21,102 matches
-
cuvinte-cheie, • scenarii, • sinteze intrași interdisciplinare, • argumentarea unei alegeri, • analize critice, • comentarii personale, • comunicări științifice ș.a. C. Procedee, tehnici bazate pe exprimarea orală a modalităților și a celor învățate constructivist: • expunere proprie și argumentată fără puncte de sprijin, • prezentarea interpretărilor cu motivarea lor, • susținerea unui interviu specific, • susținerea de intervenții în dezbaterile în grup, • afirmarea în analiza și rezolvarea unor situații conflictuale cognitive sau în luarea unor decizii de rezolvare, • interpretarea unor roluri atribuite sau asumate, • formularea de întrebări sau ipoteze pentru
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
educatorului-lider de a realiza obiective, sarcini prin eforturile membrilor clasei-organizație. Adică arta de a lucra cu patru elemente: idei (perspectiva, obiectivele, programele, strategiile de acțiune), relații (structura organizatorică, legăturile între elemente și acțiuni, sarcini, echilibrul între autoritate-libertate, centralizare-descentralizare), educații (formare, motivare, delegare de autoritate, stimulare, evaluare), resurse (precizare, diversificare, procurare, adaptare, funcționare, integrare, perfecționare). Este o artă, o măiestrie necesară în leadership, care se afirmă la toate nivelurile acțiunii: prevedere, organizare, decizie, coordonare. Este tot mai mult solicitată astăzi (Kowalski, 2002
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
prin valorificarea resursei umane, a relațiilor sociale de grup, nu fără a neglija însă ținuta științifică, profesionalismul managerial. Acesta pune accent pe rolurile liderilor în conceperea și realizarea de procese, situații, în activarea resurselor, în raționalitatea și umanizarea deciziilor, în motivare, în antrenarea sistemului informațional și de comunicare, în aducerea în prim plan a succesului și a performanței, prin coordonare și stimulare, prin valorificarea climatului, printr-o viziune umană și de perspectivă asupra funcțiilor conducerii, a managementului clasic. De aici și
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
organizației, inspirație pentru utilizarea resurselor ei, strategii variate adaptate conform cerințelor SWOT (puncte tari, puncte slabe, oportunități, restricții), tactici variate pentru a pune în aplicare strategiile după context, focalizare pe valorificarea inițiativelor și a priorităților, putere de convingere și de motivare, stabilire de interrelații variate, folosire a aspectelor socio-afective, luare și aplicare științifică a deciziilor, respectare a normelor etice, deschidere către utilizarea feedbackului. De aceea unii autori (Bush, pp. 22-34) consideră că notele esențiale ale leadershipului sunt ca o "teorie pentru
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
denumesc "managerial leadership", pentru a sublinia mai accentuat rolul leadershipului în aplicarea managementului clasic, pe fondul activităților manageriale cunoscute, pentru a obține mai eficient performanțe în clasă, a lua decizii de calitate, a depăși dificultățile prin alternative procedurale, a realiza motivarea elevilor, a îndeplini și așteptările acestora, a-și asuma toți responsabilități, a realiza negocieri variate. Practic, educatorul oferă aici o privire, o abordare asupra obiectivelor, resurselor, organizării, criteriilor de desfășurare și evaluare a eficienței activității (ca management) și decide în
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
iar leadershipul imprimă calitatea. Dar alți autori (Maccoby, 2000) mută accentul și utilizează sintagma management versus leadership: în management accentul cade pe funcții (planificare, organizare, decizie, finanțare, evaluare, reglare), iar în leadership pe utilizarea interrelațiilor pentru realizarea optimă a activităților (motivare, participare, îndrumare, stimulare, facilitare, ghidare, coordonare, consiliere). Educatorul-manager alege obiectivele, resursele și activitățile potrivite lor, le administrează și gestionează, pe când educatorul-lider caută alternativele procedurale, formulează ipoteze de soluționare, identifică oportunități, amplifică punctele tari, asigură calitatea. De aceea leadershipul nu este
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
situației în care se acționează. Atunci în leadership se pot afirma, între altele, trei note esențiale (Allen, 1998): stabilirea relațiilor interpersonale în grup/clasă în comunicare și colaborare, utilizarea influenței și a charismei în determinarea acțională a celorlalți și atragerea, motivarea lor pentru realizarea obiectivelor. În fond, aici se vede dinamica relațiilor de bază în procesul influențării, atragerii, motivării elevilor prin alternative procedurale și de stimulare, disciplinare, conștientizare, responsabilizare. De unde și utilizarea termenului de relationship, ca bază pentru leadership în grup
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
stabilirea relațiilor interpersonale în grup/clasă în comunicare și colaborare, utilizarea influenței și a charismei în determinarea acțională a celorlalți și atragerea, motivarea lor pentru realizarea obiectivelor. În fond, aici se vede dinamica relațiilor de bază în procesul influențării, atragerii, motivării elevilor prin alternative procedurale și de stimulare, disciplinare, conștientizare, responsabilizare. De unde și utilizarea termenului de relationship, ca bază pentru leadership în grup, unde comunicarea și colaborarea se pot realiza prin mijloace verbale, nonverbale, paraverbale sau acționale, încât leadershipul a putut
