EN ISO 14593: 1999. Calitatea apei. - Evaluarea biodegradabilității aerobe finale a compușilor organici în mediu apos. - Metoda
32004R0648-ro () [Corola-website/Law/292900_a_294229]
-
în caz contrar, probele trebuie să fie conservate, de preferință prin congelare. Concentrațiile trebuie să se determine cu o precizie de 0,1 mg/l agent tensioactiv. Pentru a verifica eficiența funcționării, cel puțin de două ori pe săptămână, se măsoară consumul chimic de oxigen (COD) sau carbonul organic dizolvat (DOC) în apa uzată filtrată pe fibre de sticlă, acumulată în vasul F și în apa uzată sintetică filtrată din vasul A. Atunci când se obține o degradare zilnică a agentului tensioactiv
32004R0648-ro () [Corola-website/Law/292900_a_294229]
-
MBAS), care se pot supune extracției cu cloroform. Pentru a evita interferența, extracția se efectuează mai întâi din soluție alcalină și extractul este apoi agitat cu soluție acidă de albastru de metilen. Gradul de absorbție a fazei organice separate se măsoară fotometric la lungimea de undă a absorbției maxime de 650 nm. 2.2. Reactivi și echipament 2.2.1. Soluție tampon cu pH 10 Se dizolvă 24 g bicarbonat de sodiu, NaHCO3 (p.a.) și 27 g carbonat de sodiu anhidru
32004R0648-ro () [Corola-website/Law/292900_a_294229]
-
și apoi cu apă deionizată înainte de utilizare. Se filtrează apa uzată care intră și cea care iese din instalația cu nămol activat pentru examinare imediată în momentul prelevării probelor. A se elimina primii 100 ml din filtrate. Se introduce volumul măsurat de probă, neutralizat, dacă este necesar, într-o pâlnie de separare de 250 ml (2.2.11). Volumul de probă ar trebui să conțină 20-150 g MBAS. La un conținut mai mic de MBAS, se pot utiliza până la 100 ml
32004R0648-ro () [Corola-website/Law/292900_a_294229]
-
și a treia extracție. Se filtrează amestecul de extracte cu cloroform prin același filtru de vată și se completează până la semn în flaconul de 50 ml (2.2.12) cu cloroformul utilizat la spălarea repetată a filtrului de vată. Se măsoară gradul de absorbție a soluției de cloroform cu un fotometru la 650 nm în celule de 1-5 cm comparativ cu cloroformul pur. Se efectuează o determinare martor pentru toată procedura. 2.4. Curba de etalonare Se prepară o soluție de
32004R0648-ro () [Corola-website/Law/292900_a_294229]
-
Metoda 3.3.1. Concentrarea și separarea agenților tensioactivi Proba apoasă se filtrează prin hârtie de filtru calitativă. Primii 100 ml de filtrat se elimină. În aparatul de separare, spălat în prealabil cu acetat de etil, se introduce o cantitate măsurată de probă, astfel încât să conțină 250-800 g agent tensioactiv neionic. Pentru a îmbunătăți separarea, se adaugă 100 g clorură de sodiu și 5 g bicarbonat de sodiu. În cazul în care volumul probei este mai mare de 500 ml, se
32004R0648-ro () [Corola-website/Law/292900_a_294229]
-
acest caz, sumele vărsate de exploatanții agricoli întreprinderilor care lucrează pe bază de contract trebuie înregistrate ca "alte bunuri și servicii" în rubrica "consum intermediar" (vezi punctul 2.108). 1.24. Dat fiind faptul că scopul CEA este de a măsura, descrie și analiza formarea veniturilor rezultate dintr-o activitate economică agricolă, care este în mod aproape exclusiv o activitate comercială în statele membre ale UE, s-a convenit excluderea unităților pentru care activitatea agricolă constituie doar un mod de recreere
32004R0138-ro () [Corola-website/Law/292775_a_294104]
-
