201,099 matches
-
esență, dacă sunt zone inclusiv în România sau în afara frontierelor unde ți-e frică să fii român, în Timoc s-a ajuns la rușinea de a fi român. Ea marchează o ruptură majoră, care pune în pericol reproducerea etnică a comunității românești. Noi am găsit pe teren câteva urgente: refacerea rețelei instituționale a bisericii; constituirea unei rețele școlare care să le furnizeze tinerilor cunoștințele necesare vieții moderne; combaterea stereotipurilor media despre comunitatea și biserica românească”.Așadar, aceleași greutăți vechi „de când lumea
Un Protocol de ochii lumii – Angajamentele Serbiei, nerespectate () [Corola-website/Journalistic/296450_a_297779]
-
ruptură majoră, care pune în pericol reproducerea etnică a comunității românești. Noi am găsit pe teren câteva urgente: refacerea rețelei instituționale a bisericii; constituirea unei rețele școlare care să le furnizeze tinerilor cunoștințele necesare vieții moderne; combaterea stereotipurilor media despre comunitatea și biserica românească”.Așadar, aceleași greutăți vechi „de când lumea” se află în fața românilor timoceni, chiar și în condițiile în care statul în care trăiesc este pe cale de a deveni membru al UE. „Dacă România nu ne va sprijini acum, în
Un Protocol de ochii lumii – Angajamentele Serbiei, nerespectate () [Corola-website/Journalistic/296450_a_297779]
-
zeci de ani, femei tinere cu vino-încoace, dame în trecut panarame devenite azi bătrânele „simpatice”, mari înteprinzători etc., etc. Și așa, furat de gânduri, mi-am propus să îmi imaginez cam cum ar arăta statuile unora extrași subiectiv din marea comunitate valorică națională enunțată mai sus. Premierului tehnocrat Cioloș i se cuvine, în mod indiscutabil, o statuie... defilând sub faldurile unui drapel franțuzesc-românesc-european în fruntea unei armate de tehnocrați ce asigură supraviețuirea guvernului prin schimburi de zi și de noapte. Ar
Chipuri de piatră by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296483_a_297812]
-
Numeroși ani, în paginile revistei noastre am publicat în mai multe numere magistrala lucrare a prof. univ. dr. Gheorghe Zbuchea, intitulată „Comunități românești în lume” (publicată cu ani în urmă). Sunt prezentate dovezi excepționale despre români care au dus în colțuri îndepărtate ale Terrei harul unui popor din mijlocul căruia s-au ivit minți inteligente, titrate, pline de har și înțelepciune. Dată
Spaţiul iberico-italic () [Corola-website/Journalistic/296478_a_297807]
-
500.000 și 800.000 de persoane, unele având statut legal de rezidență, altele doar așa-numită viză turistică, iar restul aflându-se în stare de ilegalitate din punctul de vedere al legislației italiene. În ultimii ani s-au constituit comunități românești în foarte multe locuri, îndeosebi în zonele orașelor Roma, Milano, Torino, Florența, Bari, Verona etc. Aceste comunități au de regulă, în centrul lor, bisericile românești, ortodoxe sau unite. În statul italian, românii au reușit să-și creeze o serie
Spaţiul iberico-italic () [Corola-website/Journalistic/296478_a_297807]
-
turistică, iar restul aflându-se în stare de ilegalitate din punctul de vedere al legislației italiene. În ultimii ani s-au constituit comunități românești în foarte multe locuri, îndeosebi în zonele orașelor Roma, Milano, Torino, Florența, Bari, Verona etc. Aceste comunități au de regulă, în centrul lor, bisericile românești, ortodoxe sau unite. În statul italian, românii au reușit să-și creeze o serie de asociații culturale, centre de studii, fundații cu caracter românesc, dintre care nu puține editează publicații în limba
Spaţiul iberico-italic () [Corola-website/Journalistic/296478_a_297807]
-
