201,835 matches
-
ce aparține lanțului carpatic al Occidentalilor) și bazinul mijlociu al Crișului Repede; desemnată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice, precum și a unor habitatelor de interes comunitar. Acesta include rezervațiile naturale Defileul Crișului Repede, Peșteră Meziad, Peșteră Osoi și Peșteră Toplița. prezintă o arie naturală cu o diversitate floristica și faunistica ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. În arealul sitului au fost identificate
Defileul Crișului Repede - Pădurea Craiului () [Corola-website/Science/337134_a_338463]
-
scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice, precum și a unor habitatelor de interes comunitar. Acesta include rezervațiile naturale Defileul Crișului Repede, Peșteră Meziad, Peșteră Osoi și Peșteră Toplița. prezintă o arie naturală cu o diversitate floristica și faunistica ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. În arealul sitului au fost identificate 16 de tipuri de habitate de interes comunitar; astfel: Păduri de fag de tip
Defileul Crișului Repede - Pădurea Craiului () [Corola-website/Science/337134_a_338463]
-
Ruscus aculeatus"), liliac carpatin ("Syringa josikaea"), mur ("Robus fruticosus"), măceș ("Roșa canina") și zmeur ("Robus idaeus"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice protejate prin "Directivă Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) sau endemice pentru această zonă a Munților Apuseni; astfel: stânjenelul sălbatic ("Iris aphylla ssp. hungarica"), sisinei ("Pulsatilla patens"), hajmă păsăreasca ("Allium flavum"), coada-vulpii ("Alopecurus pratensis"), floarea paștilor ("Anemone ranunculoides"), pâștița ("Anemone nemorosa
Defileul Crișului Repede - Pădurea Craiului () [Corola-website/Science/337134_a_338463]
-
lucerna ("Medicago prostrata"), rogoz ("Carex brevicollis"). Fauna sitului este una bogată și variată în specii (mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești, insecte), dintre care unele protejate prin aceeași "Directivă a Consiliului European" (anexă I-a) 92/43/ CE (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), râs ("Lynx lynx"), pisica
Defileul Crișului Repede - Pădurea Craiului () [Corola-website/Science/337134_a_338463]
-
văd ("Gobio uranoscopus"), mreana vânata ("Barbus meridionalis"), dunăriță ("Sabanejewia aurata"), chișcar ("Eudontomyzon danfordi"). Insecte: cosașul-de-munte-cu-picioare-roșii ("Odontopodisma rubripes"), fluturele purpuriu ("Lycaena dispar"). În vecinătatea sitului se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale, situri arheologice), astfel:
Defileul Crișului Repede - Pădurea Craiului () [Corola-website/Science/337134_a_338463]
-
satelit reprezintă principala metodă de comunicare utilizată în zonele în care telefonia mobiă GSM nu este disponibilă (nave maritime, platforme petroliere marine, zone montane la mare altitudine, zona unui deșert, regiuni polare). Sunt folosite de asemenea, în situații de calamități naturale în care infrastructura de comunicații convențională a fost deteriorată. Telefoanele mobile prin satelit oferă funcționalități similare cu telefoanele mobile terestre: voce, serviciul de mesaje SMS și Fax, acces internet. Aceste telefoane dispun de o antenă externă pentru conectarea la satelit
Telefonie prin satelit () [Corola-website/Science/337176_a_338505]
-
ca și aceea a planetei. Văzut de pe planetă, asteroidul pare să realizeze o revoluție în jurul ei fără a fi totuși, în mod tehnic, pe orbită în jurul ei. Este, prin urmare, vorba mai mult de un companion decât un real satelit natural. Mișcarea unui cvasisatelit este un exemplu de mișcare coorbitală caracteristică a obiectelor aflate în rezonanță 1 :1 cu mișcare medie. Celelalte două tipuri de mișcare coorbitală sunt orbita în mormoloc, caracteristică troienilor, și orbita în potcoavă. Existența cvasisateliților a fost
Cvasisatelit () [Corola-website/Science/337185_a_338514]
-
a descris formal antilopa albastră ca "Antilope leucophaeus." În 1853, zoologul olandez Coenraad Jacob Temminck a declarat că specimenul tip era un adult de sex masculin, împăiat, acum în Centrul de Biodiversitate Naturalis din Leiden (anterior Muzeul Regal de Istorie Naturală), colectat în Swellendam și prezent în Haarlem înainte de 1776. S-a pus sub semnul întrebării dacă acesta a fost de fapt specimenul tip, dar în 1969, zoologii olandezi Antonius M. Husson și Lipke Holthuis l-au selecționat ca lectotip al
Antilopa albastră () [Corola-website/Science/337192_a_338521]
-
și ritual, ci pe legi. Un alt curent politico-filozofic a fost cel daoist. Apărut din îmbinarea filozofiei clasice cu operele spirituale ale lui Lao Zi (dintre care cea mai importantă este "Tao Te Ching"), promova cooperarea omului cu tendințele lumii naturale. Astfel, activitatea umană trebuia să țină cont de "jocul" circumstanțelor. Un alt curent filozofic, ce a evoluat practic în paralel cu confucianismul, daoismul și legalismul, a fost moismul (mohismul). Fondatorul Mozi (c. 470/479-391/400 î.Hr.) susținea ideea unui guvern
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
