201,835 matches
-
iulie și este compusă din 5-12 (maximum 20) ouă care au o dimensiune medie de 22 x 45 mm. În Crimeea ponta este depusă de la mijlocul lunii iunie până la începutul lunii iulie. Ponta este depusă în locuri ascunse: în cavități naturale din sol, uneori - în scorburile sau crăpăturile trunchiurilor arborilor. Puii eclozează în prima jumătate a lunii septembrie și ating o lungime de 22-23 cm (fără coadă) la eclozare. Maturitatea sexuală este atinsă la 3-4 ani. Au fost raportate cazuri izolate
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
Anexa II, unde este menționată ca "Coluber jugularis"), Directiva Europeană 92/43/EEC a Consiliului Comunităților Europene (Anexa IV, unde este menționată ca "Coluber jugularis") și de asemenea de Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări ulterioare (Anexele IV A și IV B, unde este menționată ca "Coluber caspius"), fiind considerată o specie de interes comunitar și național care necesită o protecție
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
menționată ca "Coluber jugularis"), Directiva Europeană 92/43/EEC a Consiliului Comunităților Europene (Anexa IV, unde este menționată ca "Coluber jugularis") și de asemenea de Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări ulterioare (Anexele IV A și IV B, unde este menționată ca "Coluber caspius"), fiind considerată o specie de interes comunitar și național care necesită o protecție strictă.
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
contextul intervenției armate ruse în Ucraina din 2014, ca acest proiect de colaborare transfrontalieră să servească unor noi scopuri. Acestea s-au materializat prin mecanismul de interconectare a României cu Republica Moldova și Ucraina prin intermediul infrastructurii de energie electrică și gaze naturale, cel de conectare cu Euroregiunea Dunărea de Jos, sau cel de resuscitare a unor oportunități mai vechi privind coridoarele de transport. Semnarea Acordului de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană și a celui similar în ceea ce privește Ucraina, a crescut potențialul euroregiunii și a
Euroregiunea Prutul de Sus () [Corola-website/Science/333892_a_335221]
-
vestul Iranului. În România este o specie protejată și a fost găsit în județele Galați (Movileni, Furceni), Tulcea (Măcin, Greci, Vârful Țuțuiatul din munții Măcin, Atmagea, Tulcea), Constanța (Gura Dobrogei, Cernavodă, Medgidia, Constanța, Valul lui Traian, Agigea, Tuzla), Buzău (Rezervația Naturală Vulcanii Noroioși Pâclele Mari). În Republica Moldova se întâlnește în regiunea cursului inferior al Nistrului și cel al Prutului, până la sectoarele Leova și Ștefan-Vodă. trăiește în regiunile de stepă și silvostepă, în semideșerturi pietroase și în pajiștile premontane și montane fiind
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
apoi eliminate în afară. În căutarea ouălor de păsări vizitează regulat cuiburile și adăposturile pentru păsări, cățărându-se sus în copaci. Paraziții acestui șarpe sunt acantocefalul "Echinorhynchus oligacanthus" (= "Oligacanthorhynchus oligacanthus") , nematodul "Ascaris cephaloptera" , trematodul "Plagiorchis sauromates" , protozoarul "Haemogregarina". Printre dușmanii naturali care se hrănesc cu acești șerpi se numără păsările răpitoare: șorecarul comun ("Buteo buteo"), șerparul ("Circaetus gallicus"), stârcul cenușiu ("Ardea cinerea"), eretele de stuf ("Circus aeruginosus"), codalbul ("Haliaeetus albicilla"), barza albă ("Ciconia ciconia"); vulpile, mamiferele carnivore din genul "Mustela" (herminele
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
de la Berna" (Anexa II, unde este menționată ca "Elaphe quatuorlineata"), Directiva Europeana 92/43/EEC a Consiliului Comunităților Europene (Anexele II și IV, unde este menționată ca "Elaphe quatuorlineata"), Legea nr. 462/2001, emisă de Parlamentul României, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice (Anexele III și IV, unde este menționată ca "Elaphe quatuorlineata") și Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2007 (unde este menționată ca "Elaphe quatuorlineata") privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
unde este menționată ca "Elaphe quatuorlineata"), Directiva Europeana 92/43/EEC a Consiliului Comunităților Europene (Anexele II și IV, unde este menționată ca "Elaphe quatuorlineata"), Legea nr. 462/2001, emisă de Parlamentul României, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice (Anexele III și IV, unde este menționată ca "Elaphe quatuorlineata") și Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2007 (unde este menționată ca "Elaphe quatuorlineata") privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice (Anexele III și IV, unde este menționată ca "Elaphe quatuorlineata") și Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2007 (unde este menționată ca "Elaphe quatuorlineata") privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări ulterioare, fiind considerată o specie de interes comunitar care necesită o protecție strictă (Anexa IV A) și a cărei conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice (Anexele III și IV, unde este menționată ca "Elaphe quatuorlineata") și Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2007 (unde este menționată ca "Elaphe quatuorlineata") privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări ulterioare, fiind considerată o specie de interes comunitar care necesită o protecție strictă (Anexa IV A) și a cărei conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare (Anexa III).
