20,178 matches
-
au venit mai puțini" (Giurescu, 1942, p. 47). Pe lângă faptul că colonizarea nu s-a făcut cu oameni aduși "din Roma și din Italiia" (Micu, 1995, p. 36) [1805], teza originii nobile a coloniștilor primește o lovitură de grație prin afirmația că "unii coloniști nu erau romanizați [!] [...] alții vorbiau grecește [...] dar marea lor mulțime erau romanizați" (Floru, 1923, p. 17, subl. n.). Continuitatea. Teza continuității nu a suferit nicio modificare demnă de semnalat după ce a fost schițată în tradiția cronicărească și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1861, p. 42). Permanența politică românească se manifestă mai degrabă printr-o statalitate difuză și împrăștiată în cnezate și voievodate. În aceste forme de organizare politică locală este depusă și perpetuată istoric statalitatea românească. Cu greu poate fi găsită o afirmație explicită care să enunțe continuitatea istorică a statului românesc, de genul celor făcute de Heliade. Mult mai precaute, aserțiunile ce vizează continuitatea politică românească se înscriu mai degrabă în prelungirea tezei "Romaniilor populare" postulată de N. Iorga. Unitatea. Procesul de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
forma unor contradicții manifeste, între naționalismul pătimaș și rigorile criticismului istoriografic. După ce într-un pasaj al lucrării este demonstrată cu maximum de detașament emoțional și luciditate critică imposibilitatea existenței conștiinței naționale în epoca premodernă, tentația naționalistă își revendică tributul în afirmații precum "România Mare, visul de o mie de ani al tuturor Românilor, era înfăptuită" (Tafrali, 1935, p. 424). Întreaga literatură didactică a interbelicului se zbate pentru a acomoda această tensiune inconciliabilă între ispita naționalismului angajat și constrângerea detașării critice. Soluția
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
că "cucerirea Daciei de Romani a fost oarecum o greșală din punctul de vedere al ușurinței apărării hotarelor lor. Dunărea era cel mai bun hotar, care se putea lesne apăra" (Tafrali, 1935, p. 63). Inferența logică ce derivă din această afirmație este că poporul român este produsul secundar al unei erori de politică militară. De asemenea, mitul românilor ca botezatori ai barbarilor, chiar dacă nu este atacat frontal, este abandonat, întrucât manualele critice insistă asupra faptului că creștinismul s-a iradiat în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care afirmă că Mihai nu putea fi în niciun caz fiul legitim al lui Pătrașcu cel Bun. Aureola originii sale nobile este iremediabil știrbită prin stabilirea descendenței materne a lui Mihai dintr-o "vânzătoare de rachiu" (Panaitescu, 1936, p. 17). Afirmația că Mihai s-ar trage dintr-o "rachieriță" l-a exasperat în așa măsură pe N. Iorga încât patriarhul istoriografiei românești a denunțat "școala nouă de istorie" care își permitea să enunțe asemenea blasfemii drept antinațională. Panaitescu a mai afirmat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și derivativul acestuia, "asigurarea policalificării" ca singura posibilitate de "dezvoltare multilaterală a personalității umane". Comparativ cu legea din 1948, vădit pro-sovietică, reformele învățământului din 1968 și 1978 reintroduc patriotismul ca deziderat al procesului educațional. Legea din 1968, mai timidă în afirmații cu tentă națională, menționează printre scopurile învățământului și "cultivarea dragostei față de patrie și popor" (art. 1), ca premisă afectivă în vederea "dezvoltării națiunii noastre socialiste [și] înflorirea patriei". Naționalismul socialist ale cărui prime elemente germinative sunt prezente în această formulare este
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
origine cât mai nobilă, închipuindu-și că trăsăturile sale de astăzi derivă din cele ale străbunilor care i-au dat naștere" (Mitu et al., 1999, p. 8). Cadrul de referință în interiorul căruia se discută problematica originii românilor este completat de afirmația că "în fiecare dintre aceste mituri etnogenetice există atât o doză importantă de adevăr științific, cât și o mare dorință a popoarelor respective de a avea certitudini cu privire la originea lor" (p. 8). Pe baza acestui fundal teoretic, autorii invită cititorii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
să desființeze teoriile imigraționiste formulate de istoricii austro-ungari în privința etnogenezei poporului român, manualul invită cititorii să descopere "cum sună povestea originilor românilor" (p. 8), intitulând capitolul cu pricina "Etnogeneza: cum își imaginează românii originea poporului lor" (p. 10, subl. n.). Afirmația care a scandalizat publicul format în spirit patriotic, generând un val de proteste care s-a finalizat cu cenzurarea manualului este următoarea: "ca orice mit al originilor, povestea formării neamului nostru, rod al căsătoriilor dintre bărbații romani și femeile dace