spaniol s-au stabilit și au acționat o serie de figuri reprezentative ale culturii românești în exil, precum Vintilă Horia, George Uscătescu, A. Busuiceanu sau, mai nou, V. Lazarov. La Madrid a fost înființată Fundația Culturală Română, iar la Barcelona Comunitatea Românilor din Spania. În același timp, la Lisabona a funcționat Comunitatea Românilor din Portugalia. În urmă cu peste un deceniu, se aprecia că în Spania trăiau doar câteva mii de români, stabiliți acolo statornic și legal, în principal la Madrid
Spaţiul iberico-italic () [Corola-website/Journalistic/296478_a_297807]
-
reprezentative ale culturii românești în exil, precum Vintilă Horia, George Uscătescu, A. Busuiceanu sau, mai nou, V. Lazarov. La Madrid a fost înființată Fundația Culturală Română, iar la Barcelona Comunitatea Românilor din Spania. În același timp, la Lisabona a funcționat Comunitatea Românilor din Portugalia. În urmă cu peste un deceniu, se aprecia că în Spania trăiau doar câteva mii de români, stabiliți acolo statornic și legal, în principal la Madrid, Barcelona, Bilbao, Salamanca etc. Astăzi prezența lor a căpătat dimensiuni cantitative
Spaţiul iberico-italic () [Corola-website/Journalistic/296478_a_297807]
-
în context, atitudinea premierului Robert Fico, care a lăsat să se înțeleagă că nu agreează intrarea „străinilor nepoftiți” în țara sa. Toate acestea demonstrează că intrarea țării în Uniunea Europeană, într-o „lume liberă, într-un sistem pluralist și într-o comunitate multiculturală care i-au adus țării cea mai mare prosperitate din istorie”, după cum arată „The Green Political Foundation”, nu au schimbat și un anume tip de mentalitate. Și președintele Cehiei, Milos Zeman, a transmis tocmai din China, unde se afla
Nefericita împerechere a emigraţiei cu retorica naţionalistă () [Corola-website/Journalistic/296476_a_297805]
-
În timp ce Jean Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, prezenta la Roma, la summitul ce trebuia să marcheze 60 de ani de la înființarea Comunității Europene, o Cartă Albă privind viitorul Europei, în care figurau cinci scenarii posibile pentru viitorul Uniunii, țările Vișegrad (Cehia, Polonia, Slovacia și Ungaria) străngeau rândurile, într-o opoziție fățișă față de planurile nucleului dur din vechea Europă. Formulele prezentate de Juncker
Quo vadis, Europa? Viziuni diferite by Anca Ştefănescu () [Corola-website/Journalistic/296493_a_297822]
-
și regională, ceea ce grupul V4 a subliniat în chiar timpul președinției slovace a Consiliului Europei. O altă întâlnire importantă a grupului V4 a deschis calea colaborării în turism, generând un acord comun în privința atragerii piețelor din SUA, China, Rusia și Comunitatea Statelor Independente. Cunoscând importanța comunicării globalizate, V4 a demarat un proiect comun în domeniul audio - vizualului, punând bazele unui post comun radio - televiziune, după modelul canalului Arte înființat în 1992 de către Franța și Germania. Prin acest proiect, grupul Vișegrad încearcă
Quo vadis, Europa? Viziuni diferite by Anca Ştefănescu () [Corola-website/Journalistic/296493_a_297822]
-
Și în acest an, revista „Balcanii și Europa” a continuat demersul său editorial deosebit de apreciat: publicarea Suplimentelor dedicate comunităților românești din diaspora, inițiate și susținute de domnul Nicolae Dumitru, președintele „NIRO Investment Group”. Publicația „Români peste hotare” și-a propus de la primele sale numere să susțină eforturile depuse de compatrioții noștri în vederea integrării în Germania, Marea Britanie, Franța, Olanda, Belgia
Gând şi faptă () [Corola-website/Journalistic/296499_a_297828]
-
