201,835 matches
-
concedat, la mărimea producției obținute pe terenul concedat. În România, prin Legea petrolului redevențele se calculează că procente din valoarea producției. În funcție de dimensiunea zăcământului procentele aplicate variază între 3,5% și 13,5%, atât pentru petrol, cât și pentru gazele naturale. Statul român a colectat în primele zece luni ale 2012 redevențe de circa 1,5 miliarde de lei (340 de milioane de euro), în creștere cu 9% față de perioada similară din 2011. Cea mai mare parte din această sumă, pește
Redevență () [Corola-website/Science/332106_a_333435]
-
ar putea constitui o gazdă de origine a puricelui "(Leptopsylla segnis)". Paraziții joacă un rol in regularizarea populațională, șoarecele de casa putând fi și o specie-rezervor a unor specii patogene de paraziți. Șoarecele este foarte prolific, însă are mulți dușmani naturali, fiind o pradă ușoara. Dușmanii naturali sunt mamifere carnivore precum pisica, nevăstuica, vulpea etc. dar și reptile (șarpele), sau păsări răpitoare - sturzul, barza etc. Omul îl consideră un animal dăunător care distruge recoltele și propagă diverse boli prin paraziții si
Șoarece de casă () [Corola-website/Science/332199_a_333528]
-
origine a puricelui "(Leptopsylla segnis)". Paraziții joacă un rol in regularizarea populațională, șoarecele de casa putând fi și o specie-rezervor a unor specii patogene de paraziți. Șoarecele este foarte prolific, însă are mulți dușmani naturali, fiind o pradă ușoara. Dușmanii naturali sunt mamifere carnivore precum pisica, nevăstuica, vulpea etc. dar și reptile (șarpele), sau păsări răpitoare - sturzul, barza etc. Omul îl consideră un animal dăunător care distruge recoltele și propagă diverse boli prin paraziții si dejecțiile sale, motiv pentru care omul
Șoarece de casă () [Corola-website/Science/332199_a_333528]
-
dejecțiile sale, motiv pentru care omul a dezvoltat sisteme sofisticate de eradicare. Printre primele sisteme de luptă: domesticirea pisicii, cât și utilizarea capcanelor, iar mai recent, utilizarea unor otrăvuri specifice. Șoarecele comun se reproduce in captivitate tot anul. In condiții naturale, gestațiile in timpul sezonului rece sunt mai rare. Maturitatea sexuala este atinsa la vârsta de cinci sau șase săptămâni (45 zile pentru masculi, intre 40 si 45 zile pentru femele). O femela poate avea in condiții de hrana si căldura
Șoarece de casă () [Corola-website/Science/332199_a_333528]
-
înșelăciuni. Muzica lui Puccini reflectă atît atmosfera specifică a Florența medievale cît și comicul rezultînd din împletirea diferitelor situații. Pășind pe făgașul încercat al operei bufe italiene, el a reînviat în forme muzicale moderne claritatea de stil și inspirația melodică naturală, specifică acesteia. Scenele de ansamblu sînt realizate cu o mare măiestrie printr-un recitativ melodic și o orchestrație plină de efecte comice. Amintim astfel scena cînd rudele vin pe rînd să-l roage pe Gianni Schicchi și acesta promite la
Gianni Schicchi () [Corola-website/Science/332203_a_333532]
-
Penteleu este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în sud-estul României, pe teritoriul județului Buzău. Aria naturală se întinde în partea nord-vestică a județului Buzău (la limita de graniță cu județul Covasna), pe teritoriul administrativ al comunei
Penteleu (sit SCI) () [Corola-website/Science/332211_a_333540]
-
protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în sud-estul României, pe teritoriul județului Buzău. Aria naturală se întinde în partea nord-vestică a județului Buzău (la limita de graniță cu județul Covasna), pe teritoriul administrativ al comunei Gura Teghii. Aria protejată Penteleu reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri de conifere, păduri în amestec, păduri în
Penteleu (sit SCI) () [Corola-website/Science/332211_a_333540]
-
Acesta este situat în sud-estul României, pe teritoriul județului Buzău. Aria naturală se întinde în partea nord-vestică a județului Buzău (la limita de graniță cu județul Covasna), pe teritoriul administrativ al comunei Gura Teghii. Aria protejată Penteleu reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri de conifere, păduri în amestec, păduri în tranziție, pășuni, pajiști naturale și stepe) încadrată în bioregiunea alpină a Carpaților de Curbură (aparținând lanțului carpatic al Orientalilor). Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul
Penteleu (sit SCI) () [Corola-website/Science/332211_a_333540]
