20,995 matches
-
suspensie de natură minerală și organică, în special compuși ai azotului și fosforului . Această apă intra în primul compartiment al fosei septice. Aici au loc procesele de decantare a materiei solide (prin gravitație - rezultând un strat de nămol pe fundul bazinului) și de separare a grăsimilor prin flotație (acestea fiind mai ușoare decât apa se ridică la suprafață formând un strat de spumă). Tot în primul compartiment are loc și procesul de fermentație anaeroba a nămolului sedimentat (acesta prin mineralizare își
Fosă septică () [Corola-website/Science/315859_a_317188]
-
unde suferă o fermentație anaeroba bazica. Această fermentație antrenează producția de oxid și bioxid de carbon, hidrogen sulfurat și metan. La suprafață, bulele antrenează particule de noroi care sfârșesc prin a forma o crustă. Materiile solide se depun la fundul bazinului. Gazele se elimină prin orificii sau conducte de aerisire iar materiile solide se elimină prin vidanjare periodica. După primul compartiment, un al doilea primește efluenții decantați sub forma unui fluid limpede. Ținând cont de faptul că apa rezultată nu este
Fosă septică () [Corola-website/Science/315859_a_317188]
-
ales președinte al comitetului român al Consiliului internațional al Muzeelor (ICOM, parte din UNESCO), fiind între 1994 și 1996 consilier la Ministerul Culturii pentru Muzeele științifice. În această perioadă, colaborează din nou cu Jacques-Yves Cousteau, care turnează patru filme în bazinul Dunării, dintre care unul în România. Călătorește mult (până în California și Indonezia) și reprezintă instituțiile și comitetele la care colaborează, și astfel România, în numeroase conferințe și simpozioane internaționale. Ca vicepreședinte al diviziei de Istorie a științei de la Academia Română, organizează
Alexandru Marinescu () [Corola-website/Science/316513_a_317842]
-
divizată între germani, italieni și bulgari. Atacul Axei s-a încheiat cu o victorie totală, după ce și insula Creta a fost cucerită. Pe 3 mai, în timpul paradei triumfale din Atena, Mussolini a făcut declarații publice cu privire la noua „Mare Nostrum” din bazinul mediteranean. La luptele din Balcani au participat 28 de divizii italiene. După capitularea Iugoslaviei, italienii au ocupat Dalmația, iar restul țării a fost împărțit între forțele Axei. Astfel, a fost creat un stat-marionetă croat, avându-l drept suveran pe un
Istoria militară a Italiei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/316496_a_317825]
-
în Textele execrațiilor din Egiptul antic. Orașul canaanean- fenician a ajuns la culmea înfloririi în veacurile al XIV-lea și al XIII-lea î.H., cănd posedă un port activ, aflat în legături comerciale cu Ciprul și cu orașele din bazinul Mării Egee. „Akka” e amintită în vremea această în tăblițele cu Scrisorile de la Tell al Amarna și în inscripții găsite în orașul Ugarit. La începutul epocii fierului s-au așezat pe colina membri ai populației Shardana, unul din așa numitele „Popoare
Acra () [Corola-website/Science/316560_a_317889]
-
special acestei denumiri oficiale. La el se ajungea printr-o curte descoperită , numită și "fială". Acesta era numită "Fiala misterioasă, Filiala Sigma", sau "Triconc". Acea curte avea un plan aparte, cu două porțiuni ronde, "hemicicluri". In acel spațiu exista un bazin din bronz, bordat cu argint și un vas de aur. Unul dintre "hemicicluri" era acoperit, în el adăpostindu-se de obicei demnitarii, curtenii sau funcționarii care-l așteptau pe împărat. Printr-un vestibul al palatului în formă de arc, "Sigma
Marele Palat din Constantinopol () [Corola-website/Science/316598_a_317927]
-
