201,835 matches
-
naturală se întinde în partea central sudică a județului Vrancea (în estul Subcarpaților de Curbura acoperind bazinul superior al văii Dălhăuților) pe teritoriile administrative ale comunelor Cârligele și Cotești, lângă drumul județean (DJ205B) care leagă satul Faraoanele de Blidari. Aria naturală fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000
Pădurea Dălhăuți () [Corola-website/Science/334684_a_336013]
-
comunelor Cârligele și Cotești, lângă drumul județean (DJ205B) care leagă satul Faraoanele de Blidari. Aria naturală fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România). Acesta se întinde pe o suprafață de 203 hectare și include rezervatia naturală Pădurea Schitu - Dălhăuți. Aria protejată reprezintă o zonă naturală (păduri
Pădurea Dălhăuți () [Corola-website/Science/334684_a_336013]
-
1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România). Acesta se întinde pe o suprafață de 203 hectare și include rezervatia naturală Pădurea Schitu - Dălhăuți. Aria protejată reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, pășuni) încadrată în regiunea geografică continentală a bioregiuneii Carpaților de Curbura, grupare sudică ce aparține Orientalilor. Situl conserva două habitate de interes comunitar ("Păduri de fag de tip
Pădurea Dălhăuți () [Corola-website/Science/334684_a_336013]
-
arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România). Acesta se întinde pe o suprafață de 203 hectare și include rezervatia naturală Pădurea Schitu - Dălhăuți. Aria protejată reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, pășuni) încadrată în regiunea geografică continentală a bioregiuneii Carpaților de Curbura, grupare sudică ce aparține Orientalilor. Situl conserva două habitate de interes comunitar ("Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum, Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum
Pădurea Dălhăuți () [Corola-website/Science/334684_a_336013]
-
acestei grupări montane de curbura a Munților Carpați. Fauna sitului are în componență o gamă diversă de mamifere, păsări, reptile, amfibieni și insecte protejate la nivel european ("Directivă Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică), sau aflate pe lista IUCN. Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos")), lup cenușiu ("Caniș lupus"), râs ("Lynx lynx"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), vulpe ("Vulpes vulpes"), pisica sălbatică ("Felis
Pădurea Dălhăuți () [Corola-website/Science/334684_a_336013]
-
între 1938-1940 la comanda regelui Carol II., după planurile renumitului arhitect Duiliu Marcu, se găsește o pictură murală pătrată de 5,50 m, realizată de Dimitrie Știubei în frescă, care reprezentă o vânătoare domnească, cu 8 personaje călare, în mărime naturală. Subiectul picturii este Basarab Voievod cu suita la vânătoare de mistreți. În anul 1970, The New York Herald Tribune l-a considerat pe Dimitrie Știubei ca fiind cel mai mare machetator de mărci și înscrisuri poștale care au o tematică marină
Dimitrie Știubei () [Corola-website/Science/334695_a_336024]
-
postare: "Am făcut decizia de a înregistra vocea și mișcarea actorilor în același moment. Actorul care își asumă rolul lui Garrett trebuie să-și realizeze singur cascadoriile. Garrett este un personaj atletic. Puteam folosi vocea lui Stephen, dar nu părea natural." Cu toate acestea, această decizie a supărat anumiți fani ai seriei, care au început o petiție online în care le cereau celor de la Eidos Montreal să-l aducă înapoi pe Stephen Russell în rolul protagonistului. Această problemă a fost explicată
Thief (joc video) () [Corola-website/Science/334699_a_336028]
-
noastră, are o putere reală asupra șarpelui”". Textul literar are un pronunțat simbolism, impunându-l pe Andronic ca un centru metafizic al nuvelei. Personajul este un om total care trăiește în același timp în ambele lumi. El își recuperează condiția naturală, deși continuă să trăiască în lumea considerată civilizată, acționând în concordanță cu omologia psiho-cosmică și transformând cotidianul în mister. Andronic are rolul de a activa conștiințele adormite ale vilegiaturiștilor, pentru a-i face părtașii unei hierofanii prin care sacrul se
Șarpele (nuvelă) () [Corola-website/Science/334686_a_336015]
-
numerele alef reprezintă o secvență de numere utilizate pentru a exprima cardinalitatea, adică numărul de elemente, al unei mulțimi infinite. Acestea sunt denumite după simbolul folosit pentru notarea lor, anume prima literă a alfabetului ebraic: alef (formula 1). Cardinalitatea mulțimii numerelor naturale este formula 2 (citit "alef-zero"), iar apoi urmând a doua cea mai mare, alef-unu formula 3, apoi formula 4 și așa mai departe. Continuând în acest mod, este posibil să se definească un număr cardinal formula 5 pentru fiecare număr ordinal α. Conceptul a
