21,114 matches
-
Osul occipital sau occipitalul ("e") este un os nepereche, situat median în partea posterioară și inferioară a craniului, participă la formarea bazei craniului și a bolții (calvariei) acestuia și a plafonului rinofaringelui. Este un os plat și recurbat cu formă romboidală neregulată. El este străbătut de o gaură
Os occipital () [Corola-website/Science/317182_a_318511]
-
Osul occipital sau occipitalul ("e") este un os nepereche, situat median în partea posterioară și inferioară a craniului, participă la formarea bazei craniului și a bolții (calvariei) acestuia și a plafonului rinofaringelui. Este un os plat și recurbat cu formă romboidală neregulată. El este străbătut de o gaură largă - gaura occipitală mare ("Foramen occipitale magnum") în jurul căreia se dispun cele patru porțiuni ale osului: porțiunea bazilară ("Pars basilaris"), situată înaintea găurii occipitale, solzul occipitalului ("Squama
Os occipital () [Corola-website/Science/317182_a_318511]
-
și a bolții (calvariei) acestuia și a plafonului rinofaringelui. Este un os plat și recurbat cu formă romboidală neregulată. El este străbătut de o gaură largă - gaura occipitală mare ("Foramen occipitale magnum") în jurul căreia se dispun cele patru porțiuni ale osului: porțiunea bazilară ("Pars basilaris"), situată înaintea găurii occipitale, solzul occipitalului ("Squama occipitalis") situat înapoia găurii occipitale, două porțiuni laterale ("Pars lateralis") situate lateral. Osul occipital are 2 fețe (exocraniană și endocraniană), 4 margini (două superioare și două inferioare) și 4
Os occipital () [Corola-website/Science/317182_a_318511]
-
gaură largă - gaura occipitală mare ("Foramen occipitale magnum") în jurul căreia se dispun cele patru porțiuni ale osului: porțiunea bazilară ("Pars basilaris"), situată înaintea găurii occipitale, solzul occipitalului ("Squama occipitalis") situat înapoia găurii occipitale, două porțiuni laterale ("Pars lateralis") situate lateral. Osul occipital are 2 fețe (exocraniană și endocraniană), 4 margini (două superioare și două inferioare) și 4 unghiuri (superior, anterior și 2 unghiuri laterale). Se articulează cu oasele sfenoid, temporale și parietale, atlas. Gaura occipitală sau gaura occipitală mare ("Foramen magnum
Os occipital () [Corola-website/Science/317182_a_318511]
-
Squama occipitalis") situat înapoia găurii occipitale, două porțiuni laterale ("Pars lateralis") situate lateral. Osul occipital are 2 fețe (exocraniană și endocraniană), 4 margini (două superioare și două inferioare) și 4 unghiuri (superior, anterior și 2 unghiuri laterale). Se articulează cu oasele sfenoid, temporale și parietale, atlas. Gaura occipitală sau gaura occipitală mare ("Foramen magnum") este un orificiu larg aflat pe porțiunea bazilară. Are o formă ovală, alungită antero-posterior și este situată într-un plan aproape orizontal. Prin gaura occipitală canalul vertebral
Os occipital () [Corola-website/Science/317182_a_318511]
-
anterior"). Meningele spinale se continuă la acest nivel cu meningele cerebrale. Ligamentul apical al dintelui axisului ("Ligamentum apicis dentis") și membrana tectoria ("Membrana tectoria") a articulației atlanto-axoidiane mediane trec prin gaura occipitală pentru a se fixa de porțiunea bazilară a osului occipital. Pe marginile găurii mari se află două puncte craniometrice opuse: bazionul ("Basion") situat la mijlocul marginii anterioare a găurii mari a occipitalului și opistionul ("Opisthion") situat la mijlocul marginii posterioare a găurii occipitale mari. De-a lungul marginii inferioare a găurii
Os occipital () [Corola-website/Science/317182_a_318511]
-
găurii mari a occipitalului și opistionul ("Opisthion") situat la mijlocul marginii posterioare a găurii occipitale mari. De-a lungul marginii inferioare a găurii occipitale se află un șanț inconstant - șanțul sinusului marginal ("Sulcus sinus marginalis") prin care trece sinusul marginal. Solzul osului occipital ("Squama occipitalis") este larg și subțire, situat postero-superior înapoia găurii occipitale, are forma unei plăci curbate triunghiulare cu fața exocraniană convexă și fața endocraniană concavă. Solzul osului occipital formează cu cele două oase parietale sutură lambdoidă ("Sutura lambdoidea") și