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
își îndeplinește noile roluri prin leadership, care dovedește că este mai mult decât liderul formal numit: • facilitează îmbinarea realizării și a sarcinilor de învățare științifică și a celor sociale, • creează și menține situațiile de învățare participativă, • optimizează climatul necesar pentru motivare, • dezvoltă noi reguli de activitate, • organizează și optimizează resursele, • alege proceduri pentru îndeplinirea așteptărilor elevilor, • monitorizează și menține desfășurarea procesului învățării active (prin noi decizii, problematizări, disciplinare, comunicare și colaborare), • încurajează, • previne tensiuni, • previne dificultăți, • formulează reflecții, • rezolvă probleme critice
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
acțiune: • cum acesta mobilizează clasa, • cum fiecare educat participă la variatele decizii și își asumă roluri, • cum gestionează resursele necesare pentru succesul experiențelor de învățare, • cum maximizează sarcinile și situațiile necesare noii abordări, • cum identifică și analizează diferitele efecte asupra motivării educaților și a interrelaționării lor ș.a. Iar acestea se concretizează • în modul cum proiectează căile/rutele de rezolvare, • cum antrenează în alternative elementele contextului pedagogic, • cum previne diferitele probleme critice, erori, disfuncții, atitudini. Desigur că nu se pot îndepărta total
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
prin utilizarea adecvată a recompenselor (ca instrumente). Sau mizează pe aprecierea implicării afective în obținerea reușitelor, conform preferințelor. De fapt, nivelul valorificării motivației în leadership nu este dat decât de combinarea acestor proceduri, de consolidarea lor. Metodele pedagogice utilizate în motivarea pentru învățare sunt utilizate curent de către educator, dar acum în leadership repertoriul său solicită a fi îmbogățit, diversificat, pentru a transforma educatul în coparticipant în managementul activității: • acordarea recompenselor (mai ales a celor morale), • creșterea progresivă a performanțelor așteptate și
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
idealuri cu care individul vine în contact” (apud Radu și colab., 1994, p. 58). Din punct de vedere sociologic, atitudinea reprezintă o combinare a elementelor afective, cognitive și conative într-o orientare personală sau de grup, cu rol în direcționarea, motivarea sau evaluarea comportamentului. Caracteristicile generale ale atitudinii, după D. Vrabie (1994, p.27), sunt: 1. Raportul dintre obiect și subiect - obiect al atitudinii putând fi: persoane, grupuri sociale, obiecte, activități, procese, instituții, valori, norme etc. Cunoașterea obiectului este foarte importantă
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
și orizontal, un univers imponderabil, omogen și infinit, neîndatorat nimănui și nici unui lucru. Din acest motiv, el a ocolit și orice referire explicită la centru. Cu siguranță, picturile sale sunt subtil echilibrate în jurul unui câmp central, pentru a da compoziției motivarea necesară, dar pe care îl descoperim cu dificultate. Albers evitase, de ase menea, să marcheze explicit centrul, dar în pictura sa locul centrului de echilibru este clar indicat prin deviația pătratelor de la el. La Mondrian, orice asemenea referire la centru
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
sufocă. "Vine iarba" Viziunea satului, la Ion Gheorghe, își va pierde simplitatea existentă în opera lui Coșbuc sau Pillat, Ion Brad sau Ion Horea, la care poezia este o artă deschisă. Explozia în poezie a satului, astăzi, își poate găsi motivarea în tendința de dispariție a acestuia, în topirea granițelor satului în oraș, în contextul mersului general al istoriei. Generațiile viitoare vor păstra satul, cu siguranță, doar în amintire și în evocările încărcate de fantastic, care astăzi îl mitizează. Satul este
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
mine ostatică într-o închisoare de maximă securitate, la cheremul pușcăriașilor dezlănțuiți... Când mă trezeam, eram udă toată. Cum să mă odihnesc în asemenea condiții? Dacă la birou avem de acoperit cinci componente ale procesului managerial - analiza previzionară, organizarea, coordonarea, motivarea și controlul -, planul de piață trebuie să conțină răspunsuri la doar patru întrebări fundamentale pe care și le pune orice gospodină mare înainte de a porni la drum: - cum se numesc alimentele pe care vreau să le cumpăr? - de ce le-am
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
lume și viață ale unui individ sunt reprezentate de amânarea acțiunilor sau chiar refuzul de a le efectua, negarea importanței acestora, abandonarea unor acțiuni Începute sau În curs de desfășurare etc. Această atitudine denotă, pe de o parte, o slabă motivare a persoanei, iar pe de altă parte, incapacitatea acesteia de a putea susține o acțiune, de a o finaliza. Condiția realizării În viață, a mulțumirii de sine, este dată de modul În care este prețuită și realizată viața personală, iar
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
