22,856 matches
-
precedau mai încercau anemic - preambul jenant la imaginea lui Pierre Brice - să ne aducă la realitatea construcției socialiste. Le înghițeam exact așa cum erau: umplutură obligatorie, sare amară înaintea unui dejun copios. Poate o dată cu această schismă jurnal/film am început să separ între ritualuri sociale obligatorii și zonele de libertate de alegere. Jurnalul exprima un imperativ ipotetic: dacă vrei s-o vezi pe Brigitte Bardot, atunci trebuie să înghiți 15 minute despre Bumbești-Livezeni. Mai târziu, numărul imperativelor ipotetice a crescut: dacă vrei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
toate manifestațiile posibile, încercând să impunem, alături de alți „fraieri”, și valorile în care credeam noi, în timp ce cogeneraționalii noștri, mult mai maleabili și mult mai adecvați, își țeseau alte rețele de solidaritate la intersecția banilor cu puterea. Practic atunci s-au separat „speciile”. Și chiar dacă „fraierii” s-au mai dezbinat și înstrăinat adesea unii de alții, ei au rămas în aceeași specie (extrem de pestriți interior) și, uneori, când sunt striviți de „ceilalți” (mult mai omogeni, de altfel), își mai aduc aminte cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
să răsufle ușurați. Un cititor metafizicoid ar zice că textul acesta e o probă în plus pentru inapetitul femeilor pentru metafizică (citez din Cioran, Noica, Paleologu, se pune la notă cultă!): Poate. Cabala ei am învățat-o, dar dacă o separ de experiența mea trăită înlăuntru sau în relație, o simt ca pe o vorbă calpă, un chimval răsunător. Tu nu ești femeie, ba ești cum nu se poate mai bărbat, dar nu te-am surprins juisând la găselnițe destrupate. Toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
bărbații pe bărbați, femeile pe femei. Simți că ar vrea să îți ghicească gândurile, ca să fii cât mai mulțumit de bucate și purtări. Stăteam la o masă de 24 de persoane, noi două într-un colț, ei în colțul opus. Separați de o mulțime de scaune goale. Probabil doar așa s-a acceptat compromisul de a sta la masă cu bărbații. Mi se părea un caraghioslâc total. Nu am comentat absolut nimic. În primul rând fiindcă nu puteam decât să sporesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
Azi am luat-o pe strada multiculturalismului culinar (cea cu restaurante în salbă: eritreean, indian, grec, marocan, thailandez, chinez). M-am oprit să îmi pun CD Colibri, Cântece de bivuac. Uite cum amân momentul... Când mă apropiam de spațiul care separa restaurantul marocan de cel eritreean, se deschide geamul unei mașini care rula încet. O afro-americană scăldată în surâs scoate de pe banchetă un trandafir superb și mi-l oferă: - God loves you! Eu rămân cu trandafirul în mână, și ea dispare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
într-o poveste care discută legitimitatea relațiilor homosexuale, adică a aproximativ 10% din populație. Ia stați cu mintea la sex! Așa cum le-a plăcut întotdeauna marilor patriarhi ai cunoașterii. No, thanks! În New York se comenta cererea comunităților gay de grădinițe separate pentru copiii lor. Detest segregările. Motivul pentru care nu accept eu căsătoriile între homosexuali, ci doar uniunile consensuale, este acela că eu cred că trebuie încurajată heterosexualitatea ca dezirabilă. Și așa bărbații tind să își creeze medii segregate față de cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
și la capăt rezulta o pungă cu mălai produsă pe loc. 1 dolar kilu. Când vine Adi are din ce face mămăligă ca la bunica, fiindcă e acel tip de mălai, nu e Polenta rafinată de la magazin. Casele aveau producția separată de locul de dormit (furca, vârtelnița). Marile operațiuni de țesătorie, dulgherit se petreceau specializat, la casa meseriașului. Nu făcea fiecare de toate!!! Am fost în școală, foarte impresionantă. Dar cel mai tare m-a impresionat o căsuță care era creșă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
la socoteală prelungirea construcției la care s-a făcut o detaliată aluzie la începutul acestei relatări. Mergând mai departe cu calculele și luând ca medie înălțimea de trei metri pentru fiecare etaj, în care se include grosimea planșeelor care le separă, vom afla, socotind și cele zece niveluri subterane, o înălțime totală de o sută șaptezeci și patru de metri. Dacă înmulțim acest număr cu cei o sută cincizeci de metri lățime și cei trei sute cincizeci de metri lungime, vom obține
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