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nerezolvate" (p. 3). Mai mult, introducerea ia forma unui "Avertisment" adresat elevului, în care acesta este atenționat asupra faptului că manualul nu pretinde să soluționeze mănunchiul de contradicții nerezolvate încuibate în trecutul românesc. Apoi, arătând permeabilitatea ideologică a istoriei prin afirmația că "fiecare generație învață/scrie Istoria românilor în raport cu propriile aspirații", autorii definesc menirea manualului ca fiind aceea de a răspunde unei "nevoi de seninătate" (p. 3). 3.6.5. Memoria istorică românească "sub specie Europaea" "Politica regretelor" paradigma etică europeană
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
-le transmise în procesul educațional, N=5.861 Sursa: baza de date "Implicarea civică și politică a tinerilor" (Fundația pentru o Societate Deschisă, 2010). Elevii au fost rugați să încercuiască măsura în care sunt sau nu de acord cu următoarele afirmații (ierarhizate în ordine descrescătoare în funcție de răspunsurile elevilor în urma analizei datelor): 1. La școală am învățat să lucrez în grup, împreună cu alți elevi (codat "spirit de echipă"). 2. La școală am învățat cum să acționez pentru protejarea mediului înconjurător (codat "ecologism
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
preocupare internațională"). Figura 14. Calitățile "bunului cetățean", N=5.861 Sursa: Baza de date "Implicarea civică și politică a tinerilor" (Fundația pentru o Societate Deschisă, 2010). Elevii au fost rugați să încercuiască în ce măsură sunt sau nu de acord cu următoarele afirmații (opțiunile au fost ierarhizate în ordine descrescătoare în funcție de răspunsurile elevilor în urma analizei datelor): Un bun cetățean...? 1) respectă legile; 2) ar fi dispus să lupte pentru apărarea țării; 3) participă la activități care urmăresc protejarea mediului înconjurător; 4) este patriot
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
probatoriu întocmit în urma unor penetrante analize lingvistice, potrivit căreia "sistemul nostru conceptual ordinar, prin prisma căruia gândim cât și acționăm, are o natură fundamental metaforică" (Lakoff și Johnson, 1980, p. 3), avem motive serioase pentru a extinde jurisdicția validității acestei afirmații astfel încât să cuprindă înăuntrul limitelor sale și "sistemul conceptual extraordinar" pe care oamenii îl utilizează în momentele de reflecție teoretică sub forma discursului științific. Metaforele sunt inescapabile nu doar în vorbirea curentă a vieții mundane, ci și în limbajul conceptual
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
numai din punctul de vedere al înțelesului. S-a văzut că relația aceasta e un caz particular al relației de subordonare. Când spunem că un cuvânt A exprimă obiectul asupra căruia se răsfrânge acțiunea redată printr-un cuvânt B, această afirmație privește conținutul relației dintre A și B ; când spunem că B impune lui A să fie la un anumit caz, afirmația privește forma relației dintre A și B. Relația are diverse conținuturi și diverse forme; există totuși un element constant
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
Când spunem că un cuvânt A exprimă obiectul asupra căruia se răsfrânge acțiunea redată printr-un cuvânt B, această afirmație privește conținutul relației dintre A și B ; când spunem că B impune lui A să fie la un anumit caz, afirmația privește forma relației dintre A și B. Relația are diverse conținuturi și diverse forme; există totuși un element constant în această varietate: faptul că din cei doi termeni ai relației unul cere de la celălalt anumite însușiri gramaticale. Conținutul relațional „acțiune
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
o recunoaștere, când vine câte o apreciere din partea cuiva, din partea celor din jurul nostru, ne face plăcere și ne mângâie sufletul și ne revitalizează toate energiile din noi, pentru a face tot ceea ce poți să faci, ca ideal de viață. Această afirmație îmi amintește de doamna Ioana Postelnicu, marea prozatoare care trăiește de câțiva ani la Bacau, îmi face plăcere să aud lucrul acesta și care, chiar zilele trecute, în cadrul Festivalului Național „George Bacovia”, a reușit să reintre în viața culturală, pentru că
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
nu se dă atenția cuvenită esteticii, ca să nu mai vorbesc de celelalte aspecte sau domenii ale culturii, unde, practic, nu se face nimic. Nu vreau să se simtă cineva dintre colegii mei sau dintre alții mai tineri ofensat la această afirmație, dar acesta este adevărul. La Bacău avem însă privilegiul să fim martorii și protagoniștii, în același timp, a unui eveniment deosebit, când, în fiecare an, cei interesați de domeniul esteticii, care așa cum spunea Hegel este întinsa împărăție a frumosului, se
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
