201,835 matches
-
mic ("Leuciscus leuciscus"), lipan ("Thymallus thymallus"), păstrăv de munte ("Salmo trutta fario"). În arealul sitului este semnalată prezenta câtorva rarități floristice, printre care unele protejate prin aceeași "Directivă a CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică. Arbori și arbuști: gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), ulm de munte ("Ulmus gablra"), tei pucios ("Tilia cordata"), cireș sălbatic ("Prunus
Cheile Cernei (sit SCI) () [Corola-website/Science/333950_a_335279]
-
Pixar specificând foarte clar în acest caz să nu se folosească actori români pentru dublarea personajului Pilotul Brazilian, ci să fie căutată o vedetă de televiziune care să fie originară din Spania și să poată reda inflexiunile personajului în mod natural. Au dublat în limba română: Alte voci: Studio dublaj: AGER FILM Regie dialog: Radu Apostol Traducere: Bianca Adam Regie muzicală/ Adaptare cântece: Radu Apostol Tehnicieni: Florin Dinu, Linda Șaitoș Asistența producție: Monica Pricob Studio mixaj: Shepperton Internațional Coordonator artistic al
Întors pe dos (film) () [Corola-website/Science/333946_a_335275]
-
probleme de percepție în rândul copiilor, dar maturii vor varsă mai mult decât câteva lacrimi," a remarcat Richard Lawson de la "Vanity Fair". De la "The Guardian", Peter Bradshaw a simțit filmul ca fiind "o bine dispunere în masă și o animație naturală ", considerând-o puțin inferioară în comparație cu ceea ce Pixar are mai bun de oferit. Odată ce filmul a fost lansat la nivel mondial, a continuat să primească ovații de la critici și păreri foarte pozitive. A. O. Scott de la "The New York Times" vede filmul că o
Întors pe dos (film) () [Corola-website/Science/333946_a_335275]
-
este o arie protejată (sit de importanță comunitară) situată în nord-vestul Olteniei, pe teritoriul județului Vâlcea. Aria naturală este situată în extremitatea nord-vestică a județului Vâlcea (în apropierea limitei de granița cu județele Sibiu și Hunedoara), pe teritoriul administrativ al comunei Malaia, în imediata apropiere de drumul județean (DJ701D) care leagă satul Ciungetu de drumul național DN7A. Zona
Târnovu Mare - Latorița () [Corola-website/Science/333964_a_335293]
-
imediata apropiere de drumul județean (DJ701D) care leagă satul Ciungetu de drumul național DN7A. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 1.366 hectare. Aceasta include rezervatia naturală Pădurea Latorița (7,10 ha). Situl reprezintă o arie
Târnovu Mare - Latorița () [Corola-website/Science/333964_a_335293]
-
din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 1.366 hectare. Aceasta include rezervatia naturală Pădurea Latorița (7,10 ha). Situl reprezintă o arie naturală (păduri de conifere, păduri de foioase, păduri în amestec, pajiști naturale, pășuni, stepe, abrupruri stâncoase, culmi rotunjite, depresiuni și vai) încadrată în bioregiunea alpina a Munților Căpățânii (grupa muntoasă a
Târnovu Mare - Latorița () [Corola-website/Science/333964_a_335293]
-
protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 1.366 hectare. Aceasta include rezervatia naturală Pădurea Latorița (7,10 ha). Situl reprezintă o arie naturală (păduri de conifere, păduri de foioase, păduri în amestec, pajiști naturale, pășuni, stepe, abrupruri stâncoase, culmi rotunjite, depresiuni și vai) încadrată în bioregiunea alpina a Munților Căpățânii (grupa muntoasă a Munților Șureanu-Parâng-Lotrului, aparținând de lanțului carpatic al Meridionalilor), ce cuprinde
Târnovu Mare - Latorița () [Corola-website/Science/333964_a_335293]
-
ecologice europene Natură 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 1.366 hectare. Aceasta include rezervatia naturală Pădurea Latorița (7,10 ha). Situl reprezintă o arie naturală (păduri de conifere, păduri de foioase, păduri în amestec, pajiști naturale, pășuni, stepe, abrupruri stâncoase, culmi rotunjite, depresiuni și vai) încadrată în bioregiunea alpina a Munților Căpățânii (grupa muntoasă a Munților Șureanu-Parâng-Lotrului, aparținând de lanțului carpatic al Meridionalilor), ce cuprinde o mare parte a Munților Lătoriței, Masivul Târnovu (dezvoltat pe roci
Târnovu Mare - Latorița () [Corola-website/Science/333964_a_335293]
-
Munților Șureanu-Parâng-Lotrului, aparținând de lanțului carpatic al Meridionalilor), ce cuprinde o mare parte a Munților Lătoriței, Masivul Târnovu (dezvoltat pe roci metamorfice) și bazinului superior al râului Petrimanu (unul din afluenții de stânga ai Latoriței). Situl dispune de 10 habitate naturale de interes comunitar ("Păduri de Larix decidua și Pinus cembra din regiunea montană"; "Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană"; "Tufărișuri alpine și boreale"; "Vegetație lemnoasa cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane"; "Pajiști calcifile alpine și subalpine