Os occipital () [Corola-website/Science/317182_a_318511]
-
șanțul sinusului marginal ("Sulcus sinus marginalis") prin care trece sinusul marginal. Solzul osului occipital ("Squama occipitalis") este larg și subțire, situat postero-superior înapoia găurii occipitale, are forma unei plăci curbate triunghiulare cu fața exocraniană convexă și fața endocraniană concavă. Solzul osului occipital formează cu cele două oase parietale sutură lambdoidă ("Sutura lambdoidea") și este porțiunea declivă a calvariei. Osul occipital are patru margini: două superioare (lambdoide) și două inferioare. Marginile inferioare au două porțiuni: una situate înapoia procesului jugular (marginea mastoidiană
Os occipital () [Corola-website/Science/317182_a_318511]
-
prin care trece sinusul marginal. Solzul osului occipital ("Squama occipitalis") este larg și subțire, situat postero-superior înapoia găurii occipitale, are forma unei plăci curbate triunghiulare cu fața exocraniană convexă și fața endocraniană concavă. Solzul osului occipital formează cu cele două oase parietale sutură lambdoidă ("Sutura lambdoidea") și este porțiunea declivă a calvariei. Osul occipital are patru margini: două superioare (lambdoide) și două inferioare. Marginile inferioare au două porțiuni: una situate înapoia procesului jugular (marginea mastoidiană) și alta situată înaintea procesului jugular
Os occipital () [Corola-website/Science/317182_a_318511]
-
și subțire, situat postero-superior înapoia găurii occipitale, are forma unei plăci curbate triunghiulare cu fața exocraniană convexă și fața endocraniană concavă. Solzul osului occipital formează cu cele două oase parietale sutură lambdoidă ("Sutura lambdoidea") și este porțiunea declivă a calvariei. Osul occipital are patru margini: două superioare (lambdoide) și două inferioare. Marginile inferioare au două porțiuni: una situate înapoia procesului jugular (marginea mastoidiană) și alta situată înaintea procesului jugular.
Os occipital () [Corola-website/Science/317182_a_318511]
-
Clavicula ("Clavicula") este un os lung, dublu curbat și pereche, care formează porțiunea anterioară a centurii scapulare. Este situată transversal între acromionul scapulei și manubriul sternului, la limita dintre torace și gât. Prezintă un corp (care are două fețe, superioară și inferioară, și două margini
Claviculă () [Corola-website/Science/317223_a_318552]
-
de ani mai târziu și în care aceleași personaje înfruntă o altă rasă extraterestră, de natură energetică, care controlează o "cometă" - un câmp de forță gigantic care încorporează o sumedenie de planete populate de rase de sclavi din carne și oase, dar care nu seamănă cu oamenii. Noua rasă beligerantă este imună la AKKA, nefiind corporală și se hrănește cu sclavii ei - singurul motiv pentru care se tem de arma oamenilor (deoarece le poate distruge sursele de hrană). Ei sunt înfrânți
Jack Williamson () [Corola-website/Science/317222_a_318551]
-
Doilea Război Mondial și dezvoltarea statului actual. Cele mai vechi urme ale existenței umane pe aceste ținuturi datează din paleolitic, lucru dovedit de vestigiile atribuite Neanderthalilor. Astfel, în peștera Gudenus, la nord de Wachau, s-au descoperit unelte prelucrate din os datând de acum 70.000 de ani. Printre vestigiile celebre, putem menționa: Dar prima civilizație care a putut fi reconstituită este aceea de tip Hallstatt. Numele acestei culturi și a perioadei în care s-a dezvoltat (corespunzând tranziției din epoca
Istoria Austriei () [Corola-website/Science/317150_a_318479]
-
castele în jurul capitalei Rusiei. Mare parte din cauza iubirii cavalerești pe care i-a purtat-o Annei Lopukhina; relația se pare că a fost platonică și se înscria în felul său de a privi bărbăția cavalerească. Împăratul Pavel a ordonat ca oasele lui Grigore Potiomkin, unul dintre iubiții mamei sale, să fie scoase și împrăștiate.
