20,230 matches
-
Definiția Explicația Exemple Funcția de intermediere Utilizarea atitudinii În vederea obținerii Subiectul urmărește maximizarea efectelor pozitive și Individul Își formează o atitudine față de Funcția de autoapărare Protecția față de conflictele interne si față de În acest caz atitudinea protejează subiectul Împotriva Un scandalagiu acuză poliția pentru loviturile Funcția expresiv-valorică Este funcția opusă celei de autoapărare; Expresivitatea atitudinală se opune de obicei curentului l d i i Cea mai mare parte a punctelor de vedere politice di l tFuncția cognitivă Imboldul căutării carității și ordinii
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
realiste, metoda de lucru, sugerând că literatura Înseamnă viață, iar aceasta nu poate fi mistificată: „Romanul - spune el - este o oglindă purtată de-a lungul unui drum. Câteodată se reflectă cerul albastru, altă dată noroiul de la picioarele dumneavoastră. Vreți să acuzați de imoralitate omul care poartă oglinda? Acuzați mai bine drumul pe care se află băltoacele sau, mai bine, inspectorul de drumuri, care permite ca apa să se adune și băltoacele să se formeze.” Cadrul social-istoric În care s-a cristalizat
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Înseamnă viață, iar aceasta nu poate fi mistificată: „Romanul - spune el - este o oglindă purtată de-a lungul unui drum. Câteodată se reflectă cerul albastru, altă dată noroiul de la picioarele dumneavoastră. Vreți să acuzați de imoralitate omul care poartă oglinda? Acuzați mai bine drumul pe care se află băltoacele sau, mai bine, inspectorul de drumuri, care permite ca apa să se adune și băltoacele să se formeze.” Cadrul social-istoric În care s-a cristalizat realismul a conjugat circumstanțe diverse; dinamica societații
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
pedepsitor / Odrasla vie-a crimei tuturor”. Aici trebuie insistat asupra asocierii bizare dintre izbăvire și pedeapsă, privită ca o fină subliniere a paradoxului arteificțiune a spiritului, dar În același timp, o modalitate de inserție a omului În realitate. Arta nu acuză pe nimeni, pare a zice poetul, dar pedepsește pe toți. „Izbăvirea pedepsitoare” a „crimei tuturor” prin artă, „E-ndreptățirea ramurei obscure / Ieșită la lumină din pădure”, altfel spus, e puterea poetului de a exprimă prin izbândirea lui mesajul secular al colectivități
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
se temea că Lică Îl caută pe arândaș ca să pună alt hangiu la Moara cu noroc. Se simțea singur și părăsit, se Înstrăinase de Ana, acum mai veselă ca Înainte; nu mai simțea bucurie când vedea chipul frumos și o acuza că nu-l Înțelege și nu-i stă aproape. Noaptea n-a putut dormi, era chinuit de griji; l-a Întrerupt din gânduri lătratul câinilor și a văzut pe geam un barbat și o femeie Înaltă, lată-n umeri pe
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
pe chezășie, că pe drum a văzut o trăsură părăsită și un copil mort, aruncat la marginea drumului. Ana s-a supărat că Ghiță a adus o slujnică și, după ce i-a spus despre popasul văduvei la han, l-a acuzat că el și Lică Îl jefuiseră pe arendaș. Spre miezul nopții, Pintea a găsit trupul neînsuflețit al unei femei tinere, Îmbracată În negru și și mâinile legate cu un bici. Lae s-a speriat că fusese lăsat singur lângă copilul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
prezentau un suport electoral confortabil, greu de atacat, un eveniment important care să fie responsabil de o asemenea schimbare nu ar fi fost așteptat. Această răsturnare pare să se fi datorat exclusiv strategiei lui Băsescu. El a dramatizat criza, a acuzat puternic PSD, a promovat centralitatea problemei corupției. Această problemă, definită drept corupție la vârf, nu părea să fie prea importantă pentru populație. Nu aceasta era cauza directă a dificultăților. Mai degrabă, ea a provocat o relansare a multiplelor insatisfacții, care
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
capitalului occidental a fost dependența de legitimarea externă a politicii românești. I-a ajutat aici lipsa de unitate a clasei politice românești în apărarea sistemului pe care tocmai îl construise. În competiția pentru legitimarea externă, taberele politico-economice românești s-au acuzat reciproc de corupție, compromițându-i legitimarea internă. Figura ideală pozitivă a „capitalistului politician” a fost înlocuită cu cea negativă a „baronului local”, iar „eroul pozitiv” a luat forma investitorului strategic occidental, instituționalizat. Presiunea externă pentru separarea politicii de afaceri a
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
