21,555 matches
-
acelui partid, dar fiecare își dă cu presupusul că așa ar fi mai bine cum zice el și de aici contraziceri iar partidul ajuns la conducere, duce țara din rău, tot mai rău. După un timp, oamenii care s-au băgat în politică vor învăța din greșeli, eliminând ce e rău și ce frânează bunul mers în noua viață a poporului român. Asta, dacă se va exclude furtișagul, abuzul, mita, lăcomia și alte rele din calea dezvoltării corecte. La început, fiecare
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
nu se poate încadra în ambianța școlară. Orgolios, mă închideam în mine. Lecțiile nu mă atrăgeau, visam, neatent, cu ochii pe pereți și aș fi devenit un elev slab dacă nu ar fi intervenit cartea. Învățasem să citesc fără a băga de seamă cum, urmărind fiecare număr din "Universul copiilor", revista, excelentă, cu povestiri din viața cotidiană și cu fermecătoare aventuri despre "Tudorică și Andrei și cățelul lor Grivei", povestite și minunat ilustrate de celebrul Pascal Rădulescu. Așa mi s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
soarta păsărilor, zilele acestea. Să trecem la ucis! A început festinul magic. Se ucide cu pasiune, cu fervoare. "S-a dat drumul la ucis." Acum, când notez aceste gânduri, la t.v. se arată o mulțime de oameni care se bagă, harnici și bucuroși, în cotețele pe unde s-au mai ascuns păsări supraviețuitoare. Sunt înhățate și zvârlite în loc. Gesturile, atitudinile, vorbele, îndemnurile îmi amintesc de o veche oroare, când, copil fiind, am asistat la cel dintâi masacru al evreilor, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
mai descoperit o variantă de nostalgie admisibilă. Îmi spunea, visătoare, o fată deșteaptă și frumoasă, câtă emoție erotică era pe timpul lui Ceaușescu, noaptea, la coadă, unde se întâlneau și vegheau cot la cot până dimineața adolescenții, așteptând ce se va "băga": tacâm, nechezol, halva de culoarea hârtiei de împachetat, cu surcele în ea, poate salam... înțeleg și această nostalgie; absolut toate formele dragostei sunt poetice și înnobilează sufletele și trebuie să visăm la ele toată viața. * Dar acum mă refer la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
cu plajă și o corabie, în larg, cu drapelul Jolly Roger (roșu sau negru, pe care e desenată o tigvă umană sau un schelet), la catargul artimon ; în centru, un personaj cu barbă neîngrijită, îmbrăcat cu pantaloni largi, de pânză, băgați în cizmele cu carâmbi înalți, răsfrânți, sau strânși deasupra ciorapilor lungi și pantofilor cu catarame ; centură lată, din piele, încinsă peste o cămașă cu jabou sau peste o bluză de corp, ambele largi, cu mâneci lejere ; redingotă lungă, croită cu
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
găitane bogate și colorate, sau doar o vestă pestriță ; sabie puțin încovoiată, prevăzută cu gardă mare și apărătoare la pumn, atârnată de o curea ce trece în diagonală, peste corp, de la umeri la șold ; pistol cu cre mene, gen muschetă, băgat în centură sau în brâul textil de la mijloc ; tricorn pe cap, cu un craniu ca simbol, uneori și cu penaj, între boruri, o pălărie fistichie sau doar un batic legat la ceafă ; de regulă, prezența unui beteșug care atestă o
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
De altfel, în strategiile lor de recrutare nu contează nici zecile de tinere absolvente de Științe politice. Politicienii nu le văd (oricum, nu-i văd nici pe băieții absolvenți), decât dacă au pile sau apar cu un decolteu de-i „bagă-n boală”. Desigur, este posibil să nici nu vrea să-i vadă, de teamă că, prin comparație, li se va da pe față propria incompetență, în toată strălucirea ei. Ca să înțelegem mai bine cum te poți simți ca femeie „neinteresantă
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
după o bază diferită față de ceilalți bugetari, cetățeanul de rangul întâi, colegul său legiuitor Ioan Burghelea, răspunde: „Ba da, nu ne-am născut toți la fel!” (sigur, urmează și alte amănunte picante: dumnealui nu se poate hrăni cu un crenvurst băgat în pâine - o neaoșizare a hot-dog-ului - și nu-și poate exercita eforturile normative cu o hrană mai ieftină de 80 000 de lei pe zi). Nedumerirea mea nu are legătură cu preferințele culinare ale domnului senator, ci cu înțelesurile pe
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