care aveau ca obiectiv problemele legate de natură. În acea perioadă polisul atenian implica participarea la guvernare a "cetățenilor-guvernatori". Arta politică nu mai era apanajul unei minorități, deoarece putea fi învățată de orice cetățean. Sofiștii au evidențiat deosebirea dintre dreptul natural și dreptul pozitiv, care, fiind creat de oameni, avea un caracter convențional. Cel mai cunoscut a fost Protagoras din Abdera. Susținător activ al democrației, a scris tratate asupra constituției și statului. Pentru ca cetățenii să poată participa la viața politică, trebuia
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
Școala peripatetică"), Aristotel ia în considerare trei științe practice fundamentale: Omul era privit ca un animal politic ("zoon politikon"), iar "statul" ca fiind o operă artificială a omului, nu ca un produs al contractului, ci ca o consecință a evoluției naturale. În acest polis-ul lui Aristotel nu sunt considerați cetățeni: sclavii (considerați instrumente cuvântătoare), meșteșugarii și agricultorii (munca fiind asociată sclaviei), străinii, femeile. Unul dintre meritele marelui gânditor o constituie "teoria celor trei puteri", de unde mai târziu avea să evolueze
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
posibilitatea de alegere a comportamentului, precum și responsabilitatea pentru alegerea făcută. Interesul suprem era atingerea plăcerii și a fericirii. Utilitarismul este vizibil și în concepția despre stat. În opoziție cu doctrinele lui Platon și Aristotel, statul nu mai are un caracter natural, ci este rezultat al activității umane și trebuie să fie rezultatul unui contract prin care se obligă să realizeze beneficiul comun al oamenilor (care este scopul principal), lichidarea războiului, lipsit de sens, siguranța persoanei. Astfel, epicureismul poate fi considerat precursor
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
otium" al epicurienilor, Cicero este adept al teoriei lui Polybius despre guvernarea mixtă, susținând necesitatea echilibrului în stat și prevenirea răsturnărilor, schimbărilor de regim, care creează în cetăți dezordine și pagube. Spre deosebire de greci, consideră că proprietatea nu este un bun natural, de aceea unul din rolurile societății este de a proteja și garanta proprietățile dobândite de membrii acesteia, lucru care stă la baza încrederii ("fides"). Având drept scop apărarea proprietății, statul ("res publica") este o "res populi", adică activitatea tuturor cetățenilor
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
iar în "De tranquillitate animi" îndeamnă la acțiunea, participare politică. În ceea ce privește puterea supremă în stat, consideră că împăratul trebuie să acționeze în interesul supușilor săi, nu în interes personal. De asemenea, pledează ideea statului universal, bazat pe conceptul de drept natural. Epictet, în lucrarea "Manualul", a promovat următoarele idei politice: înălțarea spirituală a omului, acceptarea destinului și necesitatea înlăturării sclaviei. Fost sclav, susține că sclavul care își suportă situația cu dârzenie este mai liber decât stăpânul său devenit rob al pasiunilor
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
misticismul, gnosticismul, maniheismul, donatismul, pelagismul etc. Prin lucrările sale ("Confesiunile", "Despre trinitate", "Despre împărăția cerească" ș.a.), Augustin a marcat în mod definitiv gândirea creștină europeană. Concepția sa despre lume are un caracter fideist. Astfel, statul nu ar fi o necesitate naturală, apariția sa având la origine păcatul comis de Adam și Eva. Fiind un rău necesar, statul trebuie să fie supus Bisericii, finalitatea sa fiind restabilirea "împărăției lui Dumnezeu". La Augustin teologia politică face distincția celor două cetăți: "cetatea terestră" și
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
supus Bisericii, finalitatea sa fiind restabilirea "împărăției lui Dumnezeu". La Augustin teologia politică face distincția celor două cetăți: "cetatea terestră" și "cetatea cerească". Autoritatea consta din: După Augustin, istoria regimurilor politice se supune voinței divine, existând o contradicție între legea naturală și cea pozitivă, iar imperiul ar trebui să fie supus moralmente Bisericii. Scolastica este a doua perioadă din evoluția doctrinei creștine, când sunt introduse elemente din filozofia greacă, perioadă în care are loc confruntarea dintre cultura europeană religioasă și gândirea
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
de la putere a reprezentanților preoțimii. Idealurile lui sociale se bazau pe "Republica" lui Platon privind modelul statului ideal. Ibn Khaldun, în lucrarea "Prolegomena", încearcă să stabilească originile și cauzele evenimentelor politice. Susține că fenomenele vieții sociale sunt supuse unor legi naturale. O trăsătură fundamentală a omului ar fi nevoia de autoritate, de a fi limitat de o putere superioară, în absența căreia ar domni dezordinea și anarhia. Aflat în epoca de decadență a sistemelor politice ale lumii arabe, Ibn Khaldun se
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