prin forța armelor, partidele comuniste au avut nevoie de un control cât mai accentuat asupra societății civile pentru a evita disidențele și a asigura supraviețuirea ordinii sociale. Aparatul polițienesc, de supraveghere a devenit un instrument important în arhitectura sistemului. Societatea acuza un strict control. Asocierea era, practic, interzisă sau, cel puțin, golită de sens. Sindicatele, formațiunile profesionale, organizațiile de femei, cluburile de șah etc., toate erau politizate, satisfăceau funcții ritualice de recunoaștere a autorității partidului și a ideologiei oficiale (în România
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de obligații colective (Hechter, 1987). Participarea la acțiunea colectivă ca rezultat al presiunii normative este recunoscută și de Calhoun (1991) și Elster (1989), care se plasează pe poziții paradigmatice opuse. Palmaresul metodologic al culturalismului este însă puțin convingător: a fost acuzat de idealism sau de exces de metafizică (Alexander, Smith, 1993), iar rezultatele empirice au subliniat mai degrabă contradicțiile dintre atitudini și comportamente sau incapacitatea de a stabili ordinea cauzării între acestea (McAdam, McCarthy, Zald, 1988). S-a remarcat adesea că
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în care acestea au fost obținute ilegal. Instrucțiunile au înăsprit inclusiv sancțiunile la adresa contravenienților, ele mergând de la pedepsele corporale aplicate pentru abateri de mică importanță (atitudine de delăsare în timpul muncii, indisciplina, etc) până la deportarea în Transnistria împreună cu familia a evreilor acuzați de abateri grave (sustragere de le muncă prin înșelăciune, cumpărare, neprezentare la chemări, relații intime cu româncele, etc)106. Instrucțiunile nr. 55.500 din 27 iunie 1942 nu au îmbunătățit situația, ci, dimpotrivă, au provocat noi suferințe populației evreiești. Chiar
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
în continuare sub așteptările autorităților. Dat fiind faptul că un mare număr de evrei continua să se sustragă de la prestarea muncii obligatorii de exemplu numai la Curtea Marțială a Comandamentului 4 Teritorial erau pe rol procesele a 1500 de evrei acuzați de sustragere de la munca obligatorie 108 autoritățile au decis înăsprirea sancțiunilor aplicate evreilor. Astfel, la 9 iulie 1942 la Secția I-a Organizare-Mobilizare din Marele Stat Major a avut loc o întrunire la care au participat Radu Lecca și delegați
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
și evrei, între oamenii regimului sovietic și regimul românesc. Intrigi, ură și patimi, manifestate prin crimă și execuții făcute chiar de populația locală. Sunt sate unde populația și-a făcut singură dreptate, pedepsind cu moartea pe cei vinovați sau numai acuzați de o vină oarecare fictivă, răzbunându-se. În unele sate populația românească a arestat pe conducătorii care au oprimat-o sub regimul sovietic și i-a predat posturilor de jandarmi. Unele din posturi nu i-au primit pe motivul că
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
să fie întrebuințați în alte părți. Aceștia au fost văzuți acasă și s'a dat loc la suspiciuni și zvonuri în opinia publică. 3). Peste tot există o atmosferă de bănuieli, care amplifică orice zvon, care este în stare să acuze de corupție pe oricine și induce în eroare și autoritățile oficiale. 4). Nu trebuie să se dea curs nici unor zvonuri anonime, ci numai la fapte concrete, pentru că s'ar putea prea bine ca să fie o tendință de compromitere a tot
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
6 Armată (30.03-31.05.1945); comandant al Armatei a 4-a (01.06-08.09.1945); inspector general al Artileriei (08.09.1945-08.09.1946); este trecut în cadrul disponibil la 09.08.1946 și în rezervă la 09.08.1947. Acuzat în primii ani postbelici pentru rolul său în cadrul evenimentelor din Iași, este arestat în 1947, judecat și condamnat în iunie 1948 la muncă silnică pe viață. Moare în închisoarea din Aiud în 10.01.1951. General de brigadă (din 25
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Școlii Superioare de Război (12.08.1946-20.05.1947); la dispoziția Ministerului de Război (20.05-01.09.1947); trecut în rezervă la 01.09.1947. Revine din prizonieratul sovietic în 1945; arestat de autoritățile comuniste la 27.02.1950 și acuzat de crime de război. Este condamnat la 10 ani muncă silnică, fiind grațiat la 06.10.1955. A trecut prin închisorile din Jilava, Poarta Albă și Gherla. Locotenent-colonel (din 01.10.1937); colonel (din 10.05.1941); general de brigadă
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