agricolă în urma prelucrării strugurilor sau măslinelor produse de către aceeași unitate, nici strugurii destinați producției de must și vin, nici măslinele destinate fabricării uleiului (adică produsele de bază) nu pot fi incluse în producție. Ei sunt considerați intraconsum care nu trebuie măsurat în producția domeniului (vezi punctul 2.052). Mustul de struguri care nu este vinificat în decursul perioadei analizate trebuie inclus în producția perioadei respective. În cursul perioadei de vinificare, el trebuie contabilizat drept consum intermediar (intraconsum) în contrapartidă cu o
32004R0138-ro () [Corola-website/Law/292775_a_294104]
-
7q până la 11q. m) Variația stocurilor Variația stocurilor: (12q) = (11q) minus (4q) = intrări în stoc (E) minus ieșiri de stoc (S). 2.075. Variația stocurilor în domeniu (fără stocurile din diferitele etape de comercializare) în cursul anului de referință este măsurată fie prin diferența dintre intrările și ieșirile de stoc, fie prin diferența dintre stocul final și cel inițial. În al doilea caz, celelalte schimbări de volum și câștigurile (fără pierderi) nominale din deținerea lor trebuie deduse la calculul variațiilor de
32004R0138-ro () [Corola-website/Law/292775_a_294104]
-
intermediere financiară indirect măsurate (SIFIM) furnizate de producătorii rezidenți este înregistrată doar la consumul intermediar al ansamblului economiei. În cazul în care s-ar decide în cadrul SEC 95 să se facă o repartizare a utilizărilor serviciilor de intermediere financiară indirect măsurate între sectoarele utilizatoare și domeniile de activitate utilizatoare, SIFM utilizate de către domeniul de activitate agricol ar trebui înregistrate la consumurile intermediare ale domeniului agricol (SEC 95, anexa I). 2. Elementele consumului intermediar a) Semințe și material săditor 2.097. Trebuie
32004R0138-ro () [Corola-website/Law/292775_a_294104]
-
putea obține din active. În ceea ce privește activele domeniului de activitate agricol, aceste alte schimbări de volum pot fi împărțite în trei categorii principale: - pierderile excepționale sau datorate catastrofelor (cutremure de pământ, războaie, secetă, epidemii etc.), - diferența dintre deprecierea anticipată a activelor (măsurată prin consumul de capital fix) și deprecierea efectivă constatată (datorată unei uzuri morale neprevăzute, unor pagube, degradări și evenimente accidentale care antrenează o depreciere mai mare decât cea anticipată), - schimbări în clasificarea sau structura activelor fixe: de exemplu schimbările destinației
32004R0138-ro () [Corola-website/Law/292775_a_294104]
-
a plantațiilor, - desțelenirile "excepționale" corespund desțelenirilor care au loc înainte de sfârșitul duratei de viață normală a plantațiilor. Aceste desțeleniri pot fi justificate din diverse rațiuni (economice, strategice etc.). Ele trebuie interpretate ca diferența dintre deprecierea reală (efectivă) și deprecierea normală măsurată prin consumul de capital fix. Acest surplus de depreciere trebuie contabilizat în contul "alte schimbări de volum al activelor" (conturile de acumulare) care nu fac parte din CEA. 2147. Astfel, variația valorii plantațiilor în cursul unei perioade contabile cuprinde următoarele
32004R0138-ro () [Corola-website/Law/292775_a_294104]
-
contabile cuprinde următoarele patru componente (vezi punctul 2.134): - formarea brută de capital fix care corespunde diferenței de valoare dintre achizițiile și cesiunile din perioada de referință, definite la punctele 2.141 la 2.145, - consumul de capital fix care măsoară deprecierea plantațiilor, conform definiției de la punctul 2.146, - celelalte schimbări de "volum" care țin cont de efectele evenimentelor neprevăzute sau excepționale (cum ar fi desțelenirile excepționale) și care sunt înregistrate în contul altor schimbări de volum al activelor (vezi definiția
32004R0138-ro () [Corola-website/Law/292775_a_294104]
-
