20,995 matches
-
bizantin Ioannis Skilițes relatează un schimb de populații între Imperiul Bizantin și regatul Moraviei în anul 976: o parte din Sârbii albi din Lusacia (ai căror descendenți actuali sunt sorabii din răsăritul Germaniei) au fost autorizați să se stabilească în bazinul râului Margos (afluent al Dunării de atunci denumit Morava), în locul românilor vlahi care trăiseră aici până atunci, dar care se opuseseră împăratului Vasile al II-lea Bulgaroctonul: acesta le confiscase pământurile, izgonindu-i spre Moravia, unde au format "Vlahia morava
Vlahia Moravă () [Corola-website/Science/319070_a_320399]
-
în regiunea istorică a Banatului, la 15 km sud-est de orașul maghiar Szeged, unde se intersectează și cu frontiera dintre Serbia și Ungaria, precum și cu frontiera dintre România și Serbia (). Urmează un traseu sud-sud-vest/nord-nord-est, în general, prin Câmpia Panonică (bazinul Tisei) până la un alt colț situat pe râul Tur, la 16 km nord de orașul românesc Satu Mare, unde se intersectează cu frontiera între Ucraina și Ungaria, precum și cu frontiera între România și Ucraina. Prin Al Doilea Arbitraj ("Dictatul") Dictatul de la
Frontiera între România și Ungaria () [Corola-website/Science/319135_a_320464]
-
Hotin, în apropierea punctului de întâlnire al frontierelor Ucrainei și Republicii Moldova. El străbate teritoriile regiunilor Tarnopol și Hmelnițki. Printre localitățile străbătute de Zbruci se află orașele Pidvolocisk, Volocisk, Husiatîn, Skala-Podilska și Okopî. Are o lungime de 247 km și un bazin hidrografic de 3.330 km². Lățimea râului este de 8-11 m, adâncime medie de 1,5-2 m, iar adâncimea maximă de 2,5-4 m. Debitul său mediu este de 7 m³/s în satul Vîtkovți (în ). Principalii afluenți sunt Hnila
Râul Zbruci () [Corola-website/Science/319159_a_320488]
-
(în și în ) este un râu din vestul Ucrainei, afluent de dreapta al râului Ceremuș. Are o lungime de 51 km și o suprafață a bazinului de 632 m². Râul se formează la confluența a două râuri: "Pârcălabul" și "Sărata", care izvorăsc din Carpații Orientali. El curge pe direcția sud-nord și formează granița între regiunile ucrainene Ivano-Frankivsk (la vest, raionul Verhovina) și Cernăuți (la est, raionul
Râul Ceremușul Alb () [Corola-website/Science/319189_a_320518]
-
apelor uzate. Toată canalizarea Capitalei s-a deversat mereu în Dâmbovița care a dus-o astfel în Argeș, în Dunăre și apoi în mare. În urma lui au rămas, pe cele o sută de hectare alocate la ieșirea din București, câteva bazine uriașe și niște construcții supradimensionate, în stilul epocii, ce urmau să filtreze apa captată în caseta de canalizare de sub Dâmbovița. Lucrurile au rămas în paragină zece ani, cu o mică pauză prin 1996 când regia de apă de atunci a
Stația de epurare de la Glina () [Corola-website/Science/319199_a_320528]
-
nr. 2151 din 30 noiembrie 2004, publicată în "Monitorul Oficial" al României, nr. 38 din 12 ianuarie 2005 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone) și se întinde pe o suprafață de 30.204 ha. Acesta acoperă bazinul hidrologic al râului Putna și masivele Mordanu și Goru și reprezintă o zonă complexă de protecție și conservare a faunei (urs, lup, râs) și a florei (arborele de tisa, jneapănul, floarea-reginei, bulbucul de munte, papucul doamnei) întâlnite pe aria rezervației
Parcul Natural Putna - Vrancea () [Corola-website/Science/319263_a_320592]
-
Porcușorul sau porcușorul comun ("Gobio gobio") este un pește mic de apă dulce din ordinul "Cypriniforme", familia "Cyprinidae". El este foarte comun în apele dulci din Europa. Este răspândit în bazinele fluviilor care se varsă în Oceanul Atlantic, Marea Nordului și Marea Baltica: de la bazinul fluviului Loire spre est, în estul Mării Britanii, bazinul fluviilor Rhône și Volga. În bazinele Dunării superioare și Nistrului superior și mijlociu, bazinele Bugului și Niprului superior și mijlociu