Palat în ultima etapă de existență) îl egalau și chiar îl depășeau în splendoare. In "biserica Theotokos", adică "Maica Domnului" sau "purtătoare de Dumnezeu" se păstrau valoroasele relicve imperiale: "Coroana de spini; Tunica fără cusătură; Lancea lui Longinus; Masa Cinei; Bazinul pentru Spălarea picioarelor și Mandylionul din Edessa" din anul 944. Biserica a fost construită între anii 858-865 de către împăratul Mihail al III-lea "Bețivul"(842-867). La inaugurare patriarhul Fotios a rostit o omelie. Edificiul astăzi dispărut, avea probabil un plan
Marele Palat din Constantinopol () [Corola-website/Science/316598_a_317927]
-
la dispariția acesteia. Îndoielnic este și faptul că, în scopul de a menține nivelurile de apă navigabile, în principal valea "Regnitz și Rednitz", apa trebuie să fie transferată prin intermediul râului Altmühl din lacul "Großer Brombachsee". Prin aceasta, cumpăna apelor al bazinului hidrografic între Dunăre și Rin este străpunsă. Distanța de înot al concursului de triatlon, al evenimentului sportiv "Quelle Challenge Roth", se desfășoară pe Canalul Main-Dunăre la Hilpoltstein. Distanța de 14 km se desfășoară de la ecluza Leerstetten la Hilpoltstein pe traseul
Canalul Main-Dunăre () [Corola-website/Science/316639_a_317968]
-
(chin. 罗布沙漠, Luóbù Shămò, uigur: لوپنوُﺭ چۆلى, Lopnur Tshöli) este situat în bazinul Tarim, regiunea Xinjiang, China. Deșertul se întinde pe o suprafață de ca. 47.000 km. Deșertul se află într-un bazin, alcătuit din roci sedimentare care datează din pliocen, prin mișcări tectonice stratul sedimentar s-a scufundat în partea de
Deșertul Lop Nor () [Corola-website/Science/316650_a_317979]
-
(chin. 罗布沙漠, Luóbù Shămò, uigur: لوپنوُﺭ چۆلى, Lopnur Tshöli) este situat în bazinul Tarim, regiunea Xinjiang, China. Deșertul se întinde pe o suprafață de ca. 47.000 km. Deșertul se află într-un bazin, alcătuit din roci sedimentare care datează din pliocen, prin mișcări tectonice stratul sedimentar s-a scufundat în partea de răsărit formându-se o ruptură tectonică între Taklamakan și deșert. Prin deșert curgeau în trecut curgeau până în anul 1971, spre sud
Deșertul Lop Nor () [Corola-website/Science/316650_a_317979]
-
pe zonele în suferință (azi dușurile Vichy), scufundarea corpului în apă caldă pentru a-l supune unei presiuni exterioare constante (azi imersiile). Terma romană era compusă din vestiar (apodyterium), cameră cu aer cald (tepidarium), baie cu abur pentru sudație (laconicum), bazin cu apă caldă (caldarium), bazin cu apă rece (frigidarium), subsoluri cu instalații de încălzire (hypocaustum). În această epocă igiena a regresat. La începutul perioadei înbaierea nu mai reprezenta o terapie, iar băile termale se transformaseră în locuri de plăceri sexuale
Fizioterapie () [Corola-website/Science/316662_a_317991]
-
dușurile Vichy), scufundarea corpului în apă caldă pentru a-l supune unei presiuni exterioare constante (azi imersiile). Terma romană era compusă din vestiar (apodyterium), cameră cu aer cald (tepidarium), baie cu abur pentru sudație (laconicum), bazin cu apă caldă (caldarium), bazin cu apă rece (frigidarium), subsoluri cu instalații de încălzire (hypocaustum). În această epocă igiena a regresat. La începutul perioadei înbaierea nu mai reprezenta o terapie, iar băile termale se transformaseră în locuri de plăceri sexuale. Această deviere de la scopul inițial
Fizioterapie () [Corola-website/Science/316662_a_317991]
-
Situat în partea sud-vestică a Depresiunii Transilvaniei, în Podișul Secașelor, bazinul hidrografic al Secașului Mic (Secașul de Târnavă) ocupă o suprafață de 356 km2 și se extinde mai mult longitudinal, între 23o40’-24o2’ longitudine estică și 40o3’-46o10’ latitudine nordică. Cumpăna de ape care formează limita bazinului, are aspect sinuos datorită