4 române (22.06.1941-20.05.1943); ofițer în cadrul Secției a VI-a Transporturi din Marele Stat Major (20.05.1943-26.10.1946). Trecut în cadrul disponibil la 26.10.1946. Arestat de autoritățile comuniste la 10.05.1950, a fost acuzat de crime de război și condamnat în 1952. A trecut prin închisorile Jilava și Văcărești, fiind eliberat la 11.01.1955. Maior (din 08.06.1940); locotenent-colonel (din 22.06.1944); colonel (din 23.08.1945). 168 Nu se publică
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
1941-10.02.1942); comandant al infanteriei Diviziei 5 Infanterie (10.02-01.07.1942); comandant al Diviziei 2 Infanterie (01.07.1942-16.10.1944); comandant al Etapelor nr. 2 (17.10.1944-20.05.1945); trecut în rezervă la 25.05.1945. Acuzat de săvărșirea a "două execuții de evrei la 1.VIII 1941 și 2.IX.1941" a fost arestat la 26.05.1945, fiind achitat de Tribunalul Poporului de învinuirile aduse la 15.05.1946. Rearestat la 11.08.1948, este
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de săvărșirea a "două execuții de evrei la 1.VIII 1941 și 2.IX.1941" a fost arestat la 26.05.1945, fiind achitat de Tribunalul Poporului de învinuirile aduse la 15.05.1946. Rearestat la 11.08.1948, este acuzat de crime de război și condamnat anul următor la 20 ani muncă silnică și 10 ani degradare civică. A trecut prin închisorile din Văcărești, Jilava, Aiud, Craiova, Poarta Albă și Târgu Ocna, fiind eliberat la 18.10.1955 și reabilitat
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Concentrat la începutul războiului cu gradul de sublocotenent de rezervă în cadrul Regimentului 13 Infanterie. A fost însărcinat cu escortarea trenului ce a transportat la Călărași evreii îmbarcați în Iași în urma pogromului. Arestat de autoritățile comuniste la 06.02.1948, este acuzat de crime de război și condamnat la 26.06.1948 la muncă silnică pe viață, 100 de milioane lei amendă și 10 ani degradare civică. Ulterior pedeapsa i-a fost redusă la 12 ani și 6 luni, fiind eliberat la
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
01.04-12.05.1945); comandant al Cercului de Recrutare Trei Scaune (12.05.1945-09.08.1946); trecut în cadrul disponibil la 09.08.1946 și în rezervă un an mai tâziu. Arestat de autoritățile comuniste la 09.03.1950, a fost acuzat de crime de război și "maltratarea prizonierilor sovietici", fiind condamnat în 1953 la 15 ani muncă silnică iar în 1957 la 8 ani temniță grea. A fost eliberat la 06.03.1958. A trecut prin închisorile Jilava, Pitești, Lugoj și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
09-01.10.1944); în comandamentele Corpului 1 Teritorial (01.10-01.11.1944) și al Corpului 7 Teritorial (01.11.1944-15.02.1945); la dispoziția Ministerului de Război (15.02-22.03.1945); trecut în rezervă la 22.03.1945. A fost acuzat în septembrie 1944 de implicare în pogromul de la Iași iar în perioada ianuarie-august 1945 a fost cercetat pentru crime de război, fiind în cele din urmă scos de sub urmărire. În 1951 a fost arestat de autoritățile comuniste, acuzat de "crime
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
A fost acuzat în septembrie 1944 de implicare în pogromul de la Iași iar în perioada ianuarie-august 1945 a fost cercetat pentru crime de război, fiind în cele din urmă scos de sub urmărire. În 1951 a fost arestat de autoritățile comuniste, acuzat de "crime contra umanității" și condamnat la 12 ani muncă silnică, 10 ani degradare civică și confiscarea averii. Eliberat în 1955, a fost rearestat în 1959 sub învinuirea de "uneltire contra ordinii sociale" și condamnat în 1960 la 7 ani
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
03.1941); comandant al Armatei a 3-a (25.03.1941-29.08.1944); pus la dispoziția Ministerului de Război la 29.08.1944; trecut în rezervă pentru limită de vârstă la 01.11.1944. În 1946 Tribunalul Poporului l-a acuzat de crime de război, dar Parchetul General al Curții de Apel București l-a absolvit în același an de învinuirile care i-au fost aduse. General de divizie (din 01.04.1937); general de corp de armată (din 01.02
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
al Corpului 3 Armată (din 22.06.1941); trecut în rezervă la 09.05.1947. Maior (din 31.10.1939); locotenent-colonel (din 23.02.1944); colonel (din 23.08.1945). Arestat de autoritățile comuniste la 22.10.1948, a fost acuzat că "a dat ordin de a se executa doi spioni sovietici și mai mulți evrei" fiind condamnat la 31.03.1950 la muncă silnică pe viață. A trecut prin închisorile Jilava, Aiud, Craiova și Gherla, fiind eliberat la 18.10
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]