Porcușor comun () [Corola-website/Science/319328_a_320657]
-
sau porcușorul comun ("Gobio gobio") este un pește mic de apă dulce din ordinul "Cypriniforme", familia "Cyprinidae". El este foarte comun în apele dulci din Europa. Este răspândit în bazinele fluviilor care se varsă în Oceanul Atlantic, Marea Nordului și Marea Baltica: de la bazinul fluviului Loire spre est, în estul Mării Britanii, bazinul fluviilor Rhône și Volga. În bazinele Dunării superioare și Nistrului superior și mijlociu, bazinele Bugului și Niprului superior și mijlociu (bazinul Mării Negre). Limitele de est și de sud nu este clar
Porcușor comun () [Corola-website/Science/319328_a_320657]
-
de apă dulce din ordinul "Cypriniforme", familia "Cyprinidae". El este foarte comun în apele dulci din Europa. Este răspândit în bazinele fluviilor care se varsă în Oceanul Atlantic, Marea Nordului și Marea Baltica: de la bazinul fluviului Loire spre est, în estul Mării Britanii, bazinul fluviilor Rhône și Volga. În bazinele Dunării superioare și Nistrului superior și mijlociu, bazinele Bugului și Niprului superior și mijlociu (bazinul Mării Negre). Limitele de est și de sud nu este clar stabilite. Este nativ în Regatul Unit, Suedia, Norvegia, Finlanda
Porcușor comun () [Corola-website/Science/319328_a_320657]
-
familia "Cyprinidae". El este foarte comun în apele dulci din Europa. Este răspândit în bazinele fluviilor care se varsă în Oceanul Atlantic, Marea Nordului și Marea Baltica: de la bazinul fluviului Loire spre est, în estul Mării Britanii, bazinul fluviilor Rhône și Volga. În bazinele Dunării superioare și Nistrului superior și mijlociu, bazinele Bugului și Niprului superior și mijlociu (bazinul Mării Negre). Limitele de est și de sud nu este clar stabilite. Este nativ în Regatul Unit, Suedia, Norvegia, Finlanda, Danemarca, Germania, Austria, Franța, Belgia, Elveția
Porcușor comun () [Corola-website/Science/319328_a_320657]
-
dulci din Europa. Este răspândit în bazinele fluviilor care se varsă în Oceanul Atlantic, Marea Nordului și Marea Baltica: de la bazinul fluviului Loire spre est, în estul Mării Britanii, bazinul fluviilor Rhône și Volga. În bazinele Dunării superioare și Nistrului superior și mijlociu, bazinele Bugului și Niprului superior și mijlociu (bazinul Mării Negre). Limitele de est și de sud nu este clar stabilite. Este nativ în Regatul Unit, Suedia, Norvegia, Finlanda, Danemarca, Germania, Austria, Franța, Belgia, Elveția, Olanda, Liechtenstein, Luxemburg, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Estonia
Porcușor comun () [Corola-website/Science/319328_a_320657]
-
fluviilor care se varsă în Oceanul Atlantic, Marea Nordului și Marea Baltica: de la bazinul fluviului Loire spre est, în estul Mării Britanii, bazinul fluviilor Rhône și Volga. În bazinele Dunării superioare și Nistrului superior și mijlociu, bazinele Bugului și Niprului superior și mijlociu (bazinul Mării Negre). Limitele de est și de sud nu este clar stabilite. Este nativ în Regatul Unit, Suedia, Norvegia, Finlanda, Danemarca, Germania, Austria, Franța, Belgia, Elveția, Olanda, Liechtenstein, Luxemburg, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Estonia, Letonia, Lituania, Bielorusia, Federația Rusă, Ucraina, Republica Moldova
Porcușor comun () [Corola-website/Science/319328_a_320657]
-