că spiritul și stilul sunt centrale în această abordare. Există tot atât de multe variații în tehnică pe câte întâlniri clinice există. Totuși, „spiritul” metodei este solid și poate fi caracterizat prin câteva puncte-cheie, pe care le vom analiza în continuare. 1. Motivarea schimbării este aleasă de client și nu impusă din afară. Alte abordări motivaționale au subliniat coerciția, persuasiunea, confruntarea constructivă și folosirea împrejurărilor neprevăzute externe (de exemplu, teama pentru pierderea serviciului sau a familiei). Asemenea strategii își pot avea locul în
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
care clienții nu sunt încurajați pentru să devină certăreți și să joace rolul de „avocat al diavolului” la sugestiile consilierului. IM încurajează clienții să-și dezvolte propriile soluții la problemele pe care ei înșiși le-au definit. 4. Dezvoltă discrepanța. „Motivarea pentru schimbare apare atunci când oamenii percep o discrepanță între momentul în care se află și unde doresc să fie.” (Miller, Zweben, DiClemente și Rychtarik, 1992). Consilierii IM lucrează la dezvoltarea acestei situații, ajutând clienții să examineze discrepanțele dintre comportamentul lor
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
părinți și copii se datorează, în mare parte, așteptărilor părinților. Acest fapt a fost studiat de Bell (1999). Părinții au, de asemenea, tendința să intervină în această interacțiune fie prin reprimarea copilului, dacă el depășește anumite norme educative, fie prin motivarea sa, dacă nu se ridică la standardele lor educative. Din cauza faptului că părinții au o mare intoleranță educativă sau așteptări foarte mari, ei se află întotdeauna în opoziție cu copilul, al cărui comportament îl forțează pe părinte să intervină. De
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
suspiciunea, neîncrederea, manifestată față de semeni, duce la încordare în raporturile sociale, la apariția diferitelor conflicte interpersonale. 3). Efecte nu mai puțin importante au asupra acțiunii de integrare social și profesională a tinerilor și tulburările (deficiențele apărute în legătură cu orientarea personalității și motivarea activității. Dintre acestea menționăm aici doar câteva: a) motivația liminară sau marginală (caracterizată prin absența unor interese de cunoaște profunde și stabile, a unor motive superioare de ordin social); exacerbarea unor motive personale egoiste, a unor trebuințe și tendințe înguste
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
morala interiorității și a responsabilității subiective” — J. Piaget). Într-adevăr, în această etapă copilul face un salt de la gândirea egocentrică a copiilor mici — o gândire foarte puțin înclinată spre introspecție și care se interesează mai mult de rezultate, decât de motivarea actelor de conduită — spre gândirea în care „actul moral” este urmărit pentru el însuși, independent de sancțiuni, și în care copilul se ocupă neîncetat de punctul de vedere al altora, pentru a-l compara cu al său (fapt ce conduce
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
tot ceea ce a făcut el a fost greșit și că rosturile țărănești trebuie schimbate. Niciodată în proza postbelică nu s-a pus în discuție cu un mai mare curaj estetic destinul civilizației țărănești și nu a căpătat, până acum, o motivare literară mai pregnantă. Ce se impune înainte de orice e iluzia lui Ilie Moromete. Prezentând-o sub toate formele, P. se menține aproape peste tot în linia fină și înaltă a vocației sale epice. Sunt, în acest sens, câteva scene antologice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
individuală pe distanță lungă (maraton) - 1000m. Probabil, datorită insuficientei promovări a acestui tip de activitate sportivă, dar și faptului că încă nu este foarte cunoscut în multe țări, competițiile de jogging acvatic rămân un mijloc de distracție, de stimulare și motivare a practicanților alergării prin apă. Cum esența oricărei competiții este întrecerea, iar sportul prin valorile sale de fairplay susține faptul că important este, nu să câștigi, ci să participi, practicanții de jogging acvatic se pot oricând întrece, pe diferite criterii
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
ruine trebuie împlântat semnul adevărului". Sfera ei de acțiune e practic fără limite. Mai vie, mai corozivă în epocile de tranziție, critica este o necesitate permanentă. Ea opune justificărilor aduse de "conducătorii muncii omenești" (N. Iorga) propriile-i observații și motivări. Discursul legitimant al puterii întâmpină rezistența modelatoare a spiritului critic, uneori și negația lui totală, ceea ce presupune capacitatea de articulare a unui alt discurs. Opoziția față de putere nu e sterilă dacă știe să respecte adevărul. Din contra, ea ține de
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
pe o construcâie dinamică, menită a prezenta în definitiv "tragedia acestui neam omenesc"3. Sunt reflecții care ne pot reține astăzi interesul. Cronica, II, 10-11 (16 martie 1990), p. 1, 3 RIGOAREA SPIRITULUI "Înapoi la Maiorescu" e un îndemn cu motivare ciclică, de nu permanentă, în spațiul culturii noastre. Cum trebuie înțeles acest lucru? S-au propus deja diverse explicații, s-au formulat ipoteze cu privire la raportul dintre personalitatea criticului și epocă. Nota lor comună pare a fi recunoașterea unei grave insuficiențe
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]