identitatea psiho-fizică. Ea este egalitate în fața legilor și în drepturi. Mai mult, unii democrați mai cârcotași consideră că elitismul este cea mai importantă sursă de creare a gloatei sau, cum îi zicem noi, a omului de pe stradă, adică anonimul acela băgat în seamă la 4 ani ca să legitimeze cetățenii de rangul întâi - nu de alta, dar suntem obligați să mimăm măcar acest ritual democratic - și ignorat între alegeri. Până aici m-am exprimat ca membră a gloatei. Voi încheia ca membră
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
-se la tinerețele sale de la mănăstirea Vorona unde mânca supă de raci și o plimba pe iaz cu barca pe dama de companie a principesei Sturza. Pentru frumusețea aceea a plecat starețul pe jos, din mănăstire până la Botoșani, cu barba băgată sub mantie. Chiar șașa a fost bumbăcit de flăcăii care străjuiau nopțile pe șosea. Din pricina bărbii băgate sub guler, tineri l-au crezut jidov și l-au făcut zob, rostogolindu-l din unul în altul. Cuviosul Teoctist era fecior părintelui
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
cu barca pe dama de companie a principesei Sturza. Pentru frumusețea aceea a plecat starețul pe jos, din mănăstire până la Botoșani, cu barba băgată sub mantie. Chiar șașa a fost bumbăcit de flăcăii care străjuiau nopțile pe șosea. Din pricina bărbii băgate sub guler, tineri l-au crezut jidov și l-au făcut zob, rostogolindu-l din unul în altul. Cuviosul Teoctist era fecior părintelui Petrea, cel dintâi diacon de mir care a slujit mănăstirea Probota după secularizare. Stirpea lor se trăgea
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
ruptul capului, nu renunța la gusturile ei, strâmbând din nas când unul din verii domniei sale i-a arătat casa pe care șia cumpărat-o el. Nu era rea, dar mamei nu-i plăcea cartierul înghesuit, puturos și plin de zgomot. Băgând la înaintare o armată de misiți, bătrâna a răscolit tot târgul până a aflat ceva care să-i fie pe plac. Nu locuința propriu-zisă, ci mai degrabă grădina plasată în cartierul boieresc al Copoului. Așa-zisa casă nu era decât
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
cu aserțiunea că poetul aparține literaturii comuniste? E o minciună. Labiș a rămas poetul romantic al unei generații înșelate. POM DE POMENIRE Cei care i-au investigat biografia au trecut peste anii petrecuți de Nicolae Labiș în copilărie fără să bage de seamă că, datorită precocității, acești ani au fost hotărâtori în formarea poetului. Mai mult decât în alte cazuri, vorbind despre opera lui Labiș, nu poate fi ignorată importanța satului natal, lucru mărturisit de el atât în poezie cât și
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
cor de școlari și s-a produs o brigadă de agitație. Se mai împărțise participanților un ou fiert și mult vin acru. Oficialități și invitați de-a valma s-au îmbătat în asemenea hal încât nimeni nu ne-a mai băgat în seamă. Ne-am mâncat fiecare oul, Labiș a gustat, cred, și un pahar cu vin, și am privit la spectacol, inclusiv la scenele terifiante dintr-o bodegă. Corul a plecat, proprietarii covoarelor cu care fusese ornată scena au început
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Lau dat afară din UTM ei doi, apoi l-au dat afară și de la „Gazeta Literară”. Dacă nu murea, îl umfla Securitatea. Vorbește cu Covaci, Don Cezar, să-ți spună cine l-a omorât pe Labiș și cine i-a băgat pe ei în pușcărie.” Pentru ideile sale, Labiș era urmărit și hărțuit de Securitate și se plângea de aceasta celor apropiați. Cezar Ivănescu afirmă că Labiș a fost de mai multe ori exclus din UTM (Uniunea Tineretului Muncitor). A fost
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Crescuseră mari acum, știau multe despre arheologie și viață și, între noi, purtam discuții nu tocmai ortodoxe pentru acele vremuri. La mare preț erau bancurile politice pe care ni le împărtășeam cu bucuria unei libertăți nestânjenite. Auzisem că securitatea își bagă nasul peste tot și scotocește în hârtii tocmai când nu te aștepți, dar nouă ni se întâmpla nimic, de parcă am fi avut un înger păzitor. Logic că tot ce discutam între noi era cunoscut de securitate. Între colegi aveam doi
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
vorbire dintre Moldova, Oltenia, Banat, Crișana, Maramureș sau Ardeal nu-ți trebuie decât ureche muzicală; ele nu constituie decât graiuri ale unui singur dialect. Descifrarea altui dialect românesc cere însă studiu. „Suschiră pul’ĭ, suschiră Du vimptu s’ ploai greauă; Bagă-n’ ĭ-tĭ, pul’e, bagă-n ĭ-itĭ Și dorn’ĭ ca nĭn’eauă.” „Suspină păsările, suspină, De vânt și de ploaie mare; Culcă-mite, puică, culcă-mi-te Și dormi ca o mielușea.” Judece oricine ce înseamnă să înseriezi diferențele și