Pavel I al Rusiei () [Corola-website/Science/317491_a_318820]
-
în suprafețele excavate în campania precedentă; continuarea sondării vecinătăților sitului prin carote. "Rezultatele și interpretarea lor": Excavațiile au identificat nivelul de epoca dacică și cel corespunzător bronzului final. În această campanie au fost recuperate resturile unui depozit de cereale carbonizate, oase de animale și resturi ale unui atelier metalurgic. A fost realizată o hartă topografică detaliată a vecinătăților tell-ului. "Colectiv": George Pascu Hurezan - responsabil științific (Complexul Muzeal Arad), Florin Drașovean, Alexandru Szentmiklosi (Muzeul Banatului Timișoara), John M. O’Shea, Sarah Sherwood
Șanțul-Mare Pecica () [Corola-website/Science/317497_a_318826]
-
fiind cercetate: acropola, partea centrală și extremitățile estice și vestice, prima terasă sudică și prima terasă estică a așezării dacice. Inventarul recuperat include, îndeosebi, o gamă variată de vase ceramice, dar și piese din metale ori din piatră, lut și os. Vasele ceramice descoperite, marea majoritate în stare fragmentară, includ aproape toate tipurile de recipiente caracteristice olăriei dacice din sec. II a. Chr.-I p. Chr. Vasele din nivelul inferior - sec. II-I a. Chr., sunt, aproape în totalitate, modelate cu
Cetățuie, Săvârșin () [Corola-website/Science/317510_a_318839]
-
fost mobilizați pentru construcția fortificațiilor și canalelor din Sankt Petersburg, noua capitală a Rusiei. Numeroși cazaci dintre cei care au participat la edificarea capitalei nordice a imperiului au murit, spunându-se mai apoi că Sankt Petersburgul „a fost construit pe oase”. În 1734, Imperiul Rus a început pregătirile pentru un nou război împotriva Imperiului Otoman și a făcut o înțelegere cu zaporojenii. Tratatul semnat la Lubnî, cazacii zaporojeni și-au recăpătat fostele proprietăți, privilegii, legi și obiceriuri, fiind obligați în schimb
Cazaci zaporojeni () [Corola-website/Science/317515_a_318844]
-
în genuri ca progresivul, avangarda sau muzica electronică. De asemenea Plank este considerat unul dintre pionierii genului krautrock. Plank a avut și o notabilă carieră ca muzician cântând la claviaturi și chitară pe albume ale trupelor Guru Guru, Cluster și Os Mundi. A colaborat cu Dieter Moebius pe cinci albume Moebius & Plank înregistrate între 1979 și 1986. Sonoritatea formației Moebius & Plank a prefațat apariția unor genuri ca techno sau electronica influențând mulți viitori muzicieni.