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
o platformă-program a Organizației Națiunilor Unite care facilitează utilizarea tehnologiilor spațiale pentru gestionarea dezastrelor și intervenții de urgență . Este un program implementat de către United Nations Office for Outer Space Affairs (Biroul ONU pentru probleme spațiale) (OOSA). Vulnerabilitatea globală în fața dezastrelor naturale ar putea crește pe măsură ce impactul schimbărilor climatice și procesele de degradare ale solului se accentuează, toate acestea pe fondul unei creșteri rapide a populației. Cutremure, inundații, furtuni și alte pericole naturale provocă perturbări masive la nivelul societății și suprasolicită sistemele
UN-SPIDER () [Corola-website/Science/333939_a_335268]
-
ONU pentru probleme spațiale) (OOSA). Vulnerabilitatea globală în fața dezastrelor naturale ar putea crește pe măsură ce impactul schimbărilor climatice și procesele de degradare ale solului se accentuează, toate acestea pe fondul unei creșteri rapide a populației. Cutremure, inundații, furtuni și alte pericole naturale provocă perturbări masive la nivelul societății și suprasolicită sistemele economice naționale. Pierderi considerabile de vieți omenești și de proprietăți ar putea fi evitate printr-o mai bună informare cu privire la riscul și debutul dezastrelor, printr-o evaluare detaliată a riscurilor, o
UN-SPIDER () [Corola-website/Science/333939_a_335268]
-
America Latină, Caraibe, Africa, Asia și regiunea Pacificului. UN-SPIDER definește consolidarea capacităților ca procesul de a facilita ranfonsarea competenței indivizilor, a echipei, și a agențiilor în ceea ce privește utilizarea informațiilor spațiale pentru a preveni, atenua, și răspunde eficient la provocările generate de pericolele naturale și crizele umanitare asociate. Eforturile UN-SPIDER de consolidare a capacităților includ patru tipuri de activități complementare: Furnizarea de consiliere către instituții și guverne referitoare la utilizarea de informații spațiale pentru suportul întregului ciclu de management, facilitarea accesului la astfel de
UN-SPIDER () [Corola-website/Science/333939_a_335268]
-
de sub 1 an, în particular la cei sub 6 luni care sunt prea mici pentru a fi complet vaccinați [9].Dispariția imunității după vaccinare sau infecție, combinată cu absența rapelurilor (“boosters”) regulate, fie sub forma celor vaccinale, fie a expunerii naturale la B. pertussis - din cauza circulației scăzute a bacteriei în populațiile corect vaccinate - s-a sugerat că ar explica această deplasare în distribuția bolii către grupe de vârstă mai mari [11,12,13].Creșterea gradului de conștientizare în rândul medicilor privind
Tuse convulsivă () [Corola-website/Science/333908_a_335237]
-
la Convenția de la Berna (Anexa II, unde este menționată ca "Elaphe longissima"), Directiva Europeana 92/43/EEC a Consiliului Comunităților Europene (Anexa IV, unde este menționată ca "Elaphe longissima"), Legea nr. 462/2001, emisă de Parlamentul României, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice (Anexa IV, unde este menționată ca "Elaphe longissima") și Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată
Șarpele lui Esculap () [Corola-website/Science/333940_a_335269]
-
Anexa II, unde este menționată ca "Elaphe longissima"), Directiva Europeana 92/43/EEC a Consiliului Comunităților Europene (Anexa IV, unde este menționată ca "Elaphe longissima"), Legea nr. 462/2001, emisă de Parlamentul României, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice (Anexa IV, unde este menționată ca "Elaphe longissima") și Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări
Șarpele lui Esculap () [Corola-website/Science/333940_a_335269]
-
nr. 462/2001, emisă de Parlamentul României, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice (Anexa IV, unde este menționată ca "Elaphe longissima") și Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări ulterioare (Anexa IVA, unde este menționată ca "Elaphe longissima"), fiind considerată o specie de interes comunitar ce necesită o protecție strictă. Esculap, zeul medicinii în mitologia