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Crișana, Maramureș sau Ardeal nu-ți trebuie decât ureche muzicală; ele nu constituie decât graiuri ale unui singur dialect. Descifrarea altui dialect românesc cere însă studiu. „Suschiră pul’ĭ, suschiră Du vimptu s’ ploai greauă; Bagă-n’ ĭ-tĭ, pul’e, bagă-n ĭ-itĭ Și dorn’ĭ ca nĭn’eauă.” „Suspină păsările, suspină, De vânt și de ploaie mare; Culcă-mite, puică, culcă-mi-te Și dormi ca o mielușea.” Judece oricine ce înseamnă să înseriezi diferențele și asemănările a douăsprezece dialecte diferite
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
precizie nemțească a însemnat pe hărți fiecare cotă și fiecare copac, astfel că serviciile sale au devenit, curând, indispensabile. Când rușii au intrat în țară, ceea ce căutau ei, mai abitir decât ibricele de alamă pentru cartușe și oile pe care băgau fără să le cinătuiască în cazan, erau hărțile topografice ale lui Gugiuman. Constituind un secret militar, serviciul de contrainformații a vrut să-i ridice hărțile de la catedră. Gugiuman a ridicat din umeri: - Eu leam făcut pe toate și cu ele
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
să tragă alte concluzii. Bătăliile sale nu numai cu colegii dar și cu proprii șefi erau acerbe. Admirabil în războiul cu granzii din partid care nu înțelegeau de unde are acest omuleț mărunt și slab, veșnic bolnav, atâta energie să se bage ca un bâzoi în șantierele lor și să oprească excavațiile îndată ce apărea un „sit”, Pușcașu era un luptător. Avea vocația de a se bate pentru o idee, ba chiar dădea impresia că îi surâde prețul propriului martiriu. Din păcate, lucra
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
întâi la un concurs național, îl cunoșteau cercetătorii de la Institutul academic, profesorii de la universitate îl așteptau. Considerat încă din liceu un geniu, el urma să dea admiterea la facultate. Nimeni nu se îndoia de succesul său, dar nimeni n-a băgat de seamă aversiunea lui Emi pentru limbajul de lemn. Din nefericire, catastrofa s-a petrecut tocmai într-un momentcheie. Examenul de admitere consta în două probe, una de istorie, alta la filozofie. De prima Emi a trecut cu brio. La
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
se spele, de aceea, chiar dacă hainele nu-i erau rupte, nu prea miroseau bine. Își purta singur de grijă, cotrobăind prin containere în gunoi. Când a văzut niște adolescenți culegând cioburi întrun șantier, a rămas intrigat. Având ochi de artist, băgă de seamă că hârburile erau frumoase. Profesorul său de desen îl învățase să coloreze, ba chiar i-a ales niște acuarele pentru o expoziție. Între cioburi i-a atras atenția faianța de Iznâk. Găsise o jumătate de ceașcă; cealaltă era
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Spus în dialectul venețian e mult mai expresiv: «Come te pari bon!» (Ce bine îți stă!). În ziua următoare, Giovanni, înghițind cu greu nodul care îi stătea în gât, împopoțonat atât de ridicol, s-a îndreptat spre școală. Cu ochii băgați în pământ, scruta pe furiș din când în când trecătorii pentru a le vedea reacția. Și mulți erau cei care se întorceau după el pentru a vedea acel carnaval neprogramat. A intrat în clasă și s-a simțit străpuns de
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
noastre. Se vorbea adesea despre don Calabria și despre preocuparea sa în favoarea copiilor abandonați, atât în saloanele bune cât și în cocioabele populare. Vreun cunoscut a avut grijă să-l sfătuiască pe don Calabria să fie prudent: «Dar de ce vă băgați în atâtea încurcături pentru copii ăștia? Mulțumiți-vă să faceți bine rolul vicarului parohial, și lăsați asta celui care trebuie să se intereseze». Dar don Calabria comenta mâhnit: «Cum aș putea să fiu dezinteresat de acei sărăcuți pe care Providența
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
îl vezi, „nol val du schei“ (nu face doi bani). Și apoi, fie vorba între noi, ca nimeni să nu ne audă - apropiindu-se la urechea lui don Calabria, îi șoptește - e un sărăntoc. Și, cu toate acestea, și-a băgat în minte să-i adune pe toți copiii pe care îi găsește pe drumuri. Să vedem ce o să reușească». Și își dă ochii peste cap, pufăi și scutură capul. Don Calabria schițează un zâmbet ascuns, pe care domnul insinuant la
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]