ajunge să dizolvi lutul în apă, trebuie folosiți dizolvanți, silicat de sodiu sau carbonat de sodiu, sau silicat de potasiu și sodă caustică, dacă n-ar fi atât de periculoasă, ceramica e arta în care e într-adevăr imposibil să separi chimia de efectele ei fizice și dinamice, însă ce nu spune cartea e ce se va întâmpla cu păpușile mele dacă le fac din singurul lut pe care-l am la îndemână, nu văd altă soluție, altă problemă e cantitatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
tot ce este derizoriu, tot ce dă naștere comicului. Pentru dicționare, circumstanța pare să nu existe, deși, silite să explice în ce constă, o numesc stare sau particularitate care însoțește un fapt, ceea ce, între paranteze, ne sfătuiește clar să nu separăm faptele de circumstanțele lor și să nu le judecăm pe unele fără să le ponderăm pe celelalte. Fie așadar în mod suprem ridicol acest Cipriano Algor care se extenuează să coboare panta gropii ducând în brațe nedoritele vase în loc să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
înclinat capul și coloana vertebrală, apoi execută ceea ce presupunem că era, în mintea lui, un indispensabil exercițiu de ajustare și compensare, lăsându-și în jos și încordându-și atât de mult partea posterioară încât dădea impresia că vrea să se separe de labele din spate. Toți știm că animalele au încetat să vorbească de foarte multă vreme, dar niciodată nu se va putea demonstra că n-au continuat să-și folosească în secret gândirea. Iată, de exemplu, cazul acestui câine Găsit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
alte sărutări, alte cuvinte murmurate, totuși femeia îl ținea cu fermitate, în timp ce spunea, Rămâi, rămâi, așa sunt vorbele, același verb care fusese incapabil să-l rețină pe Cipriano Algor nu-l lăsa acum pe Găsit să scape. Ușa se închise, separă animalul de stăpânul lui, dar, așa sunt sentimentele, angoasa abandonului unuia nu putea, cel puțin în acest moment, să aștepte simpatie nici înțelegere în sfâșiata fericire a celuilalt. Nu e departe ziua când vom afla cum a fost viața lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
unde furgoneta îl aștepta cu ginerele și fiica. Cerul, înainte, păruse liniștit, dar acum începuse să cadă o ploaie nehotărâtă, indolentă, care poate n-a venit ca să dureze, dar care excerba melancolia acestor oameni la un pas de a se separa de locurile iubite, până și Marçal simțea că i se contractă stomacul de îngrijorare. Cipriano Algor urcă în furgonetă, se așeză lângă șofer, pe locul lăsat gol, și spuse, Să mergem. Nu va mai pronunța alt cuvânt până când vor ajunge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
de timp și de răbdare, o vorbă aici, una dincolo, un subînțeles, un schimb de priviri, o tăcere subită, mici crăpături discrete care se deschid în zid, arta criptografului constă în a ști să le apropie, să elimine ce le separă, va veni mereu un moment când ne vom întreba dacă visul, ambiția secretă a secretelor n-o fi, în fond, posibilitatea, chiar vagă, chiar depărtată, de a nu mai fi secrete. Cipriano Algor se dezbrăcă, stinse lumina, se gândi că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
terminat, de la o oră la alta am devenit ca niște străini pentru lumea asta, Și noi, întrebă Cipriano Algor, Nu trebuie să te aștepți să vă spun eu ce aveți de făcut, Înțeleg bine dacă cred că propui să ne separăm, Înțelegi prost, ce spun eu e că motivele unora pot să nu fie motivele tuturora, Pot să am o părere, să sugerez o idee, întrebă Isaura, în realitate nu știu dacă am acest drept, sunt în familie de nici șase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
e hotelul lui favorit. Plus că aici vin tot soiul de celebrități! Ca Madonna. (Sau era Sporty Spice? Oricum, cineva de genul ăsta.) Însă se pare că sunt foarte discreți și stau de fiecare dată într‑o casă de oaspeți separată, iar personalul știe să țină un secret. Dar totuși, când intrăm în hol, mă uit bine în jur, pentru orice eventualitate. Sunt o groază de persoane foarte bine îmbrăcate, cu ochelari și blugi foarte trendy, și uite și o blondă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
Cristoph vioi, în clipa în care mă alătur iar grupului, tocmai le spuneam celorlați că acum mergem pe East 57th Street, spre Fifth Avenue, cel mai faimos bulevard din New York. — Super! zic. Sună foarte bine! — Fifth Avenue este linia care separă „East Side“ de „West Side“, continuă Cristoph. Cei care sunt pasionați de istorie vor fi interesați să afle că... Îl aprob din cap inteligent în timp ce vorbește și încerc să par interesată. Dar, cum mergem noi așa de‑a lungul străzii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