pentru reproducere în fluviile care se varsă în ele: din Marea Caspică migrează în Volga, Ural, Cura; din Marea Azov - în Don; din Marea Neagră - în Rion, Nipru, Bug, Nistru și Dunăre. Sunt descrise 3 rase geografice: "Acipenser gueldenstaedtii colchicus" în bazinul Mării Negre, "Acipenser gueldenstaedtii gueldenstaedtii" în nordul Mării Caspice și "Acipenser gueldenstaedtii persicus" în sudul Mării Caspice. Lungimea obișnuită 1-2 m; maximală 4 m. Greutatea obișnuită 20-30 kg; maximală 115 kg. Femelele sunt mai mari. Poate trăi 50 ani. Are corpul
Nisetru () [Corola-website/Science/319331_a_320660]
-
aproape goală. Spatele este cenușiu, abdomenul alb. Exemplarele prinse în mare au o culoare mult mai închise, uneori chiar negre; iar cele din Dunăre, dimpotrivă, sunt cenușii deschis. Se întâlnește și o varietate complet albă (albinos). Morunul trăiește în apele bazinului aralo-ponto-caspic, de unde intră în fluviile tributare ale acestor mări, pentru a-și depune icrele. El este răspândit în Marea Neagră, Marea Azov, Marea Caspică. A fost întâlnit și în Marea Adriatică (regiunea nordică). Este mult mai numeros în Marea Caspică și foarte
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
70 cm, în greutate de 0,5—5 kg, se prind, însă, și exemplare de 8—10 kg și 80-100 cm. Poate trăi 26-27 ani. Se pescuiesc de obicei exemplare de 4-11 ani. Specii larg răspândită care trăiește în fluviile bazinului ponto-caspic (fluviile din bazinele hidrografice din nordul Mării Negre, Mării Caspice și marea Azov, de la Dunăre până la Kuban și Terek), precum și în unele fluvii ce se varsă în bazinul Mării Albe (în râul Dvina Nordică), Mării Kara, Mării Barents și Oceanul Arctic
Cegă () [Corola-website/Science/319330_a_320659]
-
de 0,5—5 kg, se prind, însă, și exemplare de 8—10 kg și 80-100 cm. Poate trăi 26-27 ani. Se pescuiesc de obicei exemplare de 4-11 ani. Specii larg răspândită care trăiește în fluviile bazinului ponto-caspic (fluviile din bazinele hidrografice din nordul Mării Negre, Mării Caspice și marea Azov, de la Dunăre până la Kuban și Terek), precum și în unele fluvii ce se varsă în bazinul Mării Albe (în râul Dvina Nordică), Mării Kara, Mării Barents și Oceanul Arctic, fiind găsită în râurile
Cegă () [Corola-website/Science/319330_a_320659]
-
obicei exemplare de 4-11 ani. Specii larg răspândită care trăiește în fluviile bazinului ponto-caspic (fluviile din bazinele hidrografice din nordul Mării Negre, Mării Caspice și marea Azov, de la Dunăre până la Kuban și Terek), precum și în unele fluvii ce se varsă în bazinul Mării Albe (în râul Dvina Nordică), Mării Kara, Mării Barents și Oceanul Arctic, fiind găsită în râurile din Siberia de la Obi până la Ienisei (aici este reprezentată prin rasa "marsiglii".). Prin sistemul canalelor, a pătruns în lacurile Ladoga și Onega. Apele unde
Cegă () [Corola-website/Science/319330_a_320659]
-
lacul de acumulare Dubăsari, brațul Turunciuc și în cursul inferior al Prutului. Cega este ca și viza o specie de sturion pur dulcicolă (de apă dulce), bentonică și reofilă, care trăiește și se reproduce în apele mari curgătoare din fluviile bazinului ponto-caspic și Arctic. Însă în trecut existau și forme semianadrome care pătrundeau și în apa salmastră din nordul Mării Caspice, dar numai în fața gurilor fluviilor. Ca și viza, cega, în apele din România, se întâlnește în Dunăre; numai extrem de rar
Cegă () [Corola-website/Science/319330_a_320659]
-
Africană și cu ajutorul lui Stanley vrea să creeze un stat liber, care să nu fie subordonat Belgiei, ci Asociației, al cărui suveran să fie însuși rgele. Un asemenea stat tampon avea menirea să evite ciocnirile dintre marile puteri. Trebuia împărțit bazinul Congo între acest stat, Franța și Portugalia. Bismarck, profitând de această ocazie, se dovedește a fi încă odată arbitrul Europei și convoacă conferința de la Berlin care are ordinea de zi: libertatea navigației și a comerțului, modalitățile de instalare pe coastele