-
partea nord-vestică a județului Buzău (la limita de graniță cu județul Covasna), pe teritoriul administrativ al comunei Gura Teghii. Aria protejată Penteleu reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri de conifere, păduri în amestec, păduri în tranziție, pășuni, pajiști naturale și stepe) încadrată în bioregiunea alpină a Carpaților de Curbură (aparținând lanțului carpatic al Orientalilor). Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de
Penteleu (sit SCI) () [Corola-website/Science/332211_a_333540]
-
stepe) încadrată în bioregiunea alpină a Carpaților de Curbură (aparținând lanțului carpatic al Orientalilor). Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 11.268 hectare. Situl este încadrat între râurile Bâsca Mare și Bâsca Mică și a fost
Penteleu (sit SCI) () [Corola-website/Science/332211_a_333540]
-
încadrat între râurile Bâsca Mare și Bâsca Mică și a fost creat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice, precum și a habitatelor de interes comunitar. Situl Penteleu prezintă o arie naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. În arealul sitului au fost identificate șapte tipuri de habitate naturale; astfel: Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion"); Păduri de fag
Penteleu (sit SCI) () [Corola-website/Science/332211_a_333540]
-
habitatelor de interes comunitar. Situl Penteleu prezintă o arie naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. În arealul sitului au fost identificate șapte tipuri de habitate naturale; astfel: Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion"); Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum"; Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montană ("Vaccinio-Piceetea"); Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"); Comunități de lizieră cu ierburi înalte
Penteleu (sit SCI) () [Corola-website/Science/332211_a_333540]
-
arbusti (alun, soc, cătină mică din specia "Myricaria germanica", afin, zmeur, mur, măceș), ierburi și flori. La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau endemice pentru această zonă a Carpaților de Curbură. Specii de flori și ierburi: clopoțelul de munte ("Campanula serrata"), omag galben ("Aconitum anthora"), leurdă ("Allium ursinum"), căpșunică ("Cephalanthera rubra"), crucea voinicului ("Hepatica
Penteleu (sit SCI) () [Corola-website/Science/332211_a_333540]
-
gulerat, potârniche, gaiță, graur), reptile, amfibieni, pești (mreană vânătă, zglăvoacă) și insecte (fluture-tigru, croitorul de fag, croitorul albastru, țânțarul de frunză); dintre care unele protejate prin aceeași "Directivă a Consiliului European" (anexa I-a) 92/43/ CE (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), lup cenușiu ("Canis lupus"), vulpe roșcată ("Vulpes vulpes
Penteleu (sit SCI) () [Corola-website/Science/332211_a_333540]
-
capsulă a timpului”, intenționată a spune extratereștrilor povestea oamenilor Pământului. Conținutul înregistrării a fost selectat pentru NASA de un comitet condus de Carl Sagan de la Universitatea Cornell. Sagan și asociații săi au asamblat 116 imagini și o varietate de sunete naturale, cum sunt cele produse de surf, vânt, fulger și animale (inclusiv cântecele păsărilor și balenelor). Ei au adăugat selecții muzicale din culturi și ere diferite, formule de salut vorbite în 55 de limbi clasice și moderne, precum și mesaje tipărite din partea
Discul de Aur de pe Voyager () [Corola-website/Science/332224_a_333553]
-
-și îmbunătățească mâncarea. Anna Kniper își lăsase scrierile și operele în ordine în speranța că, în viitor, se va ivi o posibilitate pentru publicarea lor. Pentru a evita distrugerea lor, fie prin incidente cum ar fi furtul, incendiile sau dezastrele naturale, fie prin confiscarea lor de către autoritățile sovietice, ea le-a finalizat în cinci exemplare care au fost lăsate în custodia unor prieteni de încredere. Nepotul ei, Ilya Safonov s-a ocupat de găsirea unei căi de a le transmite în
Anna Timiriova () [Corola-website/Science/332368_a_333697]
-
Cheile Dobrogei alcătuiesc o zonă protejată (arie de protecție specială avifaunistică) situată în Dobrogea, pe teritoriul județului Constanța. Aria naturală se află în partea central nord-estică a județului Constanța, pe teritoriile administrative ale comunelor Cogealac, Grădina, Mihail Kogălniceanu, Pantelimon, Săcele, Siliștea și Târgușor și este străbătută de drumul național DN22. Zona Cheilor Dobrogei a fost declarată Arie de Protecție Specială