cont de efectele evenimentelor neprevăzute sau excepționale (cum ar fi desțelenirile excepționale) și care sunt înregistrate în contul altor schimbări de volum al activelor (vezi definiția de la punctele 2.136 și 2.146), - câștigurile (după deducerea pierderilor) din deținere care măsoară schimbările de valoare datorate variațiilor de preț din timpul exercițiului și care sunt înregistrate în contul de reevaluare al conturilor de acumulare din SEC 95 (vezi definiția de la punctul 2.135). 2.148. Investițiile în active cultivate vegetale, adică în
32004R0138-ro () [Corola-website/Law/292775_a_294104]
-
până ce ele ajung la vârsta adultă), - achizițiile de animale (importuri) minus cesiuni [sacrificări 30 și exporturi], - costurile aferente transferului de proprietate prin schimburi comerciale între unitățile agricole 31. 2.150. Conform SEC 95, formarea brută de capital fix în animale măsoară diferența între achiziții (creștere naturală și importuri) în timpul anului, inclusiv cele care rezultă din producția pentru uz propriu, și cesiunile de animale (pentru sacrificare 32, export sau orice altă utilizare finală), la care se adaugă costul aferent transferului de proprietate
32004R0138-ro () [Corola-website/Law/292775_a_294104]
-
adaugă costul aferent transferului de proprietate 33. FBCF în animale intervine asupra întregii durate de viață a animalului. Într-o primă etapă, FBCF este constituită în principal din creșterea naturală a animalului. Atunci când acesta ajunge la vârsta adultă, FBCF este măsurată în principal prin cesiuni (vânzări pentru sacrificare sau export). Importul, exportul ca și costurile aferente transferului de proprietate sunt componente ale FBCF în animale sunt susceptibile să intervină pe întreaga durata de viață a animalului. Creșterea naturală a animalelor (și
32004R0138-ro () [Corola-website/Law/292775_a_294104]
-
propriu de active fixe în animale. 2.151. Așa cum se arată la punctul 2.134, măsurarea FBCF în animale nu constituie decât un element al variației valorii activelor. Într-adevăr, formarea brută de capital fix în animale nu poate fi măsurată prin variația numărului de animale evaluată la prețul mediu al anului calendaristic pentru fiecare categorie de animale (metoda cantitativă) decât dacă sunt îndeplinite următoarele trei condiții: - absența câștigurilor sau pierderilor nominale din deținere (adică evoluția regulată a prețurilor și efectivelor
32004R0138-ro () [Corola-website/Law/292775_a_294104]
-
de animale, la prețurile corespunzătoare: această metodă trebuie să ia în considerație, în afară de achiziții și cesiuni, intrările (în special nașterile) și ieșirile intervenite în cadrul exploatațiilor. 2.152. Ca regulă generală, formarea brută de capital fix în animale nu poate fi măsurată prin diferența dintre valorile animalelor la sfârșitul și la începutul exercițiului contabil. Regula de calcul a formării brute de capital fix în animale depinde direct de metoda adoptată pentru înregistrare și măsurarea celor trei elemente ale variației valorii animalelor (altele
32004R0138-ro () [Corola-website/Law/292775_a_294104]
-
consumului de capital fix (definirea parametrilor de calcul fiind foarte complexă, vezi punctele 3.105 și 3.106), nici un consum de capital fix nu trebuie calculat pentru animalele productive. 2.154. Formarea brută de capital fix în animale poate fi măsurată aplicând diferite metode. Utilizarea metodei inventarului permanent permite evaluarea fiecărui element al FBCF care este definit la punctul 2.149 (și anume creșterea naturală a animalelor, importurile, vânzările pentru sacrificări și exporturile, costurile aferente transferului de proprietate) în modul cel
32004R0138-ro () [Corola-website/Law/292775_a_294104]
-