noroc. ― Desigur. Ash împunse o serie de butoane. "Autodocul" bâzâi și deschiderea din perete unde putea să se deplaseze platforma, se lumină. Masa pe care ere întins Kane glisă fără zgomot. Când ajunse în interior, coborî un geam care-l separă de restul laboratorului. În secunda următoare scăpărară câteva fulgere, realizând radioscopiile. Nu departe de cușca de sticlă aseptizată se aprinseră pe un pupitru de control două monitoare video. Ash studie rezultatele. Calificarea lui îl făcea să fie oarecum medicul de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
permiteau călătoria în hiperspațiu, era dispusă în interiorul cocăi. Dacă lichidul ar cădea din întâmplare pe acest loc, stricăciunile ar fi mult prea mari ca echipajul să poată să le dea de cap cu mijloacele proprii. Aceste circuite nu puteau fi separate decât în cală, în condiții de imponderabilitate. Nimeni nu găsi vreo propunere în privința modalități! de oprire a ravagiilor acidului. La etajul inferior, Parker și Ripley se deplasau încet prin coridorul C, strâmt și întunecat, cu ochii țintă în tavan. ― Ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
tăcuseră parcă. Parcuseră astfel cinci metri, apoi zece. Un mușchi tresărea la încheietura mâinii lui Ripley. provocându-i o durere pe care se hotărî să n-o ia în seamă. Își confirmară vânătoarea, reducând puțin câte puțin distanța care-i separa de necunoscut. Cu tot corpul încordat, Ripley avansa pe jumătate aplecată, gata să sară înapoi la cea mai mică mișcare suspectă care ar simți-o în penumbră. Detectorul căruia îi întrerupsese semnalul sonor cu bună știință, o determină să facă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
prima dată. Prin navă toate ușile blindate se închiseră imediat, prezervând la maxim etanșeitatea navei, începând cu secțiunea unde se găsea breșa. Parker și Ripley ar fi trebuit să se adăpostească în spatele unei uși ferecate... Din nefericire, cea care îi separa de vestibulul sasului era blocată de unul din containerele de metan. Vârtejul de aer continua s-o aspire spre sas în timp ce ea se străduia să se opună. Nu avea la dispoziție decât cel de-al doilea cilindru pe care-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
scăpat de membrul rănit, a sângerat abundent, pe loc. Presupun că s-a cicatrizat repede ciotul, spre binele nostru. Acidul a ros așadar panoul care comunică direct cu sasul. Asta a cauzat depresurizarea. (Ridică o mână spre ușa blindată care separa vestibulul sasului de restul lui Nostromo.) Poți vedea gaura de aici. ― Nu are importanță deocamdată. (Ash se ridică, îngândurat.) Cine a acționat semnalul de alarmă? Ripley îl privi drept în ochi. ― Pe mine mă-ntrebi? ― Ce vrei să spui? Ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
care astfel fu aruncată în exterior. Acidul începea să roadă metalul sasului. Ea ajunse la consola tabloului de bord și activă motoarele. Pupa navei luă foc. Carbonizată, creatura se învârtea în spațiu și se pierdea în depărtări. Din moment ce apendicele fu separat de corpul Străinului, acidul nu mai roase metalul. Ripley programă pe tabulatorul ordinatorului un chestionar asupra stării navetei. SAS POSTERIOR DETERIORAT; VERIFICARE ANALIZA: REDUCERE MINORĂ A COCĂI! INTEGRITATE A NAVEI NECOMPROMISĂ, CAPACITATE ATMOSFERICA ÎNTREAGĂ. COMPENSAȚIE POSIBILĂ PRIN MATERIAL DE SUDURĂ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
de a-și construi un trecut. Și nu trebuia să urmăresc aici nesomnul mării pentru a ști că rănile lui Oedip sîngerează În noi sau deloc. Contrar aparențelor, a nu uita Înseamnă a contesta moartea. Probabil, nu Întîmplător apele Lethei separă la greci Infernul pe partea Vieții, așa cum Styxul Îl separă pe partea Morții. Un Sisif lovit de amnezie nu mai așteaptă nimic de la muntele său. El Își Împinge stînca fără să mai spere nimic pentru că nu-și mai amintește nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]
-
urmăresc aici nesomnul mării pentru a ști că rănile lui Oedip sîngerează În noi sau deloc. Contrar aparențelor, a nu uita Înseamnă a contesta moartea. Probabil, nu Întîmplător apele Lethei separă la greci Infernul pe partea Vieții, așa cum Styxul Îl separă pe partea Morții. Un Sisif lovit de amnezie nu mai așteaptă nimic de la muntele său. El Își Împinge stînca fără să mai spere nimic pentru că nu-și mai amintește nimic. O apatie de acest gen trebuie că era Întipărită pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]