Număr alef () [Corola-website/Science/334736_a_336065]
-
înconjurată de banchiză. Aceste debarcări au loc în vestul peninsulei Kapp Ingrid Christensen, care desparte golfurile Norvegiabukta și Sandefjordbukta. Pe cap sunt câteva fâșii înguste de plajă, propice debarcării. Plaja din Norvegiabukta are doar , iar intrarea se face prin arcada naturală Tsarporten. Pe partea de vest se fală un platou, în timp ce pe coastele de nord și sud există bariere de gheață. Partea estică este cea mai abruptă și are două coloane de gheață cu vârfurile plate, ce se ridică din mare
Insula Petru I () [Corola-website/Science/334758_a_336087]
-
într-o variabilă cu coeficienți în inelul A i se asociază un număr natural bine determinat, gradul acestuia. Pentru o serie formală oarecare formula 29 nu se mai poate defini noțiunea de grad, deoarece nu se știe dacă există un număr natural formula 30 astfel încât formula 31 pentru formula 32 Există însă cel mai mic număr natural formula 33 pentru care formula 34 (eventual formula 35). formula 36 Se numește "ordinul seriei formale" într-o variabilă cu coeficienți în inelul formula 37 numărul: Fie formula 39 și formula 40 două serii formale
Serie formală () [Corola-website/Science/334764_a_336093]
-
număr natural bine determinat, gradul acestuia. Pentru o serie formală oarecare formula 29 nu se mai poate defini noțiunea de grad, deoarece nu se știe dacă există un număr natural formula 30 astfel încât formula 31 pentru formula 32 Există însă cel mai mic număr natural formula 33 pentru care formula 34 (eventual formula 35). formula 36 Se numește "ordinul seriei formale" într-o variabilă cu coeficienți în inelul formula 37 numărul: Fie formula 39 și formula 40 două serii formale într-o variabilă cu coeficienți în inelul formula 41 Se definește suma și
Serie formală () [Corola-website/Science/334764_a_336093]
-
este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în vestul Transilvaniei, pe teritoriile județelor Alba (96%) și Cluj (4%). Aria naturală se întinde în extremitatea nordică a județului Alba (pe teritoriile administrative ale orașelor Aiud și Zlatna
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în vestul Transilvaniei, pe teritoriile județelor Alba (96%) și Cluj (4%). Aria naturală se întinde în extremitatea nordică a județului Alba (pe teritoriile administrative ale orașelor Aiud și Zlatna și pe cele ale comunelor Bucium, Cricău, Galda de Jos, Ighiu, Întregalde, Livezile, Meteș, Mirăslău, Mogoș, Ocoliș, Ponor, Poșaga, Râmeț, Rimetea, Sălciua și Stremț
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
Ocoliș, Ponor, Poșaga, Râmeț, Rimetea, Sălciua și Stremț) și în cea sudică a județului Cluj, pe teritoriile comunelor Băișoara, Iara și Moldovenești. Situl este străbătut de drumul național DN75 care leagă municipiul Turda de orașul Câmpeni. Instituirea regimului de arie naturală protejată (pe o suprafață de 50.064 hectare) pentru situl de importanță comunitară „” s-a făcut prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
Câmpeni. Instituirea regimului de arie naturală protejată (pe o suprafață de 50.064 hectare) pentru situl de importanță comunitară „” s-a făcut prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România). Acesta se suprapune ariei de protecție specială avifaunistică Munții Trascăului și include rezervațiile naturale: Cheile Ampoiței, Cheile Caprei, Cheile Gălzii, Cheile Geogelului, Cheile
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România). Acesta se suprapune ariei de protecție specială avifaunistică Munții Trascăului și include rezervațiile naturale: Cheile Ampoiței, Cheile Caprei, Cheile Gălzii, Cheile Geogelului, Cheile Piatra Bălții, Cheile Întregalde, Cheile Vălișoarei, Cheile Mănăstirii, Cheile Pravului, Cheile Tecșeștilor, Cheile Plaiului, Cheile Siloșului, Cheile Râmețului, Cheile Poșăgii, Cheile Runcului, Cheile Pociovaliștei, Cheile Ampoiței, Cheile Găldiței și Turcului, Iezerul
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