95, 6.2-6.05) 3.098. Uzura fizică și morală previzibilă a bunurilor de capital fix în cursul perioadei avute în vedere reprezintă o cheltuială implicită, atât timp cât bunul nu este înlocuit printr-o nouă achiziție. Uzura fizică și morală este măsurată prin consumul de capital fix. Includerea sa la "utilizările" contului de producție permite distribuirea cheltuielilor consacrate formării capitalului fix pe întreaga durată a utilizării. 3.099. În cazul în care durata de viață a mijloacelor de producție este mai mare
32004R0138-ro () [Corola-website/Law/292775_a_294104]
-
recomandă calcularea acestuia prin metoda inventarului permanent (MIP) și evaluarea sa la prețul de achiziție din perioada de referință (adică valoarea de înlocuire a activelor predominantă în timpul exercițiului în curs și nu pe baza valorilor istorice). Valoarea de înlocuire se măsoară pe baza prețurilor pe care exploatanții agricoli trebuie să le plătească în cursul unei perioade referință date, în vederea înlocuirii unui activ fix cu un altul nou cât mai asemănător cu putință. Este necesar să se procedeze astfel pentru a se
32004R0138-ro () [Corola-website/Law/292775_a_294104]
-
104. Consumul de capital fix sub forma costurilor aferente transferului de proprietate asupra activelor corporale și necorporale produse se calculează în funcție de durata de viață medie stabilită prin convenție la un an. 3.105. În cazul animalelor, consumul de capital fix măsoară scăderea anticipată a productivității animalelor, dacă acestea sunt utilizate în scopuri productive (lapte, lână, etc.), care se reflectă în valoarea actualizată a veniturilor viitoare obținute din exploatarea animalelor. Dat fiind că valoarea veniturilor viitoarelor obținute de la animalele producătoare scade cu
32004R0138-ro () [Corola-website/Law/292775_a_294104]
-
net D.29 - Alte impozite pe producție D.39 + Alte subvenții pentru producție = Valoarea adăugată netă la costul factorilor / venitul factorilor (*) Numai dobânda încasată de unitățile agricole organizate ca societăți comerciale. 5.04. Valoarea adăugată netă a domeniului de activitate măsoară valoarea creată de toate UAE locale agricole, după deducerea consumului de capital fix. Dat fiind că producția este evaluată la prețul de bază, iar consumul intermediar la prețul de achiziție, ea include subvențiile pentru produse minus impozitele pe produse. Valoarea
32004R0138-ro () [Corola-website/Law/292775_a_294104]
-
include subvențiile pentru produse minus impozitele pe produse. Valoarea adăugată netă la costul factorilor (definită ca valoare adăugată netă la prețul de bază din care se deduc celelalte impozite pe producție și la care se adaugă celelalte subvenții pentru producție) măsoară remunerarea tuturor factorilor de producție (terenuri, capital și mână de lucru) și poate fi definită ca "venitul factorilor din agricultură" deoarece reprezintă totalul valorii generate de o unitate angajată într-o activitate de producție. 5.05. Excedentul net de exploatare
32004R0138-ro () [Corola-website/Law/292775_a_294104]
-
remunerarea tuturor factorilor de producție (terenuri, capital și mână de lucru) și poate fi definită ca "venitul factorilor din agricultură" deoarece reprezintă totalul valorii generate de o unitate angajată într-o activitate de producție. 5.05. Excedentul net de exploatare măsoară randamentul terenului, capitalului și mâinii de lucru nesalariate. El este soldul contului de exploatare care indică distribuția venitului între factorii de producție și sectorul administrației publice. Valoarea adăugată netă și excedentul net de exploatare se calculează pentru domeniile de activitate
32004R0138-ro () [Corola-website/Law/292775_a_294104]