Târnovu Mare - Latorița () [Corola-website/Science/333964_a_335293]
-
de floră spontană și fauna sălbatică rară. La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice (mamifere, păsări, reptile, amfibieni) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos", capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), cerb ("Cervus elaphus"), căprior ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), mistreț ("Sus scrofa
Târnovu Mare - Latorița () [Corola-website/Science/333964_a_335293]
-
muralis"), sălămâzdra de uscat ("Salamandra salamandra"), broască verde de pădure ("Rană esculenta"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broască roșie de pădure ("Rană dalmatina"), broască verde de pădure ("Rană esculenta"), broască roșie de munte ("Rană temporaria"), sălămâzdră de uscat ("Salamandra salamandra"). Floră ariei naturale este una diversificata, alcătuită arbori, arbuști, ierburi și flori; printre care se află specii ocrotite prin aceeași "Directivă a Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992; astfel: Arbori și arbuști cu specii de: molid ("Picea abies"), zada ("Larix
Târnovu Mare - Latorița () [Corola-website/Science/333964_a_335293]
-
este o zonă protejată (arie de protecție specială avifaunistică - SPA) situată în estul Moldovei, pe teritoriul județului Iași. Aria naturală se află în sud-estul județului Iași, pe teritoriile administrative ale comunelor Bârnova, Ciurea, Comarna, Dobrovăț, Grajduri, Schitu Duca și Tomești; și este străbătută de drumul național DN24 care leagă municipiul Vaslui de Iași. Situl „” a fost declarat arie de protecție
Pădurea Bârnova () [Corola-website/Science/333978_a_335307]
-
protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 12.887 hectare. Acesta se suprapune în mare parte sitului de importanță comunitară Pădurea Bârnova - Repedea și include rezervațiile naturale Locul fosilifer Dealul Repedea, Poiana cu Schit, Poieni - Cărbunăriei și Pădurea Pietrosu. Aria protejată încadrată în bioregiunea continentală a Podișului Central Moldovenesc, reprezintă o zonă (păduri de foioase, păduri în tranziție, pășuni, pajiști, terenuri arabile, cursuri de apă tributare râului
Pădurea Bârnova () [Corola-website/Science/333978_a_335307]
-
punctuație. Ultimele lecții ale acestei părți cuprindeau și primele texte mai elaborate, în versuri și proză. Partea a treia conținea istorioare morale, fabule poezii și proverbe. Bucățile de citire care predominau erau fie cu rol moralizator ori care descriiau fenomene naturale, subiecte din literatura populară sau aflate în legătură cu probleme din viata de zi cu zi. Se găseeu și unele texte (precum "Mărirea strămoșilor", "Ștefan cel Mare și șoimul", "Unirea face puterea", "Patriea mea") care tratau probleme ținând de statul român și
Metodă nouă de scriere și cetire () [Corola-website/Science/333976_a_335305]
-
nivelul anti-viitură. În urma trecerii unui vast ciclon atmosferic de înălțime (23-25 iunie), în bazinele hidrografice ale rîurilor Prut și Nistru din regiunea Carpaților au căzut ploi torențiale puternice și foarte puternice, care au format valul maximal al viiturii. Acest fenomen natural în perioada iunie-iulie a provocat o viitură de lungă durată în rîurile Nistru și Prut pe teritoriul RM. Începând cu 24 iunie mărirea debitului de apă deversat a dus la umezirea, surparea și ruperea digurilor, provocând ieșirea apei în luncă
Inundațiile din Republica Moldova (2010) () [Corola-website/Science/333977_a_335306]
-
este o zonă protejată (sit de importanță comunitară - SCI) situată în estul Moldovei, pe teritoriul județului Iași. Aria naturală se află în sud-estul județului Iași, pe teritoriile administrative ale comunelor Bârnova, Ciurea, Comarna, Dobrovăț, Grajduri, Mogoșești, Scânteia, Schitu Ducă și Tomești; și pe cel al municipiului Iași. Aceasta este străbătuta de drumul național DN24 care leagă municipiul Vaslui de
Pădurea Bârnova - Repedea () [Corola-website/Science/333987_a_335316]
-
Iași. Aceasta este străbătuta de drumul național DN24 care leagă municipiul Vaslui de Iași. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 12.216 hectare. Situl se suprapune ariei de protecție specială avifaunistică Pădurea Bârnova și include rezervațiile