arabil în partea de sud-vest a satului, unde se întrezăreau, din loc în loc, urme de la temelii vechi de case. Tradiția locală consemnează că denumirea de Umbrărești provine de la faptul că, fiind aici codri mari, cu arbori seculari, exista umbră deasă, afirmație ce poate fi reținută doar ca simplă supoziție târzie, deoarece numele localității trebuie pus pe seama unui antroponim, așa cum vom arăta la locul potrivit. Prin urmare, din punctul de vedere al situării geografice și al condițiilor naturale existente, putem conchide că
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu privire la istoria locală, specialiștii în domeniu fiind singurii în măsură să confirme sau să infirme corectitudinea aprecierilor actuale, de datare și de încadrare în culturile și civilizațiile menționate. Ceea ce va rămâne și nu va putea fi pusă la îndoială este afirmația cu privire la locuirea zonei din vremuri imemoriale, că aceste urme atestă aici prezența oamenilor din toate epocile străvechi și vechi, că acei oameni s-au aflat la temelia comunităților următoare, respectiv satele noastre românești. 4. Zorii comunităților etnice românești din zonă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cât mai deplină informare și elucidare a respectivei problematici. Acest deziderat este cu atât mai necesar cu cât unii istorici au crezut și au scris că „Sudul stepic al Moldovei n-a fost intens populat până în secolul al XIX-lea”, afirmație în totală contradicție cu realitățile din zona în care ne includeam. Am putut constata, din datele înfățișate mai înainte, cât de intens și de durabil a fost locuită vatra teritoriului comunei Umbrărești în vremurile străvechi. Deși loc situat în „calea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
modelate din pastă nisipoasă, lucrate la roată înceată și ornamentate cu linii orizontale și în val. Pe acel loc a fost o așezare de dimensiuni reduse din epoca feudală timpurie, sec. VIII-IX”, adică aceea de care ne ocupăm acum. Din afirmațiile de până acum a rezultat și faptul că autorul a făcut numeroase cercetări de teren, în urma cărora au fost colectate numeroase artefacte, ce se constituie în dovezi ale continuității populației autohtone și după perioada amintită. Astfel, pe terenul dinspre partea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ca dovadă a vechimii satelor Cercetătorul ieșean D. Ciurea a scris despre slaba locuire și populare a zonei în care se află și localitatea noastră, invocând noțiunea documentară „pustiul Oltenilor”, de pe cursul inferior al Bârladului, noțiune luată drept argument al afirmației sale. Se știe însă că au existat opinii contrare punctului de vedere menționat și, credem noi, mai conforme cu realitatea. De exemplu, Mihai Costăchescu, comentând documentul din 15 iulie 1448, prin care sunt întărite stăpâniri de locuri și sate, pe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
satelor moldovenești, în părțile de jos, spre Galați. Și în aceste părți, țara era plină de oameni și sate, în veacul al XV-lea”. La aceeași concluzie au ajuns și cercetătorii Mircea D. Matei și Emil I. Emandi, când resping afirmațiile acelora care „văd anume pete albe pe harta demografică a Țării Românești și a Moldovei ca fiind lipsite de fundament”, explicând just că numai cunoașterea nesatisfăcătoare a situației demografice reale a Moldovei, în perioada dintre secolele al XII-lea și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
la transmiteri de proprietate, umbrăreștenii de aici separându-și moșia de cei din partea stângă a apei ulterior. Dar până destul de târziu, s-a păstrat pe dreapta Siretului denumirea de „moșia Umbrărești” și „satul Umbrărești” pe teritoriul actual al comunei Suraia. Afirmația este susținută, de următoarele surse documentare: - într-o mărturie hotarnică din 25 septembrie 1812, ispravnicii ținutului Tecuci, Constantin Aslan, căminar, și Gheorghe Isopescu, șetrar, stabilesc cum trebuie să se păzească „stăpânirea Umbrăreștilor de către Biliești pe linia pietrelor vechi ci sunt
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vornicului Vasile Costachi și cu părintele dumisali, cum și cu dumnialui vistiernicul Iordache, noi înțelegând din text că devălmășia invocată are în vedere vadul de moară de pe partea Umbrăreștilor, nu și a Torceștilor, sat și moșie cumpărate de către Costăchești. Această afirmație a unui Divan Domnesc, coroborată cu altele similare din documente, ce atestă stăpâniri ale neamului Costache pe părți de moșie de la Umbrărești, și tot în devălmășie cu răzeșii, conduc spre ipoteza că aici, la Umbrărești, și-ar avea originea de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
atestate și documentar prin numeroase surse arhivistice. Pentru edificare, reproducem o parte din ele: Azimioară, Bălan, Borș, Bulcoiu, Calalbu, Cerchezu, Ciocnișu, Guneș, Juncu, Manea, Mihalcea, Pârvu, Vlasie, Vițenchiu etc.. Câteva erori ale autorilor nu impietează prea mult valoarea documentară a afirmației lor, doar atât că ei nu cunoșteau adevărul în totalitatea lui privind originea comună a celor două așezări, acum vecine. Iar dacă ținem seama că obștea Vrancei este destul de aproape de întinsa obște umbrăreșteană, nu e greu de găsit explicația cum
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]