Bazinul Secașului Mic () [Corola-website/Science/316655_a_317984]
-
Transilvaniei, în Podișul Secașelor, bazinul hidrografic al Secașului Mic (Secașul de Târnavă) ocupă o suprafață de 356 km2 și se extinde mai mult longitudinal, între 23o40’-24o2’ longitudine estică și 40o3’-46o10’ latitudine nordică. Cumpăna de ape care formează limita bazinului, are aspect sinuos datorită eroziunii regresive a afluenților săi. În partea dreaptă urmărește vârfurile dealurilor Coasta Zăpodiei (393 m), D. Vârtopului (465 m), D. Verigerului (482 m), D. Comenzii (495) și Măg. Plarii (522 m), iar în cea stângă pe
Bazinul Secașului Mic () [Corola-website/Science/316655_a_317984]
-
m), iar în cea stângă pe cele ale D. Scaun (398 m), Măg. Straja (548 m), D. Ghirbomului (474 m), D. Mare (492 m), D. Gruiului (520 m) și Măg. Copaciului (580 m). Depresiunea Transilvaniei, unitate în interiorul căreia se află bazinul Secașului Mic, s-a format și a evoluat pe un fundament rigid, scufundat la peste 3.000 m adâncime, peste care s-au depus strate sedimentare. Fundamentul cristalino-mezozoic, constituit din paragnaisuri cu muscovit și biotit, micașisturi, șisturi cuarțitice cu granați
Bazinul Secașului Mic () [Corola-website/Science/316655_a_317984]
-
demonstrat faptul că formațiunile fundamentului sunt cutate sub formă de solzi. Depozitele care formează cuvertura sedimentară a Depresiunii Transilvaniei s-au acumulat în timpuri geologice, distingându-se cinci cicluri de sedimentare: senonian, paleogen, burdigalian, tortonian-sarmațian și pliocen. Însă, în regiunea bazinului Secașului Mic extindere deosebită au numai depozitele ciclurilor: paleogen (depozitele oligocene = conglomerate, gresii roșii și vărgate și nisipuri), tortonian-sarmațian (depozitele sarmațiene = marne, marne nisipoase și nisipuri) și pliocen (depozitele pannoniene = nisipuri cuarțoase și micacee, argile marnoase și pietrișuri). Depozitele pleistocene
Bazinul Secașului Mic () [Corola-website/Science/316655_a_317984]
-
a reliefului este de 367 m, cea maximă de 580 m, în Măgura Copaciului, iar cea minimă de 229 m, la vărsarea Secașului Mic în Târnavă. Peste jumătate din suprafața acestuia are altitudini cuprinse între 300 și 400 m. Configurația bazinului este marcată de o puternică asimetrie, cu un coeficient de 1,31, suprafața versantului drept fiind de 290 km² (83%), iar cea a versantului stâng de 60 km² (17%). Densitatea fragmentării are valori cuprinse între 0 și 3,6 km
Bazinul Secașului Mic () [Corola-website/Science/316655_a_317984]
-
Valorile de sub 1 km/km² sunt predominante, ocupând o suprafață de circa 165 km² (47% din total), corespunzătoare interfluviilor și podurilor de terasă și numai rar este depășită valoarea de 2,5 km/km², în ariile de confluențe și în bazinele de recepție ale torenților. În general, valori mai ridicate se întâlnesc la confluențele afluenților cu Secașul Mic și în bazinele superioare ale acestora, unde au loc intense procese de eroziune. Energia reliefului are valori moderate, nedepășind 200 m. Valori mici
Bazinul Secașului Mic () [Corola-website/Science/316655_a_317984]
-
podurilor de terasă și numai rar este depășită valoarea de 2,5 km/km², în ariile de confluențe și în bazinele de recepție ale torenților. În general, valori mai ridicate se întâlnesc la confluențele afluenților cu Secașul Mic și în bazinele superioare ale acestora, unde au loc intense procese de eroziune. Energia reliefului are valori moderate, nedepășind 200 m. Valori mici ale energiei de relief (sub 50 m) sunt caracteristice majorității suprafețelor, corespunzând culoarelor largi de vale, teraselor, dar și cursurilor
Bazinul Secașului Mic () [Corola-website/Science/316655_a_317984]
-