Pădurea Bârnova - Repedea () [Corola-website/Science/333987_a_335316]
-
protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 12.216 hectare. Situl se suprapune ariei de protecție specială avifaunistică Pădurea Bârnova și include rezervațiile naturale: Locul fosilifer Dealul Repedea, Poiana cu Schit, Poieni - Cărbunăriei și Pădurea Pietrosu. Situl reprezintă o arie naturală (păduri de foioase, păduri în tranziție, pășuni, pajiști, terenuri arabile, pâraie tributare văii Bârladului) încadrată în bioregiunea continentală a Podișului Central Moldovenesc; ce
Pădurea Bârnova - Repedea () [Corola-website/Science/333987_a_335316]
-
și se întinde pe o suprafață de 12.216 hectare. Situl se suprapune ariei de protecție specială avifaunistică Pădurea Bârnova și include rezervațiile naturale: Locul fosilifer Dealul Repedea, Poiana cu Schit, Poieni - Cărbunăriei și Pădurea Pietrosu. Situl reprezintă o arie naturală (păduri de foioase, păduri în tranziție, pășuni, pajiști, terenuri arabile, pâraie tributare văii Bârladului) încadrată în bioregiunea continentală a Podișului Central Moldovenesc; ce adăpostește și conserva o gamă diversă de floră spontană și fauna sălbatică. Aria naturală dispune de două
Pădurea Bârnova - Repedea () [Corola-website/Science/333987_a_335316]
-
reprezintă o arie naturală (păduri de foioase, păduri în tranziție, pășuni, pajiști, terenuri arabile, pâraie tributare văii Bârladului) încadrată în bioregiunea continentală a Podișului Central Moldovenesc; ce adăpostește și conserva o gamă diversă de floră spontană și fauna sălbatică. Aria naturală dispune de două tipuri de habitate naturale ("Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum" și "Păduri dacice de stejar și carpen") ce asigură condiții de hrană și viețuire mai multor specii de mamifere mici, păsări și insecte și protejează elemente floristice
Pădurea Bârnova - Repedea () [Corola-website/Science/333987_a_335316]
-
păduri în tranziție, pășuni, pajiști, terenuri arabile, pâraie tributare văii Bârladului) încadrată în bioregiunea continentală a Podișului Central Moldovenesc; ce adăpostește și conserva o gamă diversă de floră spontană și fauna sălbatică. Aria naturală dispune de două tipuri de habitate naturale ("Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum" și "Păduri dacice de stejar și carpen") ce asigură condiții de hrană și viețuire mai multor specii de mamifere mici, păsări și insecte și protejează elemente floristice rare. La baza desemnării sitului se află
Pădurea Bârnova - Repedea () [Corola-website/Science/333987_a_335316]
-
protejează elemente floristice rare. La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice (mamifere, reptile, amfibieni, păsări, insecte); dintre care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: Mamifere cu specii de: popândău european ("Spermophilus citellus"), liliac cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul lui Brandt ("Myotis brandtii
Pădurea Bârnova - Repedea () [Corola-website/Science/333987_a_335316]
-
al stejarului ("Morimus funereus"), croitorul mare al stejarului ("Cerambyx cerdo"), rădașca ("Lucanus cervus"), cărăbuș ("Cărăbuș variolosus"), cărăbuș cu corn ("Bolbelasmus unicornis"), gândac de apă ("Rhysodes sulcatus") și două specii de fluturi: "Callimorpha quadripunctaria" (fluturele-tigru) și "Gortyna borelii lunata". Floră ariei naturale este una diversificata, alcătuită arbori, arbuști, ierburi și flori; printre care se află specii ocrotite prin aceeași "Directivă a Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992; astfel: Arbori și arbuști cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus
Pădurea Bârnova - Repedea () [Corola-website/Science/333987_a_335316]
-
este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în Transilvania, pe teritoriul județului Cluj. Aria naturală se întinde în estul județului Cluj, pe teritoriile administrative ale comunelor Bonțida, Căianu, Fizeșu Gherlii, Jucu, Pălatca, Sic și Țaga și
Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida () [Corola-website/Science/333999_a_335328]
-
în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în Transilvania, pe teritoriul județului Cluj. Aria naturală se întinde în estul județului Cluj, pe teritoriile administrative ale comunelor Bonțida, Căianu, Fizeșu Gherlii, Jucu, Pălatca, Sic și Țaga și este străbătută de drumul județean (DJ109D) care leagă localitatea Jucu de Sus de Nicula. Zona a fost declarată sit
Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida () [Corola-website/Science/333999_a_335328]