Craiului - Scărița-Belioara și Vânătările Ponorului. Situl de importanță comunitară „Trascău” se află în administrarea "Grupului de Acțiune Locală Munții Metaliferi, Trascău, Muntele Mare" (GAL MMTMM). Unul din obiectivele acestei asociații este cel de reconstrucție ecologică și conservare a biodiversității ariilor naturale protejate din zonă. Munții Trascului reprezintă unitatea estică a Apusenilor, zonă naturală acoperită în cea mai mare parte cu păduri de conifere, păduri de foioase, păduri de amestec, păduri în tranziție, pajiști alpine, pășuni, terenuri arabile și livezi. Aceasta este
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
în administrarea "Grupului de Acțiune Locală Munții Metaliferi, Trascău, Muntele Mare" (GAL MMTMM). Unul din obiectivele acestei asociații este cel de reconstrucție ecologică și conservare a biodiversității ariilor naturale protejate din zonă. Munții Trascului reprezintă unitatea estică a Apusenilor, zonă naturală acoperită în cea mai mare parte cu păduri de conifere, păduri de foioase, păduri de amestec, păduri în tranziție, pajiști alpine, pășuni, terenuri arabile și livezi. Aceasta este încadrată în bioregiunea geografică continentală și alpină a Carpaților Occidentali și are
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
și Măgina) și Geoagiu (cunoscut în amonte ca Valea Mănăstirii). Pe suprafața teritorială a sitului se află două lacuri importante: "Tăul Mare" (17 ha) și Ighielul (20 ha). Lacul Ighiel (suprapus ariei protejate Iezerul Ighiel) este un lac de baraj natural (format în calcare jurasice pe o bază de roci eruptive) situat pe un platou (Ciumerna) calcaros (cu doline și peșteri) fragmentat de cursurile mai multor văi. Clima este una continental-moderată, în general umedă și rece în zonele înalte, cu interferențe
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
depresionară a Poienii Aiudului. Pe vârfuri și creste predomină vânturile de vest și nord-vest. Un vânt cald și puternic (vânt de tip "foehnal") este semnalat primăvara pe crestele estice, cu extindere în direcția văii Mureșului. Situl Trascău prezintă o arie naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. În arealul sitului au fost identificate 15 tipuri de habitate (prioritare) de interes comunitar ; astfel: "Păduri de Larix decidua și
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
etajelor colinar și montan". La baza desemnării sitului se află mai multe specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești și insecte (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 - privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică sau aflate pe lista roșie a IUCN); precum și gamă variată de arbori, arbusti, ierburi și flori. Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos", lup ("Canis lupus"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară (Capreolus
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
de noapte ("Eriogaster catax"). Flora ariei protejate este una diversă, alcătuită din specii de plante (arbori, arbusti, ierburi și flori) protejate la nivel european prin aceeași "Directivă a Consiliului European 92/43/CE" din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică). Aceasta este distribuită etajat, în concordanță cu structura geologică, caracteristicile solului, climei sau altitudinii unde vegetează. Arbori și arbusti: pin de pădure ("Pinus sylvestris"), molid ("Picea abies"), zadă ("Larix decidua"), fag ("Fagus
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
Nardus stricta") și un rogoz din specia "Carex sylvatica". Presiunea antropică asupra sitului este una destul de ridicată, atât din cauza creșterii afluxlui de turiști, cât și numărului tot mai mare a caselor de vacanță construite pe suprafața zonei protejate. Vulnerabilitatea ariei naturale se datorează mai multor factori umani; astfel: drumul național DN75 ce străbate situl, turismul necontrolat (campare în locuri neamenajate, poluare cu resturi menajere, zgomot), braconajul, pășunatul la liziera pădurii, exploatările forestiere ilegale ce duc la suprimarea unor habitate, arderea vegetației
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
1424; biserica „Nașterea Maicii Domnului” - 1754 din Feneș), cetățile medievale (Liteni, Aiud), muzeele (Muzeul cu colecții arheologice din Zlatna, Muzeul de istorie din Aiud, Muzeul de etnografie și folclor) și ariile protejate sunt doar câteva din obiectivele antropice și atracțiile naturale ale turismului românesc din zona Apusenilor. Orașul Zlatna găzduiește "Festivalul internațional de Film Etnografic" (FIFE), eveniment anual ce promovează prin intermediul unor cineaști profesioniști și amatori, valorile culturale și tradițiile naționale ale țărilor participante la festival. La Aiud se desfășoară anual
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]