sacrificiului lor, la inițiativa europarlamentarului Damian Drăghici, renumit reprezentant al etniei, a fost dezvelit primul monument care comemorează , la Muzeul Culturii Romilor din București. „La 71 de ani de la această problemă uriașă din istorie, am realizat monumentul Holocaustului romilor. Atat comunitatea romă, cât și comunitatea majoritară din România aveau nevoie de un astfel de simbol, pentru a se putea reconecta prin prisma empatiei generate de o imensă suferința umană. Monumentul este în același timp un pas important în reconstruirea memoriei colective
Holocaustul romilor () [Corola-website/Journalistic/296498_a_297827]
-
europarlamentarului Damian Drăghici, renumit reprezentant al etniei, a fost dezvelit primul monument care comemorează , la Muzeul Culturii Romilor din București. „La 71 de ani de la această problemă uriașă din istorie, am realizat monumentul Holocaustului romilor. Atat comunitatea romă, cât și comunitatea majoritară din România aveau nevoie de un astfel de simbol, pentru a se putea reconecta prin prisma empatiei generate de o imensă suferința umană. Monumentul este în același timp un pas important în reconstruirea memoriei colective a comunității rome, care
Holocaustul romilor () [Corola-website/Journalistic/296498_a_297827]
-
cât și comunitatea majoritară din România aveau nevoie de un astfel de simbol, pentru a se putea reconecta prin prisma empatiei generate de o imensă suferința umană. Monumentul este în același timp un pas important în reconstruirea memoriei colective a comunității rome, care are nevoie de simboluri regeneratoare puternice. Monumentul conține trei astfel de simboluri: în primul rând rugina, apoi lumânările și sârma ghimpată și roata romilor - jumătate închisă, jumătate deschisă”, a detaliat europarlamentarul român de etnie romă pentru revista noastră
Holocaustul romilor () [Corola-website/Journalistic/296498_a_297827]
-
actuali patrioți, avocați, femei tinere cu vino-încoace, dame în trecut panarame devenite azi bătrânele „simpatice”, mari înteprinzători etc., etc. Și așa, furat de gânduri, mi-am propus să îmi imaginez cam cum ar arăta statuile unora extrași subiectiv din marea comunitate valorică națională enunțată mai sus. Mai întâi mi-am îngăduit să îmi imaginez statuia din piatră ponce a tehnocratului Cioloș, om cu fața inertă purtând în mână, cu mândrie ca semn distinct o ruletă aurie... pentru a măsura competența guvernului
Statuile noastre by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296511_a_297840]
-
nimic dacă se adoptă acest statut. Statutul minorităților naționale nu este împotriva cuiva, ci este pentru minoritățile naționale, pentru a asigura cadrul juridic necesar pentru a păstra identitatea națională a fiecărei minorități, în limitele acestui cadru legal, nefăcând nimic împotriva comunității românești”, a mai spus Kelemen
UDMR promite că nu va trăda Guvernul () [Corola-website/Journalistic/49117_a_50442]
-
Numeroși ani, în paginile revistei noastre am publicat în mai multe numere magistrala lucrare a prof. univ. dr. Gheorghe Zbuchea, intitulată „Comunități românești în lume” (publicată cu ani în urmă) Sunt prezentate dovezi excepționale despre români care au dus în colțuri îndepărtate ale Terrei harul unui popor din mijlocul căruia s-au ivit minți inteligente, titrate, pline de har și înțelepciune. Dată
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
anii 1928 și 1930, la invitația forurilor de specialitate din Argentina și Brazilia, a avut loc o călătorie a marelui savant neurolog român Gheorghe Marinescu. Mesagerul științei medicale românești a ținut o serie de conferințe și a avut întâlniri cu comunități ale originarilor din România, atât în spațiul brazilian cât și în cel argentinian, informând ulterior în țară și despre românii plecați la mii de kilometri de locurile lor de origine. Înca din anul 1931, în Argentina s-a constituit prima
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