Șarpele lui Esculap () [Corola-website/Science/333940_a_335269]
-
de Parlamentul României, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice (Anexa IV, unde este menționată ca "Elaphe longissima") și Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări ulterioare (Anexa IVA, unde este menționată ca "Elaphe longissima"), fiind considerată o specie de interes comunitar ce necesită o protecție strictă. Esculap, zeul medicinii în mitologia greacă, purta în mâna
Șarpele lui Esculap () [Corola-website/Science/333940_a_335269]
-
vestică poziție a marii construcții defensive. Sedanul era parte a Liniei Maginot extinsă, care se întindea spre nord în spatele râului Meuse. Între Sedan și La Ferté se afla breșa Stenay, o întindere de teren neprotejată de lucrări defensive sau obstabole naturale. Mai mulți generali francezi au insistat pentru întărirea acestui sector, fără să se ia în considerație și fortificarea Sedanului. În timp ce francezii construiau fortificațiile, avioanele de recunoaștere ale "Luftwaffe" au urmărit continuu lucrările, serviciile de informații germane fiind ținute la curent
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]
-
Cheile Cernei alcătuiesc o arie protejată (sit de importanță comunitară) situată în sud-vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Hunedoara. Aria naturală este situată în Munții Poiana Rusca (grupare montană aparținând lanțului Carpatic al Occidentalilor), în vestul județului Hunedoara, pe teritoriile administrative ale comunelor Bunila, Lunca Cernii de Jos și Toplița. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului
Cheile Cernei (sit SCI) () [Corola-website/Science/333950_a_335279]
-
județului Hunedoara, pe teritoriile administrative ale comunelor Bunila, Lunca Cernii de Jos și Toplița. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 577 hectare. Aceasta include rezervatia naturală omonima (2 ha). Situl reprezintă o arie naturală (abrupturi stâncoase
Cheile Cernei (sit SCI) () [Corola-website/Science/333950_a_335279]
-
1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 577 hectare. Aceasta include rezervatia naturală omonima (2 ha). Situl reprezintă o arie naturală (abrupturi stâncoase, păduri de foioase, păduri în tranziție, păduri caducifoliate, pajiști ameliorate, pășuni, râuri) încadrată în bioregiunea alpina a Munților Apuseni. Din punct de vedere geologic acesta prezintă în mare parte o
Cheile Cernei (sit SCI) () [Corola-website/Science/333950_a_335279]
-
de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 577 hectare. Aceasta include rezervatia naturală omonima (2 ha). Situl reprezintă o arie naturală (abrupturi stâncoase, păduri de foioase, păduri în tranziție, păduri caducifoliate, pajiști ameliorate, pășuni, râuri) încadrată în bioregiunea alpina a Munților Apuseni. Din punct de vedere geologic acesta prezintă în mare parte o zonă de cheiuri (versanți abrupți) săpate în roci
Cheile Cernei (sit SCI) () [Corola-website/Science/333950_a_335279]
-
în mare parte o zonă de cheiuri (versanți abrupți) săpate în roci metamorfice (gnaise și feldspați) de apele râului Cerna. Relieful petrografic este dezvoltat pe șisturi cristaline; roci aparținând cristalinului getic din "seria Sebeș-Lotru". Situl Cheile Cernei prezintă o arie naturală ce adăpostește elemente rare de floră spontană și fauna sălbatică specifice sud-vestului Apusenilor. Acesta dispune de un habitat natural prioritar din clasa (9130) "Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum". La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice (mamifere
Cheile Cernei (sit SCI) () [Corola-website/Science/333950_a_335279]
-
baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice (mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești) și floristice (arbori, arbuști, ierburi și flori) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos", cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), râs ("Lynx lynx"), șoarecele
Cheile Cernei (sit SCI) () [Corola-website/Science/333950_a_335279]