vale, teraselor, dar și cursurilor superioare ale afluenților, iar cele mai ridicate, cuprinse adesea între 50 și 100 m sunt caracteristice părților superioare ale versanților. Suprafețele orizontale și slab înclinate, cu valori ale pantelor sub 6, reprezintă 37% din teritoriul bazinului, totalizând circa 130 km2, iar cele puternic și foarte puternic înclinate, cu pante de 12 și chiar 24, reprezintă doar 6% din total, fiind mai des întâlnite pe versantul drept al bazinului și în bazinetele afluenților Păuca, Hăncii, Trecătoarea, Henig
Bazinul Secașului Mic () [Corola-website/Science/316655_a_317984]
-
ale pantelor sub 6, reprezintă 37% din teritoriul bazinului, totalizând circa 130 km2, iar cele puternic și foarte puternic înclinate, cu pante de 12 și chiar 24, reprezintă doar 6% din total, fiind mai des întâlnite pe versantul drept al bazinului și în bazinetele afluenților Păuca, Hăncii, Trecătoarea, Henig și Valea Largă. Trăsăturile morfografice de ansamblu ale reliefului din bazinul Secașului Mic sunt date de tipurile de interfluvii, versanți, martori de eroziune și văi. Teritoriul analizat este dominat de interfluviile cu
Bazinul Secașului Mic () [Corola-website/Science/316655_a_317984]
-
înclinate, cu pante de 12 și chiar 24, reprezintă doar 6% din total, fiind mai des întâlnite pe versantul drept al bazinului și în bazinetele afluenților Păuca, Hăncii, Trecătoarea, Henig și Valea Largă. Trăsăturile morfografice de ansamblu ale reliefului din bazinul Secașului Mic sunt date de tipurile de interfluvii, versanți, martori de eroziune și văi. Teritoriul analizat este dominat de interfluviile cu aspect rotunjit, a căror lungime totală este de aproximativ 265 km. Din acestea, interfluviul care formează limita bazinului (pe
Bazinul Secașului Mic () [Corola-website/Science/316655_a_317984]
-
din bazinul Secașului Mic sunt date de tipurile de interfluvii, versanți, martori de eroziune și văi. Teritoriul analizat este dominat de interfluviile cu aspect rotunjit, a căror lungime totală este de aproximativ 265 km. Din acestea, interfluviul care formează limita bazinului (pe o lungime de circa 110 km) are aspect dantelat (mai evident pe culmea din dreapta bazinului) ca urmare a eroziunii regresive a afluenților Secașului Mic. În interiorul bazinului, interfluviile din stânga Secașului Mic sunt prelungi și paralele, cu înclinarea generală pe direcția
Bazinul Secașului Mic () [Corola-website/Science/316655_a_317984]
-
Teritoriul analizat este dominat de interfluviile cu aspect rotunjit, a căror lungime totală este de aproximativ 265 km. Din acestea, interfluviul care formează limita bazinului (pe o lungime de circa 110 km) are aspect dantelat (mai evident pe culmea din dreapta bazinului) ca urmare a eroziunii regresive a afluenților Secașului Mic. În interiorul bazinului, interfluviile din stânga Secașului Mic sunt prelungi și paralele, cu înclinarea generală pe direcția SV-NE. Pe interfluvii se disting martori de eroziune cu aspect rotunjit, al căror altitudini se
Bazinul Secașului Mic () [Corola-website/Science/316655_a_317984]
-
lungime totală este de aproximativ 265 km. Din acestea, interfluviul care formează limita bazinului (pe o lungime de circa 110 km) are aspect dantelat (mai evident pe culmea din dreapta bazinului) ca urmare a eroziunii regresive a afluenților Secașului Mic. În interiorul bazinului, interfluviile din stânga Secașului Mic sunt prelungi și paralele, cu înclinarea generală pe direcția SV-NE. Pe interfluvii se disting martori de eroziune cu aspect rotunjit, al căror altitudini se înscriu în nivelul general al suprafeței de nivelare a Secașelor (450-550
Bazinul Secașului Mic () [Corola-website/Science/316655_a_317984]