formulat pentru prima dată concepția modernă a istoriei. Alte concepții ale sale aveau ca obiectiv societatea franceză a acelei epoci: subordonarea politicii față de rațiune, lichidarea dependenței feudale, drepturi politice acordate tuturor proprietarilor, primatul libertății ca fiind cea mai importantă lege naturală. Ca formă de guvernare, Voltaire prefera monarhia luminată, ca mai târziu să prefere republica. În lucrarea "Contractul social", Jean-Jacques Rousseau pune în prim-plan conceptul omonim, prin intermediul căruia respectarea legilor primește o justificare rațională și umană. Preluând ideile protestante, a
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
asigure libertatea individului și garantarea proprietății private. Societatea este necesară atît ca întreg, cît și ca elemente-indivizi, devenind un întreg social, un organism social. Scopul contractului social este asigurarea libertății, constituirea poporului suveran. Este vorba despre o înstrăinare a libertății naturale, negarantată de nimic, aflată sub dominația forței și al bogăției, pentru a obține în schimb o libertate convențională garantată prin contract. Tocmai suveranitatea poporului (care se exprimă și prin lege ca voință generală) este cea mai sigură garanție a drepturilor
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
între științele care se bazează pe metode cantitative "științele naturii") și cele care nu folosesc aceste metode, dar pot să furnizeze cunoștințe valide ("istoria" ca știință a omului în raport cu științele naturii). În "Principii de filozofie a istoriei", a divizat evoluția naturală a societății în trei stadii de dezvoltare: Giambattista Vico susține că, după parcurgerea acestor etape, urmează o fază de decadență după care se reia ciclul istoric, dar nu identic, ci la un nivel superior, adică o reluare în spirală a
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
ar fi predestinat. Modul de organizare socială este, după Herder, rezultatul activității oamenilor, iar treptele acestei organizări sunt: familia, puterea judecătorilor aleși și a conducătorilor militari, precum și puterea despotică care se transmite prin moștenire. În opinia sa, națiunea constituie cadrul natural în care se definește omul și cultura sa. Herder a militat împotriva discriminărilor culturale și a împărțirii popoarelor în cele superioare și în cele inferioare, propagînd teza formării conștiinței naționale a poporului german și formând cerința unificării stătulețelor într-un
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
a împărțirii popoarelor în cele superioare și în cele inferioare, propagînd teza formării conștiinței naționale a poporului german și formând cerința unificării stătulețelor într-un stat unic german, de aceea poate fi considerat părintele al naționalismului. Lessing era adeptul dreptului natural al omului indiferent de apartenența socială sau religioasă. Prin încercarea de a apropia empirismul de raționalism, el fixează tema centrală a gândirii germane a vremii, creând acea atmosferă filozofică în care va apărea Kant. Lessing preconiza o societate viitoare liberă
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
fi o continuă creație umană, cu reveniri pe plan superior, fără repetări exacte la fel, iar revenirile se sfârșesc la un alt nivel mai înalt. Opera sociologului Hugo Grotius poate fi considerată prima încercare de expunere sistematică a teoriei dreptului natural, în conformitate cu interesele burgheziei din Olanda. Marea sa inovație constă în proclamarea autonomiei dreptului natural sau rațional, considerat distinct de morală și de politică. În lucrarea "De jure belli ac pacis", tratează problemele de drept internațional având ca bază înțelegerile dintre
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
fel, iar revenirile se sfârșesc la un alt nivel mai înalt. Opera sociologului Hugo Grotius poate fi considerată prima încercare de expunere sistematică a teoriei dreptului natural, în conformitate cu interesele burgheziei din Olanda. Marea sa inovație constă în proclamarea autonomiei dreptului natural sau rațional, considerat distinct de morală și de politică. În lucrarea "De jure belli ac pacis", tratează problemele de drept internațional având ca bază înțelegerile dintre popoare și nu forța. Mai mult, starea naturală este prezentată ca având următoarele trăsături
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
inovație constă în proclamarea autonomiei dreptului natural sau rațional, considerat distinct de morală și de politică. În lucrarea "De jure belli ac pacis", tratează problemele de drept internațional având ca bază înțelegerile dintre popoare și nu forța. Mai mult, starea naturală este prezentată ca având următoarele trăsături: Apariția proprietății private contribuie la deschiderea conflictelor între oameni și de aceea este necesar acel contract social, care să creeze sentimentul de siguranță. Deci, după Grotius, statul este rezultatul acțiunii conștiente a oamenilor, care
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]