Lupta pentru Africa () [Corola-website/Science/319352_a_320681]
-
familia Pisauridae. Aceștia sunt cunoscuți sub numele de "păianjeni pescători", "păianjeni plută" etc. Aproape toate speciile "" sunt semiacvatice, cu excepția "Dolomedes albineus" sud-vestul Statelor Unite. Multe specii au o fâșie mai deschisă pe părțile laterale ale corpului. Așteptă prada la marginea unui bazin sau râu cu apă lină sau slab curgătoare. Când vor detecta undele pe suprafața apei, produse de victimă, ei vor traversa bazinul plutind cu ajutorul picioarelor și vor injecta veninul în pradă. După aceasta, păianjenii își iau masa. Ei vânează diverse
Dolomedes () [Corola-website/Science/319366_a_320695]
-
Statelor Unite. Multe specii au o fâșie mai deschisă pe părțile laterale ale corpului. Așteptă prada la marginea unui bazin sau râu cu apă lină sau slab curgătoare. Când vor detecta undele pe suprafața apei, produse de victimă, ei vor traversa bazinul plutind cu ajutorul picioarelor și vor injecta veninul în pradă. După aceasta, păianjenii își iau masa. Ei vânează diverse insecte, dar se întâlnesc și specii care sunt capabile să prindă pești mici. De asemenea, acești păianjeni se pot scufunda în apă
Dolomedes () [Corola-website/Science/319366_a_320695]
-
urmată de canibalism, femela mâncând masculul. Unii masculi cad victime femelelor care pretind că sunt interesate de acuplare, pe când ele doresc o masă ușoară. În Europa se întâlnesc două specii: "Dolomedes fimbriatus" și "Dolomedes plantarius". Ambele locuiesc în mlaștini și bazin acvatice mici. În America de Nord sunt răspândite nouă specii, care se găsesc în lacuri mici și în zonele mlăștinoase. Patru specii apar în Noua Zeelandă, dintre care două sunt foarte răspândite: "Dolomedes aquaticus", găsit pe malurilor râurilor, și o altă specie de
Dolomedes () [Corola-website/Science/319366_a_320695]
-
cu construcții gonflabile. Prin intermediul Asociației Sportive (AS) „Politehnica” și a secțiilor sportive ale Universității de Vest se pot practica fotballul, handbalul, voleiul. La baza sportivă „Politehnica 2” există alte două terenuri de fotbal, terenuri de tenis, handbal, baschet și un bazin. Numărul de absolvenți a urmărit numărul de admiși, observându-se o scădere a lor în 1959, în urma exmatriculărilor cauzate de mișcările studențești din Timișoara din 1956, respectiv după 1989. Absolvenții Facultății de Mecanică păstrează legătura între ei prin întâlnirile organizate
Facultatea de Mecanică a Universității Politehnica Timișoara () [Corola-website/Science/315679_a_317008]
-
o adâncime de 1,5 metri. Fântâna nu a mai funcționat din anii '70, degradându-se în proporție de 90%. Fântâna arteziană a fost reabilitată în anul 2008 de către Primăria Iașului, devenind este cea mai mare din municipiu, ca suprafață. Bazinul are o suprafață de aproximativ 160 mp și o adâncime de 1,2 metri, lucrările fiind executate de firma „Proximity Europe" din Miroslava.
Gara Internațională Nicolina () [Corola-website/Science/315812_a_317141]
-
FARACUPRINS (n. 21 mai 1935, localitatea Costișa, județul Neamț - d. 23 martie 2006, Constanța), a fost un cercetător subacvatic, căpitan-comandor în Marina Militară Română. În copilărie primul bazin i-a fost „bulboana”, unde se scălda zilnic, toată vara. Pârâurile, iazurile, lacurile, gârla, râurile, toate l-au dus în aval spre mare. La 10 ani a trecut Bistrița înot și pe deasupra și pe sub apă. Apele repezi și tumultoase ale
Constantin Scarlat () [Corola-website/Science/315822_a_317151]