Conny Plank () [Corola-website/Science/317617_a_318946]
-
coincide cu intervalul de variație al volumului creierului oamenilor moderni. Din punct de vedere fizic, grupul de subspecii ale speciei "Homo sapiens" numite generic "homo sapiens arhaici" se disting ușor față de oamenii moderni întrucât aveau un schelet mai masiv, cu oase mai grele, respectiv aveau un craniu format din oase mai groase și mai rezistente, arcade orbitale mai proeminente și o bărbie mai puțin pronunțată decât cea a oamenilor contemporani. Existența categoriei de "oameni arhaici" este disputată, neexistând o unitate de
Homo sapiens arhaic () [Corola-website/Science/317633_a_318962]
-
moderni. Din punct de vedere fizic, grupul de subspecii ale speciei "Homo sapiens" numite generic "homo sapiens arhaici" se disting ușor față de oamenii moderni întrucât aveau un schelet mai masiv, cu oase mai grele, respectiv aveau un craniu format din oase mai groase și mai rezistente, arcade orbitale mai proeminente și o bărbie mai puțin pronunțată decât cea a oamenilor contemporani. Existența categoriei de "oameni arhaici" este disputată, neexistând o unitate de vederi până în prezent. Există două categorii de păreri. Potrivit
Homo sapiens arhaic () [Corola-website/Science/317633_a_318962]
-
imediata apropiere a minei, a cărei acoperiș a fost distrus complet. Directorul spitalului general din Hegang, unde majoritatea celor răniți au fost transportați, a relatat că „majoritatea celor răniți suferă de răni complexe, cum ar fi leziuni respiratorii, rupturi de oase și otrăvire cu gaze”. În urma accidentului, a fost relatat că directorul, directorul-adjunct și inginerul-șef al companiei miniere ar fi fost îndepărtați din funcție. Procurorul-de-stat chinez investighează posibilitatea că dezastrul s-ar fi produs din cauza unei neglijențe criminale. Mass media
Explozia din mina de cărbune din Heilongjiang (2009) () [Corola-website/Science/317642_a_318971]
-
spune, ar fi defavorabil gustului. Pentru ciorba de burtă românească se iau mult mai multe ingrediente ca pentru ciorbe asemănătoare din alte țări. Este nevoie de: apă sau supă de carne, carne (burtă de vită, picioare de vițel sau porc, oase de vită cu măduvă), legume (cepe, morcovi, țelină, rădăcină de pătrunjel, usturoi, ardei roșu), condimente și verdețuri (sare, boabe de piper, foi de dafin, mujdei, pătrunjel verde, leuștean, frunze de țelină, ardei iuți) precum gălbenușuri de ou, smântână, acriș bazat
Ciorbă de burtă () [Corola-website/Science/317654_a_318983]
-
benzină pentru tăiat lemn (popular "drujbă"), utilizat în silvicultură sau în gospodărie. Principiul tehnic al unui lanț care rulează în jurul unei șine a fost utilizat deja în anul 1830 de către medicul din Würzburg Bernhard Heine la osteotom pentru a tăia oase. Deja înainte de 1900 a fost înlocuită munca în pădure cu primele așa-numite mașini de tăiat (doborât). În anii 1920 au fost dezvoltate mașinile de debitat în lungime care erau niște mașinării uriașe și greu de manevrat pentru 2 lucrători
Ferăstrău cu lanț () [Corola-website/Science/317707_a_319036]
-
iar călugării cred că trăiau ultimele zile înainte de venirea lui Anticrist ("Apocalipsa după Ioan" era o carte cunoscută în amănunt, și frecvent citată), William, prin concepțiile sale empirice, reușește să demonstreze că, de fapt, criminalii sunt oameni în carne și oase. Adunând fapte și observații, urmându-și intuiția și metoda dialectică, el hotărăște ce trebuie investigat, așa cum era prescris unui scolastic. Totuși, simpla folosire a logicii nu ajunge. Variatele semne și întâmplări au semnificație numai în contextele lor date, iar William
Numele trandafirului () [Corola-website/Science/317768_a_319097]
-
că a existat o biserică de lemn, deasupra curții lui Bogdan. În spatele grădinii lui Hopriș Ioan, iar cimitirul era în dosul curții lui Ioan Răstanță de la numărul 565. Când românii au tăiat prin deal, ca să mărească grădinile, au dat de oase de oameni. Anii nu-i pot preciza. Dar mai știu că din acea curte, a lui Ioan Răstanță, urca un potec, în trepte, până sus pe deal,pe care l-am prins și eu, pe când eram copil".
Biserica de lemn din Șura Mare () [Corola-website/Science/318151_a_319480]