Cheile Dobrogei (sit SPA) () [Corola-website/Science/332403_a_333732]
-
Hotărârea de Guvern" nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 10.929 hectare. Aceasta include rezervațiile naturale Gura Dobrogei, Peștera La Adam și Peștera Gura Dobrogei. Aria protejată reprezintă o zonă naturală (pajiști naturale, stepe, terenuri arabile, culturi, pășuni, păduri de foioase, păduri în tranziție) încadrată în bioregiune geografică stepică a Podișului Casimcei; ce adăpostește o gamă
Cheile Dobrogei (sit SPA) () [Corola-website/Science/332403_a_333732]
-
avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 10.929 hectare. Aceasta include rezervațiile naturale Gura Dobrogei, Peștera La Adam și Peștera Gura Dobrogei. Aria protejată reprezintă o zonă naturală (pajiști naturale, stepe, terenuri arabile, culturi, pășuni, păduri de foioase, păduri în tranziție) încadrată în bioregiune geografică stepică a Podișului Casimcei; ce adăpostește o gamă variată de floră (halofilă, higrofilă, mezohigrofilă) și asigură condiții de găzduire, hrană și cuibărit pentru
Cheile Dobrogei (sit SPA) () [Corola-website/Science/332403_a_333732]
-
parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 10.929 hectare. Aceasta include rezervațiile naturale Gura Dobrogei, Peștera La Adam și Peștera Gura Dobrogei. Aria protejată reprezintă o zonă naturală (pajiști naturale, stepe, terenuri arabile, culturi, pășuni, păduri de foioase, păduri în tranziție) încadrată în bioregiune geografică stepică a Podișului Casimcei; ce adăpostește o gamă variată de floră (halofilă, higrofilă, mezohigrofilă) și asigură condiții de găzduire, hrană și cuibărit pentru mai multe
Cheile Dobrogei (sit SPA) () [Corola-website/Science/332403_a_333732]
-
adusă și în Europa pentru producerea de mătase, si acum se găsește în Austria, Italia de nord-est și în Peninsula Balcanică (chiar si in România). "" a fost folosită Japonia pentru mai mult de 1000 de ani. Molia produce o mătase naturală albă, care nu se vopsește prea bine, dar este foarte rezistență și elastică. Acum este foarte rară și scumpă. Are o anvergură de 110-150 mm. Adulții zboară între lunile august și septembrie într-o singură generație (depinzând de locație). Larvele
Antheraea yamamai () [Corola-website/Science/332446_a_333775]
-
alcătuiesc un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în sudul Transilvaniei, pe teritoriul județului Sibiu. Aria naturală se întinde în partea central-vestică a județului Sibiu, pe teritoriul administrativ al comunelor Slimnic, Șura Mare și Șura Mică, în
Insulele stepice Șura Mică - Slimnic () [Corola-website/Science/332440_a_333769]
-
scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în sudul Transilvaniei, pe teritoriul județului Sibiu. Aria naturală se întinde în partea central-vestică a județului Sibiu, pe teritoriul administrativ al comunelor Slimnic, Șura Mare și Șura Mică, în apropiere de drumul național DN14, care leagă municipiul Sibiu de Copșa Mică. Aria protejată reprezintă o zonă naturală (păduri de
Insulele stepice Șura Mică - Slimnic () [Corola-website/Science/332440_a_333769]
-
Sibiu. Aria naturală se întinde în partea central-vestică a județului Sibiu, pe teritoriul administrativ al comunelor Slimnic, Șura Mare și Șura Mică, în apropiere de drumul național DN14, care leagă municipiul Sibiu de Copșa Mică. Aria protejată reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, pășuni, pajiști naturale, stepe, vii și livezi) încadrată în bioregiunea continentală din sud-vestul Podișului Transilvaniei. Situl se întinde în bazinul hidrografic superior al râului Olt (brăzdat de cursurile văilor: Slimnic, Șarba, "Valea Plopilor" și "Valea Șerpuită") și
Insulele stepice Șura Mică - Slimnic () [Corola-website/Science/332440_a_333769]
-
partea central-vestică a județului Sibiu, pe teritoriul administrativ al comunelor Slimnic, Șura Mare și Șura Mică, în apropiere de drumul național DN14, care leagă municipiul Sibiu de Copșa Mică. Aria protejată reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, pășuni, pajiști naturale, stepe, vii și livezi) încadrată în bioregiunea continentală din sud-vestul Podișului Transilvaniei. Situl se întinde în bazinul hidrografic superior al râului Olt (brăzdat de cursurile văilor: Slimnic, Șarba, "Valea Plopilor" și "Valea Șerpuită") și a fost creat în scopul protejării
Insulele stepice Șura Mică - Slimnic () [Corola-website/Science/332440_a_333769]