concentrați în Buenos Aires, iar alții locuiesc, în grupuri mai mici, în La Plata, Cordoba, Mendoza etc. Nu puțini dintre ei ocupă poziții semnificative în viața economică, politică și intelectuală din Argentina, în calitate de ingineri, comercianți, profesori, istorici etc. Multă vreme, activitatea comunității românești de acolo s-a desfășurat în cadrul Asociației „Mihai Eminescu”, care edita și revista cu același titlu. După 1990 s-a constituit Comunitatea românilor din Argentina. Alături de cei din Argentina se află originarii din România stabiliți în Brazilia. Se consideră
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
în viața economică, politică și intelectuală din Argentina, în calitate de ingineri, comercianți, profesori, istorici etc. Multă vreme, activitatea comunității românești de acolo s-a desfășurat în cadrul Asociației „Mihai Eminescu”, care edita și revista cu același titlu. După 1990 s-a constituit Comunitatea românilor din Argentina. Alături de cei din Argentina se află originarii din România stabiliți în Brazilia. Se consideră că doar în principalul centru industrial al acestei țări, Sao Paolo, trăiesc cel puțin 30.000 de originari din spațiul carpato-danubian. De-a
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
alții, - laolaltă, multe albume sub autograf componistic propriu, bine primite de critica de specialitate, la fel ca și turneele întreprinse din 1991 în noua sa patrie Austria, dar și în Germania (unde s-a stabilit ulterior), Polonia, Bulgaria, Ungaria, Elveția, Comunitatea Statelor Independente, Ungaria, Grecia, etc. Lui Nicolas Simion și unui nou partener scenic, virtuosul pianist Florian Weber li se datorează primele audiții publice ale monumentalei lucrări de jazz concertant, semnată cu 35 de ani înainte de regretatul compozitor român Richard Oschanitzky
Dreams records - un deceniu de activitate by Florian LUNGU [Corola-website/Journalistic/83465_a_84790]
-
a folkului românesc (anii ’70), apoi s-a întors la Roma pentru a profesa. Dar din 2008 a revenit de câteva ori la București, ultima dată pentru a lansa un disc. Mai nou, abordează și scena italiană, cântând la evenimentele comunității românești, alături de fiul său Luca. Tot în limba română! Cristian Madolciu (Toronto) a rămas în conștiința melomanilor români ca frontman și compozitor al grupului pop-rock FFN, dar și ca solist al câtorva dintre discurile Electrecord cu succese pop internaționale (înregistrate
Muzicieni români din diaspora (VI) by Doru IONESCU () [Corola-website/Journalistic/83845_a_85170]
-
Argentina), contrabasistul Adrian Flautistu și percuțio- nistul Dan Incrosnatu. Mircea Vintilă, surpriza serii, a lansat alături de Alexandra Ușurelu cel mai nou single al ei: “Ceva se întâmplă cu noi”. Videoclipul s-a filmat în Brazilia, în statul Bahia, în mijlocul unei comunități de oameni simpli, care trăiesc în armonie cu natura, cu oameni frumoși care ne demonstrează ca “nu avem nevoie de foarte multe pentru a fi fericiți“. Un alt invitat surpriză a fost Cornel Ilie (VUNK); cei doi au și cântat
Ceva se înt?mplă cu noi. In: Ceva se întâmplă cu noi by Oana GEORGESCU () [Corola-website/Journalistic/83839_a_85164]
-
paradigme a metișizării constă în capacitatea de instituire și protejare a ceea ce Paul Rcœur numea ipseitate - o identitate distinctă de alte identități. Cea de a doua paradigmă relevă mai puțin o convergență, și mai mult o fuziune a mai multor „comunități” muzicale. Nu un amestec de multe ori indigest săvârșit prin integrare, ci o încrucișare realizată prin asimilare. Dispar astfel „incidentele de frontieră”, cât și confruntările dintre „indigeni” și alogeni”. Producțiile sonore metise nu mai exprimă, astfel, identități care să-și
Faza metișizării by Liviu DĂNCEANU () [Corola-website/